kgaer.

uscat := 1kg

kJ := 1000J

pers := 1

kg
l := 1liter g := 1
1000

h := 1hr

sch := 1

3
 I.STABILIREA SARCINII TERMICE DE CALCUL

1.BAZE CLIMATICE
1.1 Parametrii exteriori de calcul
1.1.1 Situatia de vara
-temperatura de calcul a aerului exterior:
gradul de asigurare: g = 98%
din tabelul 3.1 in functie de localitate (Alba Iulia) si gradul de asigurare ,g rezulta:
temperatura exterioara medie zilnica a lunii iulie: t em := 22.3C
amplitudinea oscilatiei zilnice a temperaturii exterioare: Az := 7C
g
continutul de umiditate: xcl := 10.75
kgaer.uscat

temperatura exterioara de vara: t ev := t em + Az t ev = 29.3 ⋅ C

-variatia diurna a temperaturii aerului exterior:

temperatura exterioara orara: t e = t em + c ⋅ Az
c -coeficient de reducere a amplitudinii de temperatura
variatia c ⋅ Az in functie de ora este data in tabelul 3.2

ORA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
cAz -4,9 -5,6 -6,3 -6,8 -7 -6,6 -5,2 -5,1 0,7 3,2 4,8 5,8 6,4 6,8 7 6,8 6,1
tem 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3
te 17,4 16,7 16 15,5 15,3 15,7 17,1 17,2 23 25,5 27,1 28,1 28,7 29,1 29,3 29,1 28,4
g
-continutul de umiditate: xcl = 10.75 ⋅
kgaer.uscat

-parametrii punctului exterior de vara, Ev:

se determina din diagrama h-x in functie de t ev si xcl
t ev = 29.3 ⋅ C
g
xcl = 10.75 ⋅
kgaer.uscat

kJ
h ev := 56
kgaer.uscat

ϕev := 43%

4
 -radiatia solara:
valorile intensitatii radiatiei solare directe ID si difuze Id in functie de orientare si ora sunt date in
tabelul 3.3:

ORA 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 medie
2
I D1[W/m ] N-E 333 402 301 130 4 - -49 - - - - - -
2
I D1[W/m ] S-V - - - - - 58 241 393 485 514 468 370 188 113
2
I D2[W/m ] oriz 89 241 381 523 647 711 734 711 647 532 381 241 89 247
I d [W/m2] 53 80 103 123 136 146 147 146 136 123 103 80 53 59
radiatia solara globala: 2
I = ID + Id [W/ m ]
1.1.2 Situatia de iarna
-temperatura de calcul a aerului exterior:
se considera in functie de localitate, cu valoarea data in STAS 1907/1
zona climatica III t ei := −18C
g
-continutul de umiditate: xei := 0.6
kgaer.uscat

-parametrii punctului exterior de iarna, Ei:

se determina din diagrama h-x in functie de t ei si xei
t ei = −18 ⋅ C
g
xei = 0.6 ⋅
kgaer.uscat

kJ
h ei := −16.52
kgaer.uscat

ϕei := 60%

1.2 Parametrii interiori de calcul

1.2.1 Situatia de vara
-temperatura de calcul a aerului interior:

∆t = ( 4 , 6 , 8 , 10 , 12) se alege a.i. t iv =(22..27)C ∆t := 6C

t iv := t ev − ∆t t iv = 23.3 ⋅ C se rotunjeste la grad intreg t iv := 24C

-umiditatea relativa: se considera ϕiv := 55%

5
 -parametrii punctului interior de vara, Iv:
se determina din diagrama h-x in functie de t iv si ϕiv
t iv = 24 ⋅ C
g
xiv := 10.1
kgaer.uscat

kJ
h iv := 49.5
kgaer.uscat

ϕiv = 55 ⋅ %

1.2.2 Situatia de iarna

-temperatura de calcul a aerului interior: t ii := 20C

-umiditatea relativa: se considera ϕii := 50%

m
-viteza aerului interior: vi = 0.2..0.3
s
-parametrii punctului interior de iarna, Ii:
se determina din diagrama h-x in functie de t ii si ϕii
t ii = 20 ⋅ C
g
xii := 7.4
kgaer.uscat

kJ
h ii := 38
kgaer.uscat

ϕii = 50 ⋅ %

2.APORTURI DE CALDURA PRIN ELEMENTELE OPACE DE ANVELOPA

perete: tip ..6, orientare N-E, orientare S-V

lungime: LPE := 9m
inaltime: HPE := 3.8m
2
suprafata vitrata: SFE := 3 ⋅ 1.5m ⋅ 1.8m SFE = 8.1 m
2
suprafata perete: SPE := LPE ⋅ HPE − SFE SPE = 26.1 m
terasa: tip 3
lungime: LT := 19.5m
latime: l T := 9m
2
suprafata: ST := LT ⋅ l T ST = 175.5 m

6
 valorile fluxului termic unitar prin peretele exterior q PE si prin terasa q T in functie de tipul
peretelui/terasei, orientarea peretelui si diferenta de temperatura sunt date in tabelul

ORA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
2
qPE [W/m ] 2.87 2.63 2.39 2.13 1.98 2 2.14 2.38 2.65 2.92 3.15

QPE [W] 74.907 68.643 62.379 55.593 51.678 52.2 55.854 62.118 69.165 76.212 82.215
ORA 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
2
q PE [W/m ] 3.44 3.55 3.65 3.73 3.78 3.8 3.77 3.7 3.59 3.45 3.28 3.09
Q PE [W] 89.784 92.655 95.265 97.353 98.658 99.18 98.397 96.57 93.699 90.045 85.608 80.649
qT [W/m2] 10.79 11.94 13.07 14.08 14.88 15.42 15.64 15.57 15.26 14.78 14.16 13.43
Q T [W] 1893.65 2095.47 2293.79 2471.04 2611.44 2706.21 2744.82 2732.54 2678.13 2593.89 2485.08 2356.965

fluxul termic prin perete: QPE = q PE ⋅ SPE [W]

fluxul termic prin terasa: QT = q T ⋅ ST [W]

3.APORTURI DE CALDURA PRIN ELEMENTELE DE CONSTRUCTIE VITRATE

fluxul termic prin ferestre: QF = QI + QT [W]

fluxul termic dat de radiatia solara: QI = cT ⋅ m ⋅ f ⋅ ( cp ⋅ IDmax ⋅ Si + Idmax ⋅ S) [W]
coeficient functie de tipul tamplariei: cT := 1 pt. ferestre cu rama din PVC
coeficient de puritate al atmosferei: cp := 0.9
se alege din tabelul 6.1 in functie de tipul orasului (mediu-climat impur), altitudine (0m) si ora la
care radiatia solara directa este maxima (ora8).
factor solar: f := 0.4 din tabelul 6.5 pt. geam termopan clar la interior si exterior, cu jaluzele
verticale.
coeficient de acumulare: m
se alege din tabelul 6.8 in functie de orientare (E), tip protectie (ferestre protejate la interior),
coeficient de asimilare medie ( smed = 4.5..10.5).

ORA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
m 0.02 0.04 0.06 0.08 0.26 0.48 0.65 0.72 0.73 0.67 0.54 0.37 0.32 0.29 0.25 0.21 0.18 0.14 0.1 0.07 0.06 0.05 0.04 0.03

2
suprafata insorita a ferestrei: Si = ( B − b u) ⋅ ( H − h u) [ m ]
latimea ferestrei: B := 1.5m
inaltimea ferestrei: H := 1.8m
latimea benzii umbrite: b u = cu1 ⋅ δ1 [m]
inaltimea benzii umbrite: h u = cu2 ⋅ δ2 − h 1 [m]
daca b u sau h u sunt mai mari decat B respectiv H intreaga fereastra este in umbra deci Si=0
retragerile ferestrei fata de elementele de umbrire: δ1 := 0.15m δ2 := 0.15m
distanta dintre fereastra si elementul orizontal de umbrire: h 1 := 0m

7
 valorile coeficientilor de umbrire cu1, cu2 functie de orientare
(E):
ORA 6 7 8 9 10 11
cu1 0.25 0.07 0.12 0.34 0.7 1.6
cu2 0.25 0.47 0.71 1.09 1.7 3.55

2
suprafata totala a ferestrei: S := B ⋅ H S = 2.7 m
W
intensitatea maxima a radiatiei solare directe: IDmax := 575
2
m
W
intensitatea maxima a radiatiei solare difuze: Idmax := 147
2
m
fluxul termic dat de diferenta de temperatura: QT = S ⋅ Kf ⋅ ( t e − t i) [W]
W
coeficient global de transfer de caldura prin fereastra: Kf := 2.8 pt. geam termopan cu aer
2 intre geamuri.
m K
temperatura aerului exterior vara la ora de calcul: te
temperatura aerului interior: t i := t iv t i = 24 ⋅ C
numarul de ferestre: n = 3 ferestre

8
 Fluxul termic prin ferestre:
ORA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
cu1 0 0 0 0 0 0.25 0.07 0.12 0.34 0.7 1.6 0
cu2 0 0 0 0 0 0.25 0.47 0.71 1.09 1.7 3.55 0
bu 0 0 0 0 0 0.0375 0.0105 0.018 0.051 0.105 0.24 0
hu 0 0 0 0 0 0.0375 0.0705 0.1065 0.1635 0.255 0.5325 0
Si 0 0 0 0 0 2.577656 2.57609 2.509767 2.371289 2.155275 1.59705 0
m 0.02 0.04 0.06 0.08 0.26 0.48 0.65 0.72 0.73 0.67 0.54 0.37
cT*m*f*cp*IDmax*Si 0 0 0 0 0 256.1159 346.6129 374.0557 358.3254 298.9151 178.5182 0
cT*m*f*Idmax*S 3.1752 6.3504 9.5256 12.7008 41.2776 76.2048 103.194 114.3072 115.8948 106.3692 85.7304 58.7412
te 19.3 18.7 18.1 17.7 17.5 17.9 19 21.7 24.1 26.2 27.6 28.5
S*kf*(te-ti) -35.532 -40.068 -44.604 -47.628 -49.14 -46.116 -37.8 -17.388 0.756 16.632 27.216 34.02
QF -32.3568 -33.7176 -35.0784 -34.9272 -7.8624 286.2047 412.0069 470.9749 474.9762 421.9163 291.4646 92.7612
n*QF -97.0704 -101.1528 -105.2352 -104.7816 -23.5872 858.6142 1236.021 1412.925 1424.929 1265.749 874.3939 278.2836

ORA 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
cu1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
cu2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
bu 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
hu 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Si 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
m 0.32 0.29 0.25 0.21 0.18 0.14 0.1 0.07 0.06 0.05 0.04 0.03
cT*m*f*cp*IDmax*Si 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
cT *m*f*Idmax*S 50.8032 46.0404 39.69 33.3396 28.5768 22.2264 15.876 11.1132 9.5256 7.938 6.3504 4.7628
te 29 29.3 29.5 29.3 28.7 27.7 26.1 24 22.5 21.4 20.6 20
S*kf*(te-ti) 37.8 40.068 41.58 40.068 35.532 27.972 15.876 0 -11.34 -19.656 -25.704 -30.24
QF 88.6032 86.1084 81.27 73.4076 64.1088 50.1984 31.752 11.1132 -1.8144 -11.718 -19.3536 -25.4772
n*QF 265.8096 258.3252 243.81 220.2228 192.3264 150.5952 95.256 33.3396 -5.4432 -35.154 -58.0608 -76.4316

4.APORTURI DE CALDURA DE LA INCAPERI VECINE

daca incaperea climatizata se invecineaza cu incaperi neclimatizate unde se realizeaza temperaturi mai
mari, se va produce un transfer de caldura de la incaperea neclimatizata catre cea climatizata.
din tabelul 3.1 in functie de localitate (Targu Mures) si gradul de asigurare ,g=50% rezulta:
temperatura exterioara medie a lunii iulie: t ml := 19.5C
amplitudinea oscilatiei zilnice a temperaturii exterioare: Az := 6C
temperatura interioara din incaperile vecine neclimatizate:
t vm := t ml + Az + 5C t vm = 30.5 ⋅ C
t iv. := t vm t iv. = 30.5 ⋅ C
2
suprafata peretilor despartitori: SP := 2 ⋅ 19.5m ⋅ 3.8m SP = 148.2 m
coeficientul de transfer global de caldura al peretelui, Kp
: W
coeficientul de transfer de caldura la interior: αi := 8
2
m K
pereti despartitori sunt din BCA: grosime: δ := 0.15m
W
conductivitatea termica: λ := 0.26
m⋅ K
1 W
Kp := Kp = 1.209 ⋅
1 δ 1 2
+ + m K
αi λ αi
temperatura aerului interior din incaperea climatizata: t i := t iv t i = 24 ⋅ C

9
 K
-aportul de caldura din incaperile vecine: Qiv := SP ⋅ Kp ⋅ ( t iv. − t i) ⋅ Qiv = 1164.921 ⋅ W
C

5.DEGAJARI DE CALDURA DE LA SURSE INTERIOARE

Qdeg = Qom + Qil + Qeb [W]

5.1 Degajarea de caldura de la oameni, Qom :

numarul de persoane: N := 117pers

degajarea specifica de caldura a unei persoane in functie de starea W
q om := 115
de efort (repaus) si temperatura aerului interior, nomograma 8.1: pers

Qom := N ⋅ q om Qom = 13455 ⋅ W Qom = 13.455 ⋅ kW

5.2 Degajarea de caldura de la iluminatul electric, Qil :

coeficient care tine seama de partea de energie electrica

B := 0.8 pt. iluminat fluorescent
transformata in caldura:
W
Nsp := 20
2
m
2
suprafata tavanului: S := ST S = 175.5 m
puterea instalata a surselor de iluminat: Nil := Nsp ⋅ S Nil = 3510 ⋅ W
Qil := B ⋅ Nil Qil = 2808 ⋅ W Qil = 2.808 ⋅ kW

5.3 Degajarea de caldura de la echipamente de birou, Qeb :

degajarea de caldura de la calculator: Qcalc := 400W

degajarea de caldura de la retroproiector: Qretro := 250W

degajarea de caldura de la videoproiector: Qvideo := 200W

Qeb := Qcalc + Qretro + Qvideo Qeb = 850 ⋅ W Qeb = 0.85 ⋅ kW

Qdeg := Qom + Qil + Qeb Qdeg = 17113 ⋅ W Qdeg = 17.113 ⋅ kW

10
6.STABILIREA SARCINII TERMICE DE CALCUL

6.1 Sarcina termica de racire de vara

Qv = Qap + Qdeg se ia valoarea maxima Qv := 21233.61W se atinge la ora 18

ORA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
QP 74.907 68.643 62.379 55.593 51.678 52.2 55.854 62.118 69.165 76.212 82.215 86.391
QT 2214.81 2063.88 1905.93 1746.225 1593.54 1465.425 1375.92 1337.31 1351.35 1423.305 1542.645 1704.105
QF -97.0704 -101.153 -105.235 -104.782 -23.5872 858.6142 1236.021 1412.925 1424.929 1265.749 874.3939 278.2836
Qiv 1164.63 1164.63 1164.63 1164.63 1164.63 1164.63 1164.63 1164.63 1164.63 1164.63 1164.63 1164.63
Qom 0 0 0 0 0 0 0 0 13455 13455 13455 13455
Qil 0 0 0 0 0 0 0 0 2808 2808 2808 2808
Qeb 0 0 0 0 0 0 0 0 850 850 850 850
ΣQ 3357.276 3196 3027.704 2861.666 2786.261 3540.869 3832.425 3976.982 21123.07 21042.9 20776.88 20346.41

ORA 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
QP 89.784 92.655 95.265 97.353 98.658 99.18 98.397 96.57 93.699 90.045 85.608 80.649
QT 1893.645 2095.47 2293.785 2471.04 2611.44 2706.21 2744.82 2732.535 2678.13 2593.89 2485.08 2356.965
QF 265.8096 258.3252 243.81 220.2228 192.3264 150.5952 95.256 33.3396 -5.4432 -35.154 -58.0608 -76.4316
Qiv 1164.63 1164.63 1164.63 1164.63 1164.63 1164.63 1164.63 1164.63 1164.63 1164.63 1164.63 1164.63
Qom 13455 13455 0 13455 13455 13455 13455 13455 0 0 0 0
Qil 2808 2808 0 2808 2808 2808 2808 2808 0 0 0 0
Qeb 850 850 0 850 850 850 850 850 0 0 0 0
ΣQ 20526.87 20724.08 3797.49 21066.25 21180.05 21233.61 21216.1 21140.07 3931.016 3813.411 3677.257 3525.812

6.2 Sarcina termica de incalzire in situatia de iarna

degajarea de caldura de la surse interioare, Qdeg

: Qom
degajarea de caldura de la oameni: Qom.i := Qom.i = 4485 ⋅ W
3
Qil
degajarea de caldura de la iluminatul electric: Qil.i := Qil.i = 936 ⋅ W
3
degajarea de caldura de la echipamente de birou: Qeb := Qcalc + Qretro + Qvideo Qeb = 850 ⋅ W
degajarea de caldura de la corpurile statice , Qcs :
pierderile prin anvelopa , Qp
: W
q v := 1
3
m ⋅K
3
volumul incaperii: V := ST ⋅ 3.8m V = 666.9 m

K
Qp := ( t ii − t ei) ⋅ ⋅ V ⋅ qv Qp = 25342.2 ⋅ W
C
temperatura de garda: t g = 5..8C t g := 6C

t g − t ei
Qcs := Qp ⋅ Qcs = 16005.6 ⋅ W
t ii − t ei

Qdeg := Qom.i + Qil.i + Qeb + Qcs Qdeg = 22.277 ⋅ kW

sarcina termica de incalzire: Qi := Qdeg − Qp Qi = −3.066 ⋅ kW

11
7.BILANTUL DE UMIDITATE
7.1 Bilantul de umiditate vara

debitul de vapori din incapere, Gv

: degajarea de caldura latenta e in functie de tipul activitatii (repaus): q l := 30W q l = 0.03 ⋅ kW
caldura latenta a vaporilor, h v
: temperatura corpului uman: t := 35C
kJ
cp := 1.86
kg ⋅ K

K kJ kJ
h v := ( cp ⋅ t ) ⋅ + 2500 h v = 2565.1 ⋅
C kg kg
numarul de persoane: N = 117 ⋅ pers

ql − 3 kg
Gv := ⋅N Gv = 1.368 × 10 ⋅
hv s

7.2 Bilantul de umiditate iarna

debitul de vapori din incapere, Gi

: degajarea de caldura latenta e in functie de tipul activitatii (repaus): q l := 30W q l = 0.03 ⋅ kW
caldura latenta a vaporilor, h v
: temperatura corpului uman: t := 35C
kJ
cp := 1.86
kg ⋅ K

K kJ kJ
h v := ( cp ⋅ t ) ⋅ + 2500 h v = 2565.1 ⋅
C kg kg
N
numarul de persoane: N := N = 39
3
ql −4 kg
Gi := ⋅N Gi = 4.561 × 10 ⋅
hv s

12
 II.DETERMINAREA DEBITULUI DE CALCUL

1.DEBITUL DE AER PENTRU CLIMATIZARE VARA

Qv kJ
raza procesului de tratare a aerului pe timp de vara: ε v := ε v = 15517.474 ⋅
Gv kg

s-a amplasat in diagrama starea aerului interior de vara, Iv

s-a trasat ε v si apoi paralela la ε v prin Iv
s-a calculat temperatura aerului climatizat (refulat in incapere): t c = t i − ∆t c ∆tc = 4..8C

t c ≥ 16C (nu se refuleaza aer mai rece de atat)

punctul C se afla la intersectia temperaturii aerului climatizat, t c cu paralela dusa la raza procesului, ε v
prin punctul Iv .

se citesc entalpiile aerului umed h i , h c :

kg
densitatea aerului: ρaer := 1.2
3
m
Qv
se calculeaza debitul de aer: L= [kg/s]
hi − hc
L
se calculeaza numarul de schimburi pe ora: n= [schimb/h]
V
∆t tc hc hi-hc L [kg/s] L [m3/h] n
4 20 43 5 4.247 12740.160 19.104
5 19 41.5 6.5 3.267 9800.123 14.695
6 18 40.5 7.5 2.831 8493.440 12.736
7 17 39 9 2.359 7077.867 10.613
8 16 37.5 10.5 2.022 6066.743 9.097

se alege o stare a aerului climatizat pt. care n=(8..12) [schimburi/h]

3 3
kg m m
debitul de aer pt. climatizare vara: L := 2.359 L := 7077.867 se rotunjeste L := 7100
s h h

Calculul debitului minim de aer proaspat

L = Lp + Lr
Lp - debitul de aer
proaspat
Lr - debitul de aer recirculat
Lp = max( Lp1 , Lp2 , Lp3)

trebuiesc indeplinite 3 conditii:

-conditia de diluare a nocivitatilor, Lp1 :
degajarea de substante nocive, YCO2
: numarul de persoane: N := 117pers

13
 l
degajarea de CO2 de la o persoana aflata in repaus: yom := 12
h ⋅ pers
l
YCO2 := N ⋅ yom YCO2 = 1404 ⋅
h
l
concentratia admisibila de CO2 din incapere: ya := 2 pt. cladiri cu timp scurt de stationare
3
m
l
concentratia de CO2 din aerul exterior: yr := 0.5 pt. un oras mare
3
m
YCO2 3
m
Lp1 := Lp1 = 936 ⋅
ya − yr h

-conditia de debit minim de aer proaspat pe persoana (conditii igenico-sanitare), Lp2 :

3
m
debitul de aer proaspat specific: Lp.sp := 25 pt. incaperi unde nu se fumeaza
h ⋅ pers
3
m
Lp2 := N ⋅ Lp.sp Lp2 = 2925 ⋅
h

-conditia tehnica, Lp3 :

3
m
Lp3 := 0.1 ⋅ L Lp3 = 710 ⋅
h
3
m
debitul de aer proaspat: Lp := max( Lp1 , Lp2 , Lp3) Lp = 2925 ⋅
h
3
m
debitul de aer recirculat: Lr := L − Lp Lr = 4175 ⋅
h

III.PROCESE COMPLEXE DE TRATARE A AERULUI

1.TRATAREA COMPLEXA A AERULUI IARNA

1.1 Definirea punctelor de stare
recalcularea parametrilor punctului C pt. situatia de iarna
3
m kg
debitul de aer vehiculat este acelasi ca in situatia de vara: L = 7100 ⋅ L := 2.366
h s
Qi kJ
entalpia aerului umed climatizat in situatia de iarna: h ci := h ii − h ci = 39.296 ⋅
L kgaer.uscat

Gi g
continutul de vapori de apa al aerului umed climatizat: xci := xii − xci = 7.207 ⋅
L kgaer.uscat

14
 -parametrii punctului climatizat de iarna, Ci:
se determina din diagrama h-x in functie de h ci si xci
t ci := 21.2C
g
xci = 7.207 ⋅
kgaer.uscat

kJ
h ci = 39.296 ⋅
kgaer.uscat

ϕci := 45%

-parametrii punctului exterior de iarna, Ei:

se determina din diagrama h-x in functie de t ei si xei
t ei = −18 ⋅ C
g
xei = 0.6 ⋅
kgaer.uscat

kJ
h ei := −16
kgaer.uscat

ϕei := 80%

-parametrii punctului interior de iarna, Ii:

se determina din diagrama h-x in functie de t ii si ϕii
t ii = 20 ⋅ C
g
xii := 7.4
kgaer.uscat

kJ
h ii := 38
kgaer.uscat

ϕii = 50 ⋅ %
1.2 Proces de tratare iarna cu umidificare adiabatica

sarcina termica de iarna: Qi = −3.066 ⋅ kW

−4 kg
debitul de umiditate iarna: Gi = 4.561 × 10 ⋅
s
3
m kg
debitul de aer necesar pt. climatizare: Lp = 2925 ⋅ Lp := 0.975
h s
3
m kg
debitul de aer recirculat: Lr = 4175 ⋅ Lr := 1.39
h s

15
etapele procesului de tratare:
-se amplaseaza punctele cunoscute in diagrama h-x.
Qi kJ
-se determina raza procesului: ε i := ε i = −6721 ⋅ si se traseaza aceasta dreapta in
Gi kg diagrama h-x si apoi o paralela la
aceasta dreapta prin punctul Ii
-se amplaseaza punctul Ci in diagrama h-x la intersectia lui xci cu h ci si se verifica ca acesta sa se
afle pe dreapta paralela la ε i dusa prin punctul Ii.

-se determina parametrii aerului amestecat M, cu relatiile:

Lp ⋅ h ei + Lr ⋅ h ii kJ
h M := h M = 15.738 ⋅
Lp + Lr kgaer.uscat

Lp ⋅ xei + Lr ⋅ xii g
xM := xM = 4.597 ⋅
Lp + Lr kgaer.uscat

si se amplaseaza punctul M in diagrama h-x, la intersectia celor doi parametrii verificandu-se ca

punctul sa se afle pe dreapta care uneste punctele Ii si Ei.
-se determina punctul R la intersectia dreptei xci cu curba ϕR =90% .
-se determina punctul P la intersectia dreptei h R cu dreapta xM .
-se unesc punctele M, P, R si C obtinandu-se procesul de tratare:
Ii + Ei = M -proces de amestec
MP -proces de preincalzire
PR -proces de umidificare adiabatica
RC -proces de reincalzire
CI -proces in incapere

Param./Pct. E I M C P R
t [°C] -18 20 4.4 21.2 16.9 10.8
h [kJ/kg] -16 38 15.738 39.296 28 29
x [g/kg] 0.6 7.4 4.597 7.207 4.597 7.207
φ [%] 80 50 87 45 37 90

16
2.TRATAREA COMPLEXA A AERULUI VARA
2.1 Definirea punctelor de stare

-parametrii punctului exterior de vara, Ev:

se determina din diagrama h-x in functie de t ev si xcl
t ev = 29.3 ⋅ C
g
xcl = 10.75 ⋅
kgaer.uscat

kJ
h ev := 57
kgaer.uscat

ϕev := 40%

-parametrii punctului interior de vara, Iv:

se determina din diagrama h-x in functie de t iv si ϕiv
t iv = 24 ⋅ C
g
xiv := 9.4
kgaer.uscat

kJ
h iv := 48
kgaer.uscat

ϕiv = 55 ⋅ %

-parametrii punctului climatizat de vara, Cv:

se determina din diagrama h-x in functie de t cv si h cv
t cv := 17C
g
xcv := 8.7
kgaer.uscat

kJ
h cv := 39
kgaer.uscat

ϕcv := 71%

2.2 Proces de tratare vara cu racire intr-o treapta

sarcina termica de vara: Qv = 21.234 ⋅ kW

− 3 kg
debitul de umiditate vara: Gv = 1.368 × 10 ⋅
s
3
−3 m kg
debitul de aer necesar pt. climatizare: Lp = 3510 m ⋅ kg ⋅ Lp := 0.975
h s

17
 3
−3 m kg
debitul de aer recirculat: Lr = 5004 m ⋅ kg ⋅ Lr := 1.39
h s
kJ
raza procesului: ε v = 15517.474 ⋅
kg

etapele procesului de tratare:

-se amplaseaza punctele cunoscute in diagrama h-x.
-se determina parametrii aerului amestecat M, cu relatiile:
Lp ⋅ h ev + Lr ⋅ h iv kJ
h M := h M = 51.71 ⋅
Lp + Lr kgaer.uscat

Lp ⋅ xcl + Lr ⋅ xiv g
xM := xM = 9.957 ⋅
Lp + Lr kgaer.uscat

si se amplaseaza punctul M in diagrama h-x.

-se determina punctul R la intersectia dreptei xci cu curba ϕR =90% .
-se uneste punctul M cu R si apoi se continua dreapta MR pana la curba φ=100% unde se va afla
punctul T care reprezinta intersectia dintre temperatura medie a bateriei de racire t BR cu curba φ=100%

-valoarea standard a lui t BR este de 9.5C deoarece instalatiile frigorifice(chillere) care racesc
apa utilizata in baterii, livreaza in mod normal apa racita cu parametrii 7C-12C.
-se uneste punctul R cu punctul C, obtinandu-se procesul de tratare:
Ii + Ei = M -proces de amestec
MR -proces de racire cu uscare
RC -proces de reincalzire
CI -proces in incapere

Param./Pct. E I M C T R
t [°C] 29.5 24 26.7 17 11.4 13.8
h [kJ/kg] 57 48 51.71 39 33 36
x [g/kg] 10.55 9.4 9.874 8.7 8.5 8.7
φ [%] 40 50 45 71 100 90

18
 IV.ALEGEREA SI DIMENSIONAREA ELEMENTELOR INSTALATIEI DE VENTILARE SI
CLIMATIZARE

1.ALEGEREA AGREGATULUI DE TRATARE A AERULUI

Solutia aleasa este un agregat orizontal, reprezentat schematic in figura:

3
m
Conform debitului de aer L := 7100 si intervalului de viteze economice v=2..3m/s din catalogul firmei
h
CIAT s-a ales agregatul AHU 100, cu sectiunea transversala B1=1545mm , Ht=1000mm.
Din acelasi catalog s-au ales si elementele componente ale centralei de tratare a aerului:

-filtru 5.3 L=330mm

-2 baterii de incalzire 12.3 tip 1R(cu un rand de tevi) L=330mm
-baterie de racire 17.5 tip 3R(cu 3 randuri de tevi) L=440mm
-camera de umidificare 20 HC80 L=990mm
-camera de amestec orizontala 23 L=1100mm
-2 ventilatoare 26 L=1210mm
-sectiunile gurilor: C/D - 514x514mm
G/E - 310/1260mm
lungimea totala a agregatului orizontal:
Ltot = Lcam.am + Lfiltru + Lbat.preinc + Lbat.rac + Lcam.um + Lbat.reinc + 2 ⋅ Lvent
Ltot := 5940mm

19
2.ALEGEREA GURILOR DE REFULARE

Vom utiliza anemostate de la firma LindabComfort, pe care le vom amplasa pe un tavan fals aflat la
0.65m sub tavan.

Suprafata incaperii a fost impartita in 12 suprafete elementare de sectiune 3x4.875 m.

2 2
S := 3m ⋅ 4.875m S = 14.625 m S = 12..15m A = 3..5m B = 3..5m

Cele 12 anemostate vor fi amplasate in centrul fiecarei suprafete elementare.

numarul de anemostate: Na := 12
3
m
debitul total de aer pt. climatizare: L = 7100 ⋅
h 3
L m
deditul de aer corespunzator fiecarui anemostat: La := La = 591.667 ⋅
Na h

20
 inaltimea zonei de lucru: h zl := 1.2m se sta asezat
inaltimea tavanului fals: h t := 0.65m
inaltimea incaperii: H := 3.8m
inaltimea de montaj a anemostatului: h m := H − h zl − h t h m = 1.95 m
A := 4.875m A1 := 2.4375m A2 := 2.4375m
B := 3m B1 := 1.5m B2 := 1.5m
l 1 := A1 + h m l 1 = 4.387 m
l 2 := A + h m l 2 = 6.825 m
l 3 := A2 + h m l 3 = 4.387 m
l 4 := B1 + h m l 4 = 3.45 m
l 5 := B + h m l 5 = 4.95 m
l 6 := B2 + h m l 6 = 3.45 m
bataia jetului (distanta la care jetul atnge viteza de 0.2m/s): l 0.2 := min( l 1 , l 2 , l 3 , l 4 , l 5 , l 6) l 0.2 = 3.45 m
Cu La si l 0.2 alegem anemostatul CRL/CRS size 400 box type 1
bataia jetului: l 0.2 := 3.2m
nivelul de zgomot: LWA := 25 db( A)
pierderea de sarcina: ∆p t := 30Pa

3.DIMENSIONAREA CANALELOR DE REFULARE A AERULUI

-se deseneaza monofilar canalul de aer pt. racordarea gurilor.

-se determina traseul dezavantajat hidraulic si se numeroteaza tronsoanele de la ultima gura catre
agregatul de tratare.

21
 -se calculeaza debitele de aer pe tronsoan Ltr si se impun viteze in functie de metoda de dimensionare
aleasa.
-folosim pt. dimensionare metoda vitezelor crescatoare spre ventilator.
-in tronsonul 1' avem o viteza impusa - viteza din racord (cunostem debitul si sectiunea).
-in tronsoanele 1..4 v = vrac ..4.5m/s ; se creste viteza din 0.5 in 0.5m/s.
-in tronsoanele 4'..6 v =5..5.5m/s ; viteza este constanta.
-in tronsonul 6' viteza este constanta v =8m/s.

L 2
-suprafata necesara: Snec = m
v
-se impune inaltimea canalului: h canal = 350..500mm h canal := 400mm
Snec
-se calculeaza latimea canalului de aer: a= m si se rotunjeste la multiplu de 25mm.
h canal
2
-se recalculeaza sectiunea canalului: Sreala = a ⋅ h canal m
Ltr m
-se recalculeaza viteza aerului in canal: vreala =
Sreala s
Calculul pierderilor de sarcina prin tronsoane:
-pierderea de sarcina liniara: ∆p lin = R ⋅ l Pa
R - pierderea de sarcina liniara unitara
l - lungimea tronsonului 2
v
-pierderea de sarcina locala: Z = ζ ⋅ ⋅ρ
2
ζ - coeficientul de rezistenta locala
v - viteza aerului in tronson
kg
ρ - densitatea aerului ρaer = 1.2 ⋅
3
m

Nr.tr. L L vimp. Snec a h Sreala vreala Dech l R Rl Σζ Z Rl+Z Σ(Rl+Z)

3 3 2 2
m /h m /s m/s m m m m m/s mm m Pa/m Pa Pa Pa Pa
GR. 591.67 0.1644 1.309 φ400 30 30 30
1' 591.67 0.1644 2.110 φ315 0.077 2.13 0.515 0.18 0.0927 1.4 3.827 3.920 33.920
1 591.67 0.1644 2.5 0.0657 0.175 0.4 0.07 2.35 230 4.875 0.85 4.14375 0.06 0.198 4.342 38.262
2 1183.3 0.3287 3 0.1096 0.275 0.4 0.11 2.99 270 4.375 1.2 5.25 0.02 0.107 5.357 43.619
3 1775 0.4931 3.5 0.1409 0.35 0.4 0.14 3.52 320 4.375 1.1 4.8125 0.015 0.112 4.924 48.543
4 2366.7 0.6574 4 0.1644 0.4 0.4 0.16 4.11 350 0.95 1.3 1.235 0.38 3.849 5.084 53.627
4' 2366.7 0.6574 5 0.1315 0.325 0.4 0.13 5.06 300 3 2.4 7.2 0 0 7.200 60.827
5 4733.3 1.3148 5 0.2630 0.65 0.4 0.26 5.06 470 3 1 3 0 0 3.000 63.827
6 7100 1.9722 5 0.3944 0.975 0.4 0.39 5.06 560 2.645 1.1 2.9095 0.4 6.138 9.047 72.874
6' 7100 1.9722 8 0.2465 0.5 0.5 0.25 7.89 500 2.755 1.8 4.959 0.72 26.885 31.844 104.719

22
4.ALEGEREA GURILOR DE ASPIRATIE

Gurile de aspiratie se amplaseaza intre cele de refulare, ca in figura.

numarul de guri de aspiratie: NGA := 6

3
m
debitul total de aer pt. climatizare: L = 7100 ⋅
h
3 3
L m m
deditul de aer corespunzator fiecarei guri: LGA := LGA = 1183.333 ⋅ LGA = 0.329 ⋅
NGA h s

coeficientul sectiunii libere a gurii de aspiratie: c = 0.8..0.9 c := 0.85

m m
viteza de aspiratie: va = 2..3 va := 2.5
s s
LGA 2
sectiunea gurii de aspiratie: S := S = 0.155 m
va ⋅ c
a := S a = 0.393 m se rotunjeste la multiplu de 25mm a := 0.4m

2
sectiunea reala a gurii de aspiratie: S := a ⋅ a S = 0.16 m

LGA m
viteza reala de aspiratie: va.reala := va.reala = 2.417 ⋅
S⋅c s

23
5.DIMENSIONAREA CANALELOR DE ASPIRATIE

Calculu de dimensionare este analog celui de la dimensionarea canalelor de refulare.

Nr.tr. L L vimp. Snec a h Sreala vreala

3 3 2 2
m /h m /s m/s m m m m m/s
GA. 1183.33 0.3287 2.5 0.1547 0.4 0.4 0.16 2.417
1' 1183.33 0.3287 2.5 0.1547 0.4 0.4 0.16 2.417
1 1183.33 0.3287 3 0.1096 0.45 0.25 0.1125 2.92
2 2366.67 0.6574 3.5 0.1878 0.45 0.425 0.1913 3.44
3 3550 0.9861 4 0.2465 0.55 0.45 0.2475 3.98
3' 3550 0.9861 5 0.1972 0.45 0.45 0.2025 4.87
4 7100 1.9722 5 0.3944 0.9 0.45 0.405 4.87
4' 7100 1.9722 8 0.2465 0.5 0.5 0.25 7.89

6.DIMENSIONAREA CANALULUI SI PRIZEI DE AER PROASPAT

6.1 Dimensionarea canalului de aer proaspat
3 3
m m
se dimensioneaza la debitul total de aer pt. climatizare: L = 7100 ⋅ L = 1.972 ⋅
h s
m m
viteza in canalul de aer: vc = 4..6 vc := 5
s s
L 2
sectiunea canalului de aer proaspat: SCAP := SCAP = 0.394 m
vc

a := SCAP a = 0.628 m se rotunjeste la multiplu de 25mm a := 0.625m

2
sectiunea reala a canalului de aer proaspat: SCAP.reala := a ⋅ a SCAP.reala = 0.391 m
L m
viteza reala in canalul de aer: vc.reala := vc.reala = 5.049 ⋅
SCAP.reala s

24
6.2 Dimensionarea prizei de aer proaspat
m m
viteza aerului prin priza de aer proaspat: vp = 2..3 vp := 2.5
s s
coeficientul sectiunii libere a prizei de aer proaspat : c = 0.8..0.9 c := 0.85
L 2
sectiunea prizei de aer proaspat: SPAP := SPAP = 0.928 m
c ⋅ vp

a := SPAP a = 0.963 m se rotunjeste la multiplu de 25mm a := 0.95m

2
sectiunea reala a prizei de aer proaspat: SPAP.reala := a ⋅ a SPAP.reala = 0.903 m
L m
viteza reala prin priza de aer proaspat: vp.reala := vp.reala = 2.571 ⋅
c ⋅ SPAP.reala s

7.DIMENSIONAREA CANALULUI SI GURII DE AER EVACUAT

7.1 Dimensionarea canalului de aer evacuat
3 3
m m
se dimensioneaza la debitul total de aer pt. climatizare: L = 7100 ⋅ L = 1.972 ⋅
h s
m m
viteza in canalul de aer: vc = 4..6 vc := 5
s s
L 2
sectiunea canalului de aer evacuat: SCAE := SCAE = 0.394 m
vc

a := SCAE a = 0.628 m se rotunjeste la multiplu de 25mm a := 0.625m

2
sectiunea reala a canalului de aer evacuat: SCAE.reala := a ⋅ a SCAE.reala = 0.391 m
L m
viteza reala in canalul de aer: vc.reala := vc.reala = 5.049 ⋅
SCAE.reala s

7.2 Dimensionarea gurii de aer evacuat

m m
viteza aerului prin gura de aer evacuat: vg = 2..3 vg := 2.5
s s
coeficientul sectiunii libere a gurii de aer evacuat : c = 0.8..0.9 c := 0.85
L 2
sectiunea gurii de aer evacuat: SGAE := SGAE = 0.928 m
c ⋅ vp

a := SGAE a = 0.963 m se rotunjeste la multiplu de 25mm a := 0.95m

2
sectiunea reala a gurii de aer evacuat: SGAE.reala := a ⋅ a SGAE.reala = 0.903 m
L m
viteza reala prin gura de aer evacuat: vg.reala := vg.reala = 2.571 ⋅
c ⋅ SGAE.reala s

25
 17 18 19 20 21 22 23 24
6,1 4,9 3 0,6 -1,2 -2,5 -3,4 -4,1
22,3 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3
28,4 27,2 25,3 22,9 21,1 19,8 18,9 18,2

26
 9 10 11
2.65 2.92 3.15

8 69.165 76.212 82.215

27
28
29