Sunteți pe pagina 1din 24

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA

FACULTATEA DE CONSTRUCTII
SECTIA : INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DISCIPLINA: APARATE TERMICE

PROIECT

APARATE TERMICE

Coordonator: Student:
As.Drd. Ing. Cristian Pacurar Daia Decebal Marius
An III Instalatii

2010-2011
APARATE TERMICE - an III DAIA MARIUS

TEMA PROIECTULUI

Sa se dimensioneze un cazan din elemente de otel cu apa calda functionand cu combustibil


lichid cu puterea termica :
P = 300 + 30 ⋅ N [kW] ; t e / t i = 80 °C / 60 °C

Analiza elementara a combustibilului lichid este :

Element Valoare
Carbon [%] 85 + 0,5 ⋅ N
Hidrogen [%] 13 − 0,5 ⋅ N
Sulf [%] 0,7
Oxigen [%] 0,5
Azot [%] 0,4
Umiditate [%] 0,4
Cenusa [%] 0

A. Partea scrisa
1. Bilantul material al procesului de ardere
2. Diagrama I-t
3. Diagrama Ostwald
4. Calculul consumului de combustibil si al randamentului
5. Calculul temperaturilor si entalpiilor pe traseul gazului de ardere
6. Calculul de verificare
7. Calculul termic al focarului
8. Calculul termic al drumurilor convective I si II
9. Calculul de echilibrare al suprafetelor de transfer termic
10. Calculul gazodinamic al cazanului

B.Partea desenata
1. Diagrama I-t
2. Diagrama Ostwald
3. Elementele caracteristice ala cazanului
4. Sectiuni orizontale si verticale prin cazan

2
APARATE TERMICE - an III DAIA MARIUS

Puterea termica a cazanului :


P = 300 + 30 ⋅ N [kW]
N = 2 => P = 300 + 30 ⋅ 2 = 360 [kW]

1. Bilantul material al procesului de ardere


Pentru a se stabili bilantul material al procesului de ardere trebuie cunoscuta compozitia
combustibilului:
c = 85 + 0,5 ⋅ N = 85 + 0,5 ⋅ 2 = 86 %
h = 13 − 0,5 ⋅ N = 13 − 0,5 ⋅ 2 = 12 %
s-o = 0,2
Verificare :
c + h + s + o + n + w + a = 100 %

Compozitia combustibilului se determina prin analiza imediata a combustibilului sau se poate


extrage din literatura de specialitate.

1.1 Aerul minim necesar arderii


22,414   h s − o   Nm 3 aer 
Omin = ⋅ c + 12 ⋅  +    (1.2)
12  2 32   kgcomb 

22,414   12 0.2   Nm 3 aer 


Omin = ⋅ 86 + 12 ⋅  +  = 3,089  
12  2 32   kgcomb 

unde marimile care constituie combustibilul se introduc in valori absolute.


Tinand seama de continutul de 21% (procente vulumice) de oxigen in aer, se poate scrie
aerul minim necesar arderii :
Omin  Nm 3O2 
Vo =   (1.3)
0,21  kgcomb 

3,089  Nm 3O2 
Vo = = 14,709  
0,21  kgcomb 

3
APARATE TERMICE - an III DAIA MARIUS

1.2 Volumul teoretic al produselor arderii


1.2.1Volumul teoretic al fumului uscat
22 ,414 c 22 ,414 86  Nm 3 CO 2 
VCO 2 = ⋅ = ⋅ = 1,605   (1.5)
12 100 12 100  kgcomb 

22 ,414 s 22 ,414 0.7  Nm 3 SO 2 


V SO 2 = ⋅ = ⋅ = 0,0049   (1.6)
32 100 32 100  kgcomb 
 Nm 3 N 2 
V N 2 = V ' N 2 + V '' N 2  
 kgcomb 

22,414 n 22 ,414 0,7  Nm 3 N 2 


V '
N2 = ⋅ = ⋅ = 0,0032   (1.7)
28 100 28 100  kgcomb 
- care rezulta din continutul de azot din combustibil.
 Nm 3 N 2 
V ''
N2 = 0,79⋅ Vo = 0,79 ⋅14 ,709 = 11,620   (1.8)
 kgcomb 
- care rezulta din aerul atmosferic introdus pentru realizarea procesului de ardere.
 Nm 3 N 2 
V N 2 = V ' N 2 + V '' N 2 = 0,032 + 11,620 = 11,623   (1.9)
 kgcomb 
Produsele arderii prezentate mai sus de forma CO 2 si SO 2 se noteaza cu RO 2
(componente triatomice).
 Nm 3 RO 2 
V RO 2 = VCO 2 + V SO2 = 1,605 + 0,049 = 1,6099   (1.10)
 kgcomb 
Produsele arderii mai sus mentionate reprezinta fumul uscat (gazelle de ardere uscate) notate
cu V gousc .
V gousc = VCO 2 + VSO2 + V N 2 = V RO 2 +V N 2 = 1,6099 + 11,623 = 13,2329 (1.11)

1.2.2 Volumul teoretic al fumului umed (gaze de ardere umede)

Provine din vaporii proveniti prin arderea hidrogenului si din umiditatea continuta de combustibil
22 ,414 h 22 ,414 w 22 ,414 12 22 ,414 0,4  Nm 3 H 2 O 
V H 2O = ⋅ + ⋅ = ⋅ + ⋅ = 1,348  
2 100 18 100 2 100 18 100  kgcomb 
(1.12)

1.2.3 Volumul total teoretic al gazelor de ardere

 Nm 3 g .a. 
V go = V gousc + V H 2O = 13,232 + 1,348 = 14,58   (1.13)
 kgcomb 
4
APARATE TERMICE - an III DAIA MARIUS

Participarea volumica a vaporilor de apa in gazele de ardere se calculeaza cu relatia :


V H 2O 1,348
υH 2O
= = 14 ,58 = 0,092 (1.14)
V go

Presiunea partiala teoretica a vaporilor de apa din gazele de ardere se determina cu relatia :
p H 2O = p g ⋅υ H 2O = 0,092 (1.15)

- unde p g este presiunea absoluta a gazelor de ardere ( p g ≈1bar )


Rezulta temperatura teoretica a punctului de roua (vezi tabele de abur si apa la saturatie, functie de
presiune).

1.3 Volumul real al produselor arderii

In instalatiile de ardere se asigura o cantitatea mai mare de aer decat este cea calculata teoretic
(V>Vo). Diferenta V −Vo =Vex ( vol. excedentar), nu participa la procesul de ardere dar paraseste
instalatia la o temperatura mai mare decat la cea la care a fost introdus in focar.
Se defineste coeficientul de excedent de aer λ
V
λ= ; λ ∈(1,05 −1,15 ) (1.16)
Vo

Valorile recomandate pentru λ sunt cuprinse in intervalul 1,05-1,15. De asemenea se


considera ca excesul de aer ramane nemodificat pana la cos, cazanul fiind etans.
V g = V go + ( λ −1) ⋅Vo = 14 ,58 + (1,05 −1) ⋅14 ,709 = 15,315 (1.17)
Volumul real de aer necesar arderii se calculeaza cu relatia :
 Nm 3 aer 
V = λ ⋅Vo = 1,05 ⋅14 ,709 = 15,444   (1.18)
 kgcomb 

Densitatea gazelor de ardere la starea normala ρo se calculeaza cu relatia :


1 +1,293 ⋅V 1 +1,293 ⋅15 ,444  kg 
ρo = = = 1.369 (1.19)
Vg 15 ,315  Nm3 
Presiunea partiala a componentelor triatomice cu gazele de ardere se determina cu relatia :
V RO 2 1,609
p RO 2 = ⋅ pg = ⋅1 = 0,105 [bar ] (1.20)
Vg 15 ,315

Presiunea partiala a vaporilor de apa in gazele de ardere se determina cu relatia :


V H 2O 1,348
PH 2O = ⋅ pg = ⋅1 = 0,088 [bar ] (1.21)
Vg 15 ,315

Rezulta temperatura reala a punctului de roua (vezi tabele de abur si apa la saturatie, functie
de presiune).
DIAGRAMA OSTWALD

5
APARATE TERMICE - an III DAIA MARIUS

Pentru urmarirea procesului de ardere se construieste diagrama Ostwald cu ajutorul careia se


pot determina coeficientul de excedent de aer α si continutul de monoxid de carbon din gazele de
ardere daca se determina prin analiza experimentala continutul de oxigen respectiv bioxid de carbon
din gazele de ardere.
Se calculeaza:
- continutul maxim de CO din gazele de ardere in conditii teoretice de ardere cu relatia:
VCO 2 1,605
CO 2 max = ⋅100 = ⋅100 = 12 ,129 [%]
V g 0 usc 13,232

- continutul de O2 din gazele de ardere in conditiile arderii teoretice (α =1) in conditiile in care se
produce oxidarea carbonului pana la monoxid de carbon:
1,865 c 1,865 82 ,5
⋅ ⋅
O2 (CO ) = 2 100 ⋅ 100 = 2 100 ⋅ 100 = 5,71 [%]
c 1,865 86 1,865
V g 0usc + ⋅ 13,232 + ⋅
100 2 100 2
- continutul maxim de monoxid de carbon din gazele de ardere :
VCO2 1,605
CO max = ⋅ 100 = ⋅ 100
1,865 c 1,865 86 =11,43 [%]
V g 0usc + ⋅ 13,232 + ⋅
2 100 2 100
Se considera sistemul de coordonate in care avem continutul de O2 in abscisa respectiv
continutul de CO2 in ordonata.
Continutul mare de CO2 ( CO2max) se reprezinta pe ordonata in punctul C iar punctul B
reprezinta un continut de 21% O2 se reprezinta pe abscisa.
Tot pe abscisa corespunzator scarii pentru continutul de O2 se pozitioneaza continutul de O2
la CO2 tot pe abscisa in punctul A.
Se unesc punctele A cu C si B cu C .
Pe trasarea dreptelor de egal exces de aer se completeaza tabelul 2 .
Pentru fiecare lungime Lα se masoara segmental corespunzator pornind din punctul C pe
segmentul BC .
Prin punctele anterior determinate se traseaza paralele cu AC dreptele respective
reprezentand dreptele de egal exces de aer.
Se masoara segmentul AC notat cu L1 [mm] ; L1 = 135 mm
Se calculeaza segmentul unitate pentru continutul de CO cu relatia:

135
L1 =
u= = 1 1,4 3 11,81
COmax

6
APARATE TERMICE - an III DAIA MARIUS

Lλ=λ∙(1-
λ 1-(1/λ)
1/λ)
1 0 0
1.1 0.09 21.27
1.2 0.17 39.00
1.3 0.23 54.00
1.4 0.29 66.86
1.5 0.33 78.00
1.6 0.38 87.75
1.7 0.41 96.35
1.8 0.44 104.00
1.9 0.47 110.84
2 0.50 117.00
2.2 0.55 127.64
2.4 0.58 136.50
2.6 0.62 144.00
2.8 0.64 150.43
3 0.67 156.00
3.5 0.71 167.14
4 0.75 175.50
4.5 0.78 182.00
5 0.80 187.20
5.5 0.82 191.45
6 0.83 195.00
6.5 0.85 198.00
7 0.86 200.57
8 0.88 204.75
9 0.89 208.00
10 0.90 210.60

7
APARATE TERMICE - an III DAIA MARIUS

Calculul consumului de combustibil si al randamentului

Calculul puterii calorifice inferioare a combustibilului.


 o  9  kJ 
H i = 339 ⋅ c + 1200 ⋅  h −  + 104 ,7 ⋅ s − 25,1 ⋅  w − ⋅ o  kg 
 8  8   

 0,2   9  kJ 
H i = 339 ⋅ 86 + 1200 ⋅ 12 −  + 104 ,7 ⋅ 0,2 − 25,1 ⋅  0,4 − ⋅ 0,2  = 43540,54 kg 
 8   8   

Calculul pierderilor specific de caldura:

4.1 Pierderile de caldura prin gazele evacuate la cos


Cazanul fiind cu apa calda, deci cu temperatura joasa a fluidului primitor de caldura se
admite initial o temperatura la cos cu relatia aproximativa :
t cos = t am + ( 80 ... 120 ) = 70 + 100 = 170 [°C ]
te + ti 80 +100
in care temperatura medie a apei este : t am = = = 170 [°C ]
2 2
Din diagrama I-t se afla valoarea entalpiei gazelor de ardere la cos
I cos = f ( t cos , λ ) = 3389,557

Entalpia aerului de ardere se calculeaza pentru temperatura ambianta


t a = 25 °C

taer = 32,5 °C
I aer = λ ⋅ Vo ⋅ c paer ⋅ t aer = λ ⋅ Vo ⋅ i aer = 1,05 ⋅14 ,709 ⋅ 32 .5 = 501,944
Rezulta pierderea specifica la cos :
1 1
q2 = ⋅ ( I cos − I aer ) = ⋅ ( 3389 ,557 − 501 ,944 ) = 0,06632 [W]
Hi 43540 ,54

4.2 Pierderile de caldura prin ardere incompleta de natura chimica


In proiectare se admite o pierdere prin ardere incompleta, cazanul fiind cu ecranare medie
q 3 = 0,01 [W]

4.3 Pierderile de caldura prin ardere incompleta de natura mecanica


Combustibilul nefiind solid
q 4 = 0 [W]

4.4 Pierderile de caldura prin suprafata exterioara a cazanului


Functie de sarcina termica a cazanului si de natura agentului se determina q 5 din tabele
q 5 = f ( Q ) = 0,06

8
APARATE TERMICE - an III DAIA MARIUS

Cazane de abur Cazane de apa calda


Debit fara suprafete cu suprafete Debit q5 %
[t/h] anexe q5 % anexe q5 % [MW]
1 2 3 4 5
sub 1 6 - sub 0,7 6
1,25 4,8 - 0,8 5,6
1,5 4,2 - 0,9 5,3
2 3,4 4,2 1 4,6
2,5 2,9 3,7 1,25 4,0
3 2,5 3,3 1,5 3,4
4 2,1 2,9 2 2,8
5 1,85 2,5 2,5 2,4
6 1,65 2,3 3 2,1
8 1,35 1,95 4 1,8
10 1,20 1,75 5 1,55
12 1,10 1,6 6 1,4
15 1,0 1,45 8 1,2
20 - 1,30 10 1,15
25 - 1,15 12 1,0
30 - 1,10 15 0,9
40 - 1,0 20 0,75
50 - 0,9 25 0,65
30 0,60
40 0,50
50 0,50

Randamentul cazanului, se determina cu relatia :


η = 1 − ( q2 + q3 + q4 + q5 ) = 1- (0,06632+ 0,01 + 0 + 0,06) = 0,86368
η % = η ⋅ 100 = 0,86368 ⋅100 = 86,368 [%]

Consumul de combustibil, se determina cu relatia :


Q 360
B= = 0,86368 ⋅ 43540 ,54 = 0,009573
η ⋅ Hi

= 34,46  h 
kg
Bh = B ⋅ 3600 = 0,009573 ⋅ 3600
 
Bilantul de ansamblu al cazanului
- Fluxul de caldura util al cazanului este : Q = 360
- Fluxul de caldura adus de combustibil : Qc = B ⋅ H i = 0,009573 ⋅ 43540 ,54 = 416,813
- Fluxul de caldura adus cu aerul de ardere :
Qa = B ⋅ λ ⋅Vo ⋅ c pa ⋅ t a = B ⋅ λ ⋅Vo ⋅ iaer = 0,009573 ⋅1,05 ⋅14 ,709 ⋅ 32 .5 = 4,805
- Fluxul de caldura pierdut la cos : Qcos = B ⋅ I cos = 0,009573 ⋅ 3389 ,557 = 32,448
- Fluxul de caldura pierdut prin ardere incompleta :
Qinc = q3 ⋅ B ⋅ H i = 0,01 ⋅ 0,009573 ⋅ 43540 ,54 = 4,168

- Fluxul de caldura pierdut spre exterior :


Qext = q 5 ⋅ B ⋅ H i = 0,06 ⋅ 0,009573 ⋅ 43540 ,54 =25,008

9
APARATE TERMICE - an III DAIA MARIUS

Se intocmeste tabelul de bilant :

Combustibil, pierderi [kW] Util [kW]


1 2
Qc 416,813
Qa 4,805
- Qcos 32,448
- Qinc 4,168
- Qext 25,008
∑Q=Q ‘ ∑Q=Q ‘’

Eroarea relativa :
Q ' − Q '' 359 ,994 −360
ε= ⋅100 = ⋅100 = 0,00166 %
Q '
359 ,994

Daca eroarea relativa ε este mai mare de 1% este necesar sa se reia calculele.

3. Calculul temperaturilor si entalpiilor gazelor de ardere pe traseu.

Entalpia teoretica de ardere se calculeaza cu relatia :


I o = H i ⋅ (1 − q3 ) + λ ⋅ Vo ⋅ iaer = 43540 ,54 ⋅ (1 − 0,01 ) +1,05 ⋅14 ,709 ⋅ 32 ,5 = 43607,079 `
Se determina temperatura teoretica de ardere din diagrama I=t
t o = f ( I 0 , λ ) = 1863,9

Se alege temperatura la capatul focarului t f = 900 ÷1100 C cu valori mai mici pentru
0

sarcini termice mici.


Se gaseste din diagrama I=t entalpia gazelor de ardere la capatul focarului »
I f = f (t f , λ )

tf = 900OC => If = 19510,755


Fluxul de caldura preluat prin radiatie in focar va fi :
Q R = (1 − q 5 ) ⋅ B ⋅ ( I 0 − I f ) = (1 − 0,06 ) ⋅ 0,009573 ⋅ ( 43607 ,079 −19510 ,755 ) = 216,235

Fluxul de caldura care se preia in sistemul convectiv C I si C II este :


QC = Q − Q R = 360 – 216,255 = 143,765

Acest flux se imparte pe cele doua fascicole astfel :


QCI = ( 0.75 ÷ 0.85 ) ⋅ QC = 0,75 ⋅ 294 ,9087 = 107,824 si

QCII = QC − QCI = 143,765-107,824= 35,941

Deoarece pe primul drum convectiv temperaturile gazelor de ardere fiind mult mai ridicate,
fluxul unitar de caldura va fi mai mare, iar suprafata de schimb de caldura este mult mai mare si ea,
in comparatie cu suprafata celui de-al doilea drum convectiv.

10
APARATE TERMICE - an III DAIA MARIUS

4. Calculul de verificare

Entalpia gazelor de ardere la sfarsitul primului drum convectiv este :


QCI 107 ,824
I CI = I f − = 19510 ,755 −
(1 − q 5 ) ⋅ B (1 − 0,06 ) ⋅ 0,009573 = 7528,493

Si din diagrama I=t rezulta temperatura t CI = f ( I CI , λ ) = 421,1319


Entalpia gazelor de ardere la sfarsitul celui de-al doilea drum convectiv este :
QCII 35 ,941
I CII = I CI − = 7528 ,493 −
(1 − q 5 ) ⋅ B (1 − 0,06 ) ⋅ 0,009573 = 3534,406

Si din diagrama I=t rezulta temperatura t CII = f ( I CII , λ ) = 177,18


Inchiderea bilantului impune I CII = I cos si t CII = t cos
Si se admit erorile relative :
I cos − I CII 3389 ,557 −3534 ,406
ε= ⋅ 100 = ⋅100 = 0,332168 [%] maxim 0.5%
I0 43607 ,079

t cos − t CII 170 −177 ,18


ε= ⋅ 100 = ⋅100 = 0,003852 [%] maxim 0.5%
t0 1863 ,9

Erori mai mari indica o greseala de calcul .

In final se intocmeste tabelul de mai jos :

Temperaturi gaze
Suprafata Flux caldura
intrare iesire
1 2 3 4
Focar QR = 216,235 t0 = 1863,9 tf = 900
Convectiv I QCI = 107,824 tf = 900 tCI = 421,1319
Convectiv II QCII = 35,941 tCI = 421,1319 tcos = 170

11
APARATE TERMICE - an III DAIA MARIUS

5. Calculul termic al focarului


Focarul de tip camera din perete metalic continuu are urmatoarele dimensiuni conform figurii de
mai jos .

S e c tiu n e a A -A S e c tiu n e a B -B
B A

a L
as as
h

hs

B A
FOCARUL

Se calzuleaza suprafata preliminara de radiatie in focar cu relatia :


' QR 216 ,235
FR =
 T f   T p   = [m ]
4 4
 1173  4  378  4  = 2,6675 2
C 0 ⋅ ε ⋅   −    5,765 * 10 −3 ⋅ 0,75 ⋅   −  
 100   100    100   100  
unde :
QR - fluxul de caldura transmis prin radiatie [kW] ;

C 0 = 5,765 ⋅10 −3 [kW m ⋅ K ]2

e- caracteristica radianta a focarului; ε = 0,75 pentru combustibil lichid si solid


T f = t f + 273 = 900+273 = 1173 [ K ]
TP = t am + 273 + 25 = 70 + 273 + 25 = 368 [K ]
Unde temperatura peretelui tevii s-a admis o temperatura cu 25 grade mai mare decat
temperatura medie a fluidului interior.
Se alege apoi dimensiunea elementului, de regula functie de puterea cazanului. Cazanele
Metalica au doua tipuri dimensionale de baza, P si R conform tabelului urmator.
Tip a h as Nr. de Lungime Lungime
Q [kW]
cazan [mm] [mm] [mm] elemente cazan focar
tip P 360 852 1263 65 8÷25 1332÷4120 1148÷3936
- diametrul tevii Ø133x4; ( d = 0,133 m)
- latimea nervurii 30 mm ; (+1 interstitiu)
- pasul elementelor 164 mm ; ( s 2 = 0,164 m)

Cu cotele aratate pentru focar se predimensioneaza focarul. Se alege inaltimea de samotare :


1 2 1
hs =  ÷  ⋅ h = ⋅ h = 0,6315 [m ]
2 3 2

12
APARATE TERMICE - an III DAIA MARIUS

Grosimea de samotare se alege de regula 65mm.

Rezulta : FR = 2 ⋅ ( h − hs ) ⋅ ( L + a ) + L ⋅ a
'
[m ]
2

Cu marimea a, h, hs alese rezulta lungimea preliminara a focarului.

FR − 2 ⋅ a ⋅ ( h − hs ) 2,6675 − 2 ⋅ 0,852 ⋅ (1,263 − 0,6315 )


'

L= = = 0,7524 m
a + 2 ⋅ ( h − hs ) 0,852 + 2 ⋅ (1,263 − 0,6315 )
Se calculeaza apoi volumul focarului .
V f = ( h − hs ) ⋅ a ⋅ L + ( hs − a s ) ⋅ ( a − 2 ⋅ a s ) ⋅ ( L − 2 ⋅ a s ) =
= (1,263 − 0,6315 ) ⋅ 0,852 ⋅ 0,7524 + ( 0,6315 − 0,065 ) ⋅ ( 0,852 − 2 ⋅ 0,065 ) ⋅ ( 0,7524 − 2 ⋅ 0,065 ) =
= 0,6594 [m 3 ]
Suprafata peretilor focarului este :
Fper = 2( h − hs ) ⋅ ( L + a ) + 2 ⋅ ( hs − a s ) ⋅ ( L − 2 ⋅ a s + a − 2 ⋅ a s ) + 2 ⋅ L ⋅ a =

= 2 ⋅ ( 1 , 2 6- 03 , 6 3 ) 1⋅ ( 50,7 5 2+40,8 5 )2+ 2 ⋅ ( 0,6 3 1−50,0 6 ) 5⋅


⋅ ( 0,7524 − 2 ⋅ 0,065 + 0,852 − 2 ⋅ 0,065 ) + 2 ⋅ 0,7524 ⋅ 0,852 = 4,8318 [m ]
2

Grosimea stratului radiant de gaze este :


Vf 0,6594
s = 3,6 ⋅ = 3,6 ⋅ 4,8318 = 0,4913 m
F per
Se calculeaza caracteristica radianta a gazelor de ardere din focar.
0,8 + 1,6 ⋅ PH 2O  Tf 
k= ⋅  1 − 0,38 ⋅ (
 ⋅ PH 2O + PRO2 )
[( P
H 2O ) ]
+ PRO2 ⋅ s
0,5
 1000 

0,8 + 1,6 ⋅ 0,088  1173 
k= ⋅ 1 − 0,38 ⋅  ⋅ ( 0,088 + 0,105 ) = 0,3268
[ ( 0,088 + 0,105) ⋅ 0,4913] 0,5
 1000 
Gradul de negreala al focarului :
0,82 ⋅ a r 0,82 ⋅ 0,1109
af = = = 0,164605
a r + (1 − a r ) ⋅ Ψ ⋅ ξ 0,1109 + (1 − 0,1109 ) ⋅ 0,5521 ⋅ 0,9
Caracteristica radianta a flacarii si gazelor din focar :
( )
ar = β ⋅ 1 - e - ks = 0,75 ⋅ (1 - 2,7183 -0,104 ) = 0,1109
β =1 coeficient de luminozitate al flacarii pentru combustibil gazos
β = 0,75 coeficient de luminozitate al flacarii pentru combustibil lichid

Gradul de ecranare al focarului.


FR ' 2,6675 '
Ψ= = = 0,5521
Fper 4,8318
ξ =1 coeficient de murdarire al suprafetelor pentru combustibil gazos
ξ = 0,9 coeficient de murdarire al suprafetelor pentru combustibil lichid

Cu aceste date se determina suprafata de radiatie a focarului :

13
APARATE TERMICE - an III DAIA MARIUS

2
QR T  1
FR = 1,736 ⋅ 10 ⋅ ⋅ 3  o − 1 ⋅ [ m2 ]
10

M ⋅ ξ ⋅ a f ⋅ T f ⋅ To
3   2
 Tf  M
2
216 ,235  2136 ,9  1
FR = 1,736 ⋅ 10 10 ⋅ ⋅3  − 1 ⋅ = 7,928301 m2
0,43 ⋅ 0,9 ⋅ 0,164605 ⋅ 1173 ⋅ 2136 ,9 3
 1173  0,43
2

unde To este temperatura teoretica de ardere (to+273) => To = 1863,9 + 273 = 2136,9
M- factorul de pozitie a flacarii in focar, pentru combustibil lichid sau gazos
h h
M = a −b ⋅ cu: a = 0,52; b = 0,3; H = 0,3
= 0,43
Hf f

Aceasta suprafata va fi diferita de FR determinata in calculul aproximativ. Daca diferenta
este mai mare de 20% se reia calculul cu alte valori pentru Vf si Fper, corespunzatoare lui FR.
Fr − Fr '
ε= ⋅100 < 20
max( Fr , Fr ' )

7,92838 − 2,6675
ε= ⋅100 = 66,355 %
7,92838

In conditiile in care diferenta relativa dintre FR si F`R este > 20% se reiau calculele
considerand valoarea lui FR = F`R = 7,928301 si se calculeaza de la lungimea focarului

F − 2 ⋅ a ⋅ ( h − hs ) 7,928301 − 2 ⋅ 0,852 ⋅ (1,263 − 0,6315 )


'

L= R = = 3,2398
a + 2 ⋅ ( h − hs ) 0,852 + 2 ⋅ (1,263 − 0,6315 )

V f = ( h − hs ) ⋅ a ⋅ L + ( hs − a s ) ⋅ ( a − 2 ⋅ a s ) ⋅ ( L − 2 ⋅ a s ) =
= (1,263 − 0,6315 ) ⋅ 0,852 ⋅ 3,2398 + ( 0,6315 − 0,065 ) ⋅ ( 0,852 − 2 ⋅ 0,065 ) ⋅ ( 3,2398 − 2 ⋅ 0,065 ) =
= 3,0151 m3

Fper = 2( h − hs ) ⋅ ( L + a ) + 2 ⋅ ( hs − a s ) ⋅ ( L − 2 ⋅ a s + a − 2 ⋅ a s ) + 2 ⋅ L ⋅ a =

= 2 ⋅ ( 1 , 2 6- 03 ,6 3 ) 1⋅ ( 53,2 3 9+80,8 5 )2+ 2 ⋅ ( 0,6 3 1−50,0 6 ) 5⋅


⋅ ( 3,2398 − 2 ⋅ 0,065 + 0,852 − 2 ⋅ 0,065 ) + 2 ⋅ 3,2398 ⋅ 0,852 = 15,0301 m2

Vf 3,0151
s = 3,6 ⋅ = 3,6 ⋅ 15 ,0301 = 0,7222 m
F per

0,8 + 1,6 ⋅ PH 2O  Tf 
k= ⋅  1 − 0,38 ⋅ (
 ⋅ PH 2O + PRO2 )
[( P
H 2O + PRO2 ⋅ s) ] 0,5
 1000 

0,8 + 1,6 ⋅ 0,088  1173 
k= ⋅ 1 − 0,38 ⋅  ⋅ ( 0,088 + 0,105 ) = 0,2696
[ ( 0,088 + 0,105) ⋅ 0,7222 ] 0,5
 1000 

0,82 ⋅ a r 0,82 ⋅ 0,1323


af = = = 0,1993
a r + (1 − a r ) ⋅ Ψ ⋅ ξ 0,1323 + (1 − 0,1323 ) ⋅ 0,1775 ⋅ 0,9

( )
a r = β ⋅ 1 - e - ks = 0,75 ⋅ (1 - 2,7183 -0 ,2696
) = 0,1323

14
APARATE TERMICE - an III DAIA MARIUS

FR ' 7,9283
Ψ= = 15 ,0301 = 0,5275
Fper

2
QR T  1
FR = 1,736 ⋅ 10 ⋅ 10
⋅ 3  o − 1 ⋅ 2 [ m2 ]
M ⋅ ξ ⋅ a f ⋅ T f ⋅ To
3  
 Tf  M
2
216 ,235  2136 ,9  1
FR = 1,736 ⋅ 10 10 ⋅ ⋅3  − 1 ⋅ = 6,547m2
0,43 ⋅ 0,9 ⋅ 0,400483 ⋅ 1173 ⋅ 2136 ,9 3
 1173  0, 43 2

Fr − Fr ' 6,547 − 7,9238


ε= ⋅100 < 20 => ε = ⋅100 = 17,427%
max( Fr , Fr ' ) 9,5059

Aceste elemente au urmatoarele destinatii :


1 element inchidere fata
2 elemente intoarcere fata
1 element inchidere spate
2 elemente intoarcere spate
10 elemente de mijloc

6. Calculul termic al drumurilor convective

a) Calculul termic al primului drum convectiv


Pentru stabilirea sectiunii de trecere a gazelor de ardere se stabilesc dimensiunile drumului
convectiv I.

S e c tiu n e a C - C
s1
s1

s2

C C
h

s1 a s1

D R U M U L C O N V E C T IV I

Sectiunea libera de trecere este :


  s d 
S I = ( s1 − d ) ⋅  a + s1 + 2 ⋅  h + 1 −   [m ]
2

  2 2 

S I = ( s1 − d ) ⋅ ( a + 2 ⋅ s1 + 2 ⋅ h − d ) = ( 0,163 − 0,133 ) ⋅ ( 0,852 + 2 ⋅ 0,163 + 2 ⋅1,263 − 0,133 ) = 0,107 m2

15
APARATE TERMICE - an III DAIA MARIUS

Distanta intre tevile cadrului exterior si cel interior se alege s1 = 0,163 m d = 133 mm, o
distanta mai mica nefiind posibila tehnologic din punct de vedere al sudurilor pe teava de baza, iar o
distanta mai mare nefiind necesara deoarece vitezele de curgere sunt si asa foarte mici.
Pentru calculul vitezei de curgere se determina temperatura medie a gazelor de ardere .
t f + t CI 900 + 369 ,104
tm = = = 634,552 °C
2 2
Viteza de curgere a gazelor se determina cu relatia :
B ⋅Vg t m + 273 0,009573 ⋅15 ,315 634 ,552 + 273
wI = ⋅ = ⋅ = 4,547 m/s
SI 273 0,10713 273

Pentru temperatura medie a gazelor de ardere tm se determina urmatoarele valori :

- Vascozitatea cinematica υ m[ s]
2
=> υ = 101 ,247 ⋅10 −6

- Conductibilitatea termica λ [W m ⋅ K ] => λ = 8,809 ⋅10 −2

- Criteriul Prandtl Pr => 0.616


Valorile constantelor fizice ale gazelor de ardere si ale aerului
t [°C ] Gaze de ardere Aer

[m s ] [W m ⋅ K ] [m s ] [W m ⋅ K ]
υ ⋅10 6
λ ⋅10 2 Pr υ ⋅10 6
λ ⋅10 2 Pr
2 2

1 2 3 4 5 6 7
0 12,2 2,28 0,72 13,3 2,43 0,71
100 21,5 3,13 0,69 23,0 3,12 0,71
200 32,8 4,01 0,67 34,8 3,74 0,71
tm2 290,567 44,537 4,771 0,652
300 45,8 4,85 0,65 48,2 4,37 0,71
400 60,4 5,70 0,64 63,0 4,91 0,71
500 76,3 6,55 0,63 79,3 5,45 0,71
600 93,6 7,42 0,62 96,8 5,98 0,71
tm1 634,552 101,247 7,73 0,616
700 112 8,27 0,61 115 6,47 0,71
800 132 9,16 0,60 135 7,00 0,71
900 152 10,02 0,59 155 7,40 0,71
1000 174 10,9 0,58 178 7,84 0,71
1100 197 11,75 0,57 199 8,26 0,71
1200 221 12,55 0,56 223 8,66 0,71
1300 245 13,5 0,55 248 9,45 0,71
1400 272 14,42 0,54 273 9,98 0,71
1500 297 15,33 0,53 300 10,39 0,71
1600 323 16,3 0,52 328 10,8 0,71

apoi se determina criteriul hidrodinamic :


wI ⋅ d e 4,547 ⋅1,26
Re = = 0,000101247 = 56586,565
υ
16
APARATE TERMICE - an III DAIA MARIUS

d e = 2 ⋅ s1 = 2 ⋅ 0,163 = 1,26

Corectia de asezare a tevilor (pentru o asezare in linie) este :


−0 ,15 −0 ,15
s   0,164 
Cσ =  2  =  = 0,969
d   0,133 

Se calzuleaza apoi coeficientul de schimb de caldura prin convectie, considerand cu


aproximatie o scaldare transversala a unui fascicol in linie, in ipoteza 103<Re<105.

αC = 0,26 ⋅ Cσ ⋅
λ
de
⋅ Pr 0 , 33
⋅ Re 0 , 65
 Pr
⋅
 Pr
 per




0 , 25

[W m ⋅ K ]
2

Prper = Pr f(tp) unde tp = 95 °C => Prper = 0.6915


0 , 25

= 8,751 W
0,07713  0,616 
αC = 0,15 ⋅ ⋅ 0,616 0, 43 ⋅ 56586 ,565 0,33 ⋅ 5 ⋅  
0,193  0,6915  m2 ⋅ K
- unde indicele s arata ca marimile se refera la o temperatura medie intre temperatura gazelor de
ardere tm si temperatura peretelui tevii tp.
t p = t am + 25 = 70 + 25 = 95 °C ;
tm + t p 634 ,552 + 95
ts = = = 364,776 °C
2 2
d
l c = 2( s1 − ) = 2 ⋅ s1 − d = 0.193
2
Coeficientul de schimb de caldura prin radiatie este determinat astfel :
- s grosimea stratului radiant de gaze :
s1 s 2 0,163 0,164
s = [1.87 ⋅ ( + ) − 4.1] ⋅ d = [1.87 ⋅ ( + ) − 4.1] ⋅ 0,133 = 0,06619 m
d d 0,133 0,133

- constanta de radiatie a gazelor este :


0.8 + 1.6 ⋅ PH 2O
k=

⋅ 1 − 0.38 ⋅
Tg 
 ⋅ PH 2O + PRO2 ( )
(P H 2O + PRO2 ) ⋅s  1000 

0.8 + 1.6 ⋅ 0,088  907 ,552 


k = ⋅ 1 − 0.38 ⋅  ⋅ ( 0,088 + 0,105 ) = 1,052
( 0,088 + 0,105 ) ⋅ 0.06619  1000 

Unde Tg = t m + 273 = 634,552 + 273 = 907,552 [ K ]

- coeficientul de emisie al gazelor de ardere : a g =1 − e −KS = 1 −2,7183 −1, 052 ⋅0 , 06619


= 0,067

  T  3.6 

[W m ⋅ K ]
1 −  p  
ap +1   Tg  
- coeficientul de radiatie : α r = 5.765 ⋅10 ⋅
−8 3
⋅ a g ⋅ Tg ⋅   2
2   Tp  
 
 1−  T  
  g  

17
APARATE TERMICE - an III DAIA MARIUS

  368  3.6 
1 −   
0,82 + 1 3   907 ,552   W
α r = 5.765 ⋅ 10 −8 ⋅ ⋅ 0,067 ⋅ 907 ,552 ⋅ = 4,248
2   368   m2 ⋅ K
 1−  
  907 ,552  

Unde a p = 0.82
T p = t am + 20 + 273 = 70 + 25 + 273 = 368 K
Coeficientul de trecere a caldurii este :
α1 = ω ⋅ α c + α r = 0,9 ⋅ 8,751 + 4,248 = 12,303

Unde ω = 0.9 pentru scaldarea imperfecta a tevilor.

Coeficientul global de schimb de caldura este :


α1 12 ,303 W
KI = = 1 + 0,0129 ⋅12 ,303 = 10,617
1 + ε ⋅ α1 m2 ⋅ K
Unde ε = 1.29 ⋅10 −2 pentru comb. lichid.
Diferenta medie de temperatura se determina conform schemei :

∆t max − ∆t min 830 − 299 ,104


∆t mI =
∆t = ln 830 = 520,16
ln max
∆t min 299 ,104

∆t max = t f −t am = 900 – 70 = 830


∆t min = t CI − t am = 369,104 – 70 = 299,104

Se determina suprafata de schimb de caldura a drumului comvectiv I cu formula :


QCI ⋅ 10 3 107 ,824 ⋅1000
FCI = = = 19,524 m2
K I ⋅ ∆t m 10 ,617 ⋅ 520 ,16

Suprafata unui element este constituita din semitevile care definesc canalul de curgere plus
suprafata tevii de legatura intre cadrul interior si exterior. Analitic este:
 π ⋅ d 
FelI = [ ( 2 ⋅ h + a ) + 2 ⋅ s1 + ( 2 ⋅ h + 2 ⋅ s1 + a + 2 ⋅ s1 ) + 2 ⋅ s1 ] ⋅  + ( s2 − d )  [m ]
2

 2 
adica
18
APARATE TERMICE - an III DAIA MARIUS

FelI = ( 4 ⋅ h + 2 ⋅ a + 8 ⋅ s1 ) ⋅ ( 0.57 ⋅ d + s 2 ) [m ]
2

FelI = ( 4 ⋅ 1,263 + 2 ⋅ 0,852 + 8 ⋅ 0,163 ) ⋅ ( 0,57 ⋅ 0,133 + 0,164 ) = 1,932 m 2

Numarul de elemente necesare pentru preluarea fluxului de caldura QCI este :


FCI 19 ,524
nelI = +1 = +1 = 11,1056 => 12 elemente
FelI 1,932

NelI = 12 elemente
Se adauga suprafata unui element datorita scaldarii partiale a elementelor de inchidere fata si spate.

b) Calculul termic al drumului convectiv II


Pentru stabilirea sectiunii de trecere a gazelor de ardere se stabilesc dimensiunile drumului
convectiv II .

s2
s1 a s1
e

DRUMUL CONVECTIVII

Sectiunea libera de trecere este :


 d
S II =  e −  ⋅ ( a + 2 ⋅ s1 ) = 0,0935 ⋅ ( 0,852 + 2 ⋅ 0,163 ) = 0.110 m2
 2

Distanta intre tevile axului exterior si fundatie se alege


e = 160 mm = 0,16 m
Si spatiul efectiv liber sub cadru ramane :
d
e− = 0.0935 m
2
Pentru calculul vitezei de curgere se determina temperatura medie a gazelor de ardere :
t CI + t cos 369 ,104 +170
t mII = = = 269,552 °C
2 2
Rezulta :
B ⋅V g t m + 273 0,009573 ⋅15 ,315 269 ,552 + 273
wII = ⋅ = ⋅ = 2,64 m/s
S II 273 0,110 273

Pentru temperatura medie a gazelor de ardere t m se determina ν , λ si PR ; dupa care


se determina Re .

19
APARATE TERMICE - an III DAIA MARIUS

wII ⋅ l 2,64 ⋅ 0,187


Re = = = 11810,526
ν 41,841 ⋅10 −6

In care lungimea caracteristica este :


 d
l = 2 ⋅  e −  = 0,187 , dublul latimii canalului.
 2

Valoarea simplexului de lungimi este :


3
cl =
(Ll ) 0.25 pentru L < 80
l

L = 17,325 => 3
cl = = 1,47
l 17 ,325 0 , 25

Unde L se poate lua cu aproximatie lungimea focarului .

Se calculeaza coeficientul de convectie αC :


λ 0.35 0.8
αC = 0.0263 ⋅ cl ⋅ Pr ⋅ Re pentru Re > 10000
e
0,045
Re = 11810,526 => αC = 0,0263 ⋅1,47 ⋅ 0,16 ⋅ 0,656 ⋅11810 ,526 0,8 = 16,986
0 , 35

Coeficientul de schimb de caldura prin radiatie se calculeaza numai daca :


t CI + t cos
t mII = > 400 0 C
2
Coeficientul de trecere al caldurii este α1 = αC + α r pentru t m > 400 C
0

α1 = αC pentru t m < 400 C ; tm = 269,552 => α1 = 16 ,986


0

Coeficientul global de schimb de caldura :


α1
= 1 + 0,0129 ⋅16 ,986 = 13,933 W 2
16 ,986
K II = unde ε = 1.29 ⋅10 −2 pt. comb lichid.
1 + ε ⋅ α1 m ⋅K
Diferenta medie de temperatura se determina conform schemei :

20
APARATE TERMICE - an III DAIA MARIUS

∆t max − ∆t min 299 ,104 − 70


∆t mII =
∆t = 299 ,104 = 157,752
ln max ln
∆t min 70

∆t max = t CI − t am = 369,104 – 70 = 299,104

∆t min = t cos − t am = 170 – 100 = 70

Suprafata de schimb de caldura a drumului convectiv II se determina cu relatia :


QCII ⋅ 10 3 35 ,941 ⋅1000
FCII = = 13 ,933 ⋅157 ,752 = 16,35 m 2
K ⋅ ∆t m
Suprafata unui element este constituita din semiteava care limiteaza partea inferioara a cazanului si
aripioara aferenta :
π ⋅ d
FelII = 
 2

+ ( s 2 − d )  ⋅ ( a + 2 ⋅ s1 )

[m ]
2

adica
 3,14 ⋅ 0,133 
FelII =  + 0,164 − 0,133  ⋅ ( 0,852 + 2 ⋅ 0,163 ) = 0,245
 2 
Numarul de elemente necesare pentru preluarea fluxului de caldura QCII este :
FCII 16 ,351
nelII = +1 = +1 = 67,738 => 68 de elemente
FelII 0,245

Se adauga suprafata unui element datorita scaldarii partiale a elementelor de inchidere fata si spate.

7. Calculul de echilibru al suprafetelor

In conditiile in care numarul de elemente de pe primul drum convectiv difera de numarul de


elemente de pe cel de-al II-lea drum convectiv , se trece la etapa de echilibru a numarului de
elemente pe cele doua drumuri convective tinand seama de fluxurile unitare de caldura.
n elI ⋅ q I + n elII ⋅ q II 12 ⋅ 5522,559 + 68 ⋅ 2112,772
nel = = = 27,495 => 28 elemente
q I + q II 5522,559 + 2112,772

qI = KI × ∆ tmI = 10,617 × 520,162 = 5522,559


qII = KII × ∆ tmII = 13,393 × 157,752 = 2112,772

Inaltimea de samotare hs se calculeaza in ipoteza in care numarul de elemente ale focarului cu


numarul de elemente de pe drumurile convective dupa echilibrare:
2ah + n el s 2 (a + 2h) − Fr 2 ⋅ 0,852 ⋅ 1,263 + 18 ⋅ 0,164 ⋅ (0,852 + 2 ⋅ 1,263) − 6,547
hs = = = 0,1388 m
2(a + nel s 2 ) 2 ⋅ (0,852 + 18 ⋅ 0,164 )

21
APARATE TERMICE - an III DAIA MARIUS

8. Calculul de gazodinamic al cazanului

Are drept scop stabilirea pierderilor de presiune si debitelor circuitului gazelor de ardere si a
aerului de ardere.
Gazele de ardere se pot evacua prin tiraj artificial cu ajutorul ventilatoarelor de gaze de
ardere (exhaustoare) sau prin tiraj natural al cosului de fum.
Aerul de ardere se introduce in cazan cel mai frecvent cu ventilatoarele de ardere. La
cazanele cu debit mic acestea pot lipsi, introducerea aerului in focar facandu-se prin efectul de tiraj
al instalatiei.
Calculul pierderilor de presiune locala pe circuitul gazelor de ardere atat in cazul curgerii
izoterme cat si in cazul curgerii cu schimb de caldura se calculeaza cu formula:
ρ ⋅ w2
∆p = ζ ⋅ [Pa]
2

1. Pierderea de presiune pe un fascicol de tevi asezate in linie


ζ1 = ζ 0 ⋅ nr , unde nr = nelc
ζ1 = 0,107 ⋅ 28 = 2,996
s1
−1
s1 − d d 0,163 − 0,133
Daca se noteaza Ψ = = = 0,164 − 0,133 = 0,968
s2 − d s2
−1
d
atunci pentru:
a) s1 ≤ s 2 ; 0,12 ≤ Ψ
1,52 1,52
ξ0 =
avem s1 = 0,163
−1 ⋅ (0,968 ⋅ 791 ,534 ) 0, 5
= 0,5129
− 1 ⋅ ( Ψ ⋅ Re ) 0 , 5
d 0,133

b) s1 > s 2 ; 1 < ρ ≤8
0,32
ξ0 =
avem s1 0, 2
− 1 ⋅ (Ψ − 0,9) 0,68 ⋅ Re Ψ 2
d

apoi se calculeaza:
w ⋅ de 0,2427 ⋅ 0,326
Re = = = 791,534
ν 0,000099958

unde:

22
APARATE TERMICE - an III DAIA MARIUS

de = 2 ⋅ s1 = 2 ⋅ 0,163 = 0.326 [m]


B ⋅Vg 0,009573 ⋅15 ,315
w= = = 0,2427 m/s
St 0,604

St = a ⋅ s1 + 2 ⋅ [(h + s1 ) ⋅ s1 ] = 0,852 ⋅ 0,163 + 2 ⋅ [(1,263 + 0,163 ) ⋅ 0,163 ] = 0,604 m

ρ ⋅ w2 0,343 ⋅ 0,2427 2
∆p I = ζ 1 ⋅ = 2,996 ⋅ = 0,0302 Pa
2 2

ν , ρ => din tabel f(tmI) unde tmI = t f + t cI = 634,552 [OC]


2

2. Pierderea locala de presiune la intoarcerea primului gaz de ardere spre al II-lea drum
convectiv cu 180 O
St = [2 ⋅ (h − hs ) + a ] ⋅ s 2 = [2 ⋅ (1,263 − 0,1388 ) + 0,852 ] ⋅ 0,164 = 0,508 m2
ζ 2 = 1,2 ⋅ B ⋅ C = 1,2 ⋅1,41 ⋅ 0,875 = 1,481
unde:
B – coeficientul care tine cont de unghiul de intrare a gazelor de ardere
la 180O , B = 1,41
C – coeficientul care tine cont de laturile de intoarcere

Lc [a + 2 ⋅ (h − hs )]
sau 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,5 2 3 4 6 8
s2 2
1,2 1,1 1,0 1,0 0,8 0,8 0,9
C 1 0,9 0,9 1
2 3 3 4 6 6 7

[ a + 2 ⋅ ( h − hs )]
= 1,55 => C= 0,875
2
B ⋅Vg 0,009573 ⋅15 ,315
w= = 2 ⋅ 0,508
= 0,144 m/s
2 ⋅ St
ρ ⋅ w2 0,257 ⋅ 0,144 2
∆p II = ζ 2 ⋅ = 1,481 ⋅ = 0,0039 Pa
2 2
ν , ρ => din tabel f(tf)

3. Pierderea locala de presiune la intoarcerea gazelor de ardere din primul drum convectiv in
al II-lea drum convectiv

St = 2 ⋅ s 2 ⋅ s1 = 2 ⋅ 0,164 ⋅ 0,163 = 0,053 m2


B ⋅Vg 0,009573 ⋅15 ,315
w= = = 1,383 m/s
2 ⋅ St 2 ⋅ 0,053

23
APARATE TERMICE - an III DAIA MARIUS

ξ 3 = 1,2 ⋅ B ⋅ C = 1,2 ⋅ 0,016 ⋅1,081 = 0,0207

 s1 
C → f   = 1,081
 2 ⋅ s2 
ρ ⋅ w2 0,5106 ⋅1,383 2
∆p III = ζ 3 ⋅ = 0,0207 ⋅ = 0,010 [Pa]
2 2
ρ → f ( t cI ) = 0,5106

4. Pierderea de presiune locala la racordul la cos

∆p IV = ζ 4 ⋅
ρ ⋅ w2 0,5 ⋅ 4,729 2
= 0,5 ⋅ = 2,795 Pa
2 2
ξ 4 = 0,5

B ⋅Vg 0,009573 ⋅15 ,315


w= = 0,031
= 4,729 [m/s]
St
π ⋅ D 2 3,141 ⋅ 0,2 2
St = = 0,031
4 4
D – diametrul de racord la cos
daca: Q < 300 kW – D = 150 mm
300 < Q < 600 kW – D = 200 mm
Q > 600 kW – D = 300 mm

Δptot = ΔpI + ΔpII + ΔpIII + ΔpIV = 0,0302 + 0,0039 + 0,010 + 2,795 = 2,8391 [Pa]

24