FENOMEN TERMIC

DILATAREA
Prin încalzirea corpurilor solide sau a fluidelor,dimensiunile lor cresc.

Variația dimensiunilor unui corp prin încălzire se numește dilatare termică.

A.Dilatarea corpurilor solide

Prin încalzirea unei tije metalice subțiri,se constată că alungirea ei,∆l,depinde de:

-variația temperaturii,∆𝑡;
Lungimea la 00C Lungimea la Lungimea la
l0(m) 500C 1000C
∆𝑙(𝑚𝑚)
fier 1 0,6 1,2

-lungimea la 00C,l0;
Lungimea la 00C Lungimea la 1000C
l0(m) ∆𝑙(mm)
fier 1 1,2
fier 2 2,4

-natura corpului(printr-un coeficient de dilatare termica,∝ );

Lungimea la 00C Lungimea la 1000C ∝ (𝐾-1)
l0(m) ∆𝑙(mm)
fier 1 1,2 12∙10-6
cupru 1 1,6 17∙10-6
Coeficientul de dilatare linear ∝ este o constantă de material și are ,pentru solide,valori foarte
mici,de ordinul 10-6K-1.

Relația dintre alungire,lungimea la 00C și variația temperaturii,în cazul dilatării liniare,se scrie:

∆l=l0∝ ∆t; ∝=∆𝑙∕l0∆T.

Coeficientul de dilatare linear este variația relative a lungimii la o variație unitate a
temperaturii(1 kg).

Dacă se încălzește de la 00C,atunci:

∆l=l-l0=l0∝t=l∝(T-T0)de unde lungimea,la o anumită temperature t,mereu aceeași,se exprimă

prin relația:

l=l0(1+∝t).

(1+∝t)se mai numește binom de dilatare termică.

De obicei,încălzirea are loc la temperature diferite de 00C(de exemplu ,temperature

camerei),atunci:

l1=l0(1+∝t1), l2=l0(1+∝t2)și de aici rezultă că:∆l=l2-l1∝(t2-t1)=l0∝ ∆t.

În cazul răcirii,corpurile se contractă.De exemplu,turnul Eiffel se contract în timpul iernii cu 5,4

cm.

Pentru corpurile care au aceleași proprietăți fizice pe orice direcție(corpuri izotrope),dilatarea

decurge după relația l=l0(1+∝t),pe orice direcție,forma rămînînd aceeași.

Pentru o placă subțire(de forma unui pătrat)sau pentru un cub,raportul ariilor, respective al
volumelor la diferite temperature(neglijînd valorile foarte mici ale lui ∝2respectiv ∝3),va fi:

A∕A0=(1+∝t)2≈1+2∝t sau A=A0(1+2∝t) și V∕V0=(1+∝t)3≈1+3∝t sau V=V0(1+3∝t)=V0(1+𝛾t),unde

𝛾=3∝,se numește coefficient de dilatare în volum.

B.Variația densității cu temperature

Întrucît 𝜌=m∕V=𝜌0V0∕V0(1+𝛾t)=𝜌0(1-𝛾t)∕1-𝛾2t2≈ 𝜌0(1-𝛾t),deci 𝜌=𝜌0∕1+𝛾t,unde 𝜌0 este
densitatea la 00C.

Prin încălzire,alungirea relative este:

∆l∕l0=∝ ∆t.

Forța care apare la o asemenea dilatare este data de legea lui Hooke:

F=ES0∕l0∙∆l rezultă ∆l∕l0=F∕ES0,deci,pentru a readuce o bară la dimensiunile inițiale i se

aplică o forță:F=ES0∝ ∆t.

C.Dilatarea lichidelor
Deoarece lichidele nu au formă proprie,la încălzire ele își modifică volumul.

Cînd măsurăm dilatarea lichidului,trebuie să ținem seama că el se găsește într-un vas care,la
rîndul său,se dilate prin încălzire.Deci,variația aparentă a volumului de lichid,∆Va,este:

∆Va=∆Vl-∆Vv; ∆Va=V0𝛾a∆t; 𝛾a=∆Va∕V0∆t,de unde rezultă 𝛾l=𝛾V+𝛾a în care :𝛾l-coeficientul de

dilatare real al lichidului;𝛾V-coeficientul de dilatare în volum a vasului ce conține lichidul;𝛾a-
coeficientul de dilatare aparent.

D.Anomaliile dilatării apei

Anomaliile dilatării apei se datorează structurii moleculare,modului diferit de asociere a
moleculelor apei la diferite temperaturi.Ca urmare:

-La≈40C,volumul este minim și densitatea maxima(1000kg∕m3).De la 40C la 00C apa se dilate în

loc să se contracte.

-Prin solidificare,apa își mărește volumul,deci își micșorează densitatea.În concluzie,densitatea

gheții este mai mica decît a apei.

Prin înghețarea uni litru de apă se obțin 1,1l de gheță.În acest fel,apa de la ploi,care pătrunde în
fisurile existente în roci,cînd îngheață,mărindu-și volumul,fărîmițînd rocile.

Faptul că densitatea gheții este mai mica decît a apei are mare importanță în biologie.În
timpul iernii,gheața rămîne deasupra apei rîurilor și lacurilor.Apa de sub crusta de gheață are
temperature mai mari,permițînd desfășurarea activității subacvatice a viețuitoarelor.
Dilatarea
Dilatarea termica este fenomenul fizic prin care dimensiunile (volumul,
suprafata, lungimea) unui corp cresc in urma variatiei temperaturii.
Fenomenul opus se numeste contractie termica. Pentru majoritatea
substantelor cresterea temperaturii duce la cresterea dimensiunilor, dar
exista si exceptii.

in functie de starea de agregare a corpului, dilatarea se manifesta diferit.

Astfel, un corp solid isi mareste toate dimensiunile liniare in acelasi raport,
un lichid isi mareste volumul (forma sa depinde de vasul care il contine), iar
un gaz isi mareste fie presiunea, fie volumul, fie amindoua, in functie de
incinta in care se afla.
Pentru solide cresterea relativa a unei dimensiuni (raportul dintre variatia
dimensiunii si dimensiunea initiala) este proportionala cu cresterea
temperaturii. coeficientul de proportionale se numeste coeficient de dilatare
termica, o marime de obicei pozitiva, a carei unitate de masura este
inversul unitatii de masura a temperaturii. Pentru polimeri (de exemplu
materiale plastice) acest coeficient este de circa 10 ori mai mare decit
pentru metale, care la rindul lor au un coeficient mai mare decit al
ceramicilor.