1. Instalaţiile pentru ardera gazelor combustibilor.

Arzătoarele de gaze sunt dispoztive, destinate pentru întroducerea în spaţiile de ardere a cantităţilor
necesare de gaze combustibile şi oxidant (oxidant – aer sau oxygen) asigurînd:

a) amestecul gazelor combustibile cu oxidantul (este procesul de contact fizic dintre combustibil şi aer
comburat);
b) transportarea amestecului format către locul de ardere;
c) arderea gazelor precedate de faza de încălzirii a amestecului.

Arzătoarele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- asigurară arderea complete a gazului cu exces minim de aer şi cu procente reduse de subtanţa nocive în
produsele de ardere;

- Se permite reglajul în limite de variaţie a sarcinei …. A agretului;

- Se funcţioneze silinţtios cu nivel de zgomot sub 85 dB;
- Se realizeze transferul dec căldura necesar şi se utilizeze la maximum capacităţile calorice ale
combustibilului gazos;
- Să aibă construcţia simplă şi fiabilă în explotoare;
- Uşurinţa la intervenţii pentru întreţinerea şi reparaţii;
- Se permită folosirea sistemelor de automatizarea de reglare şi de siguranţa.

2. Clasificarea arzătoarelor
Arzătoarele pot fi clasificate în conformitate cu următoarele criterii

Presiunea gazelor combustibile 

-arzătoare de presiunea joase (până la 5kPa)
-arzătoare de presiunea medie (5÷300 kPa)
-arzătoare de presiunea înaltă (300÷600 kPa)

Principiul de adicții a aerului 

-arzatoarele în care aerul este parțial sau total injectat datorită energiei cinetice a gazelor (energia jetului de
gaze combustibile)
-arzătoare fără insuflare, în care aerul este aspirat datorită asigurării depresiunii (tirajului) în focar
-arzătoare cu insuflare a aerului în focar, organizată cu ajutorul unei instalații de ventilatoare. 

Modalitate de realizare a arderii

-arzatoare la care arderea are loc în spațiul focarului cu flacăra vizibilă. 
-arzătoare, la care arderea este cu flacără invizibilă și are loc în tuneluri din material refractor, amplasate înainte
de spațiul de lucru al focarului (arzător cu tunel din ceramice, rafinate).

Puterea calorică a gazelor combustibile:

-arzatoare pentru gaze sărace (gaz de furnal, gaz de generator);
-arzătoare pentru gaze superioare (gaze naturale).

3. Calcul caracteristicilor tehnice și energetice a gazelor combustibile a ale

elementelor arderii lor.
Calcul caracteristicilor tehnice şi energetice a gazelor combustibile şi ale elementelor arderii lor.
3.1. Determinarea căldurii calorice inferioare a gazelor în starea anhidră (fără participare vaporilor de apă).

Combustibilei gazoşi sunt amestecuri de gaze combustibile (hidrocarburi), oxigen şi componente inerte ca azot,
oxid şi bioxid de carbon, impuritaţi mecanice (H 2S) şi vapori de apă. Căldurii calorice inferioare a gazelor în
stare anhidră se va calcula cu următoarele relaţii:

n
kJ
Q anh
inf =0,01∙ ∑ ( Qinf C
j=1
m Hn ∙ nC m Hn ); [ ]
m 3N

Unde:

kJ
Q anh
inf ⟹caldura calorică inferioară corespunzatoare de ardere a hidrocarburilor în amestec, în
[ ]
m 3N
nC m Hn ⟹ participaţia procentuală al hidrocarburilor în amestec ,în %

Puterea calorică şi densitatea unor gaze

Caldura calorica Densitatea

inferioara, gazului,
Tipul kJ kg
Formula 3 3
m N m N
gazului
Metan CH4 35840 0,717

Etan C2H6 63730 1,356

Propan C3H8 93370 2,02

Butan C4H10 123770 2,70

Pentan C5H12 146340 3,221

Azot N2 1,251

Bioxid de
CO2 1,25
carbon

Qanh
inf =0,01∙ ( 35840∙91,3 +63730∙0 ,7 +93370∙0,6 +123770∙0, 47 +146340∙0,0 1 ) =34 322,72

a. Determinarea densităţii amestecului de gaze în starea anhidră

n
kg
ρanh =0,01∙ ∑ ( ρC
j=1
m Hn ∙ nC m Hn ); [ ] m3 N

Unde:
kg
ρ
anh
⟹ densitatea corespunzătoare a hidrocarburilor amestec , în
m 3N [ ]
nC m Hn ⟹ participaţia procentuală al hidrocarburilor în amestec , în %
 ρanh =0,01∙ ( 0,717∙91,3+1,356∙0,7 +2,02∙0,6+2,70∙0,47+3,221∙0,01+1,251∙3,7+1,97∙3,22 ) =0,798

Deoarece combustibilul gazos conţine vaporii de apă, este necesare de calculat caracteristicile Q anh
inf şi ρ
anh

a amestecului cu evidenţa conţinutului de umiditatea „d” în kg/m 3 la temperatura 0°C şi presiunea 101,3 kPa.
Această recalculare se va efectua cu ajutorul coeficientului de corecţiei K:
0,804
K=
0,804+d
0,804 – densitatea vaporilor de apă la condiţii normale

0,804 kg
K= =0,9784 3
0,804+0,0177 m N
kJ
u anh
Q inf = Q inf ∙K,
[ ]
m 3N

kJ
u
Q inf =34322,72 ∙0,9784=33581,3
[ ]
m 3N

kg
u
ρ = (ρ
anh
+d ) ∙K,
[ ]
m 3N

kg
u
ρ = ( 0,7 98+0,0177 ) ∙0,9784=0,798
[ ] m 3N

3.3 Volumul teoretic de aer necesar arderii se calculează cu ajutorul formulei:

1 n
Vt =
21 [
0,5 n H +0,5 n co + ∑ m+ nC
2
4 ( ) m Hn +1,5 nH S - n O
2 2
]
În cazul în care amestecul combustibil este alcătuit numai din hidrocarburi, calculul volumului teoretic de
aer necesar arderii se va calcula cu ajutorul relaţie:

Lo =V t =0,0476 ∑ (m+ n4 ) n C H
[ ] m n

4 6 8 10 12
Lo =V t =0,0476 1+
[( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ]
4
∙91,3+ 2+ ∙0 ,7 + 3+ ∙0,6+ 4+
4 4 4
∙0,47+ 5+
4
∙0,01 =9,10

3.4. Volumul real de aer necesar arderii, m 3 N / m 3 N ,în lipsa informației desrpe principiu de organizare
a arderii, se va determina folosind coeficientul de exces de aer (α=1,05...1,3) - se adopta,
m 3N
V r = V t ∙α V r =9,1∙1,3=11,83 3
mN

3.5. Volumul de oxigen, m 3 N / m 3 N ,se calculează cu formula:

m 3N
VO =0,21∙ V r =0,21 ∙11,83=2,4843 3
2
mN
3.6. Temperatura de autoaprindere a amestecului de gaze, ˚C, se determină cu relația:
m

∑ taa
am j=1
t aa =
mc
 unde:
taa -temperatura de autoaprindere a componenților din amestec, în ℃
mc⁃ numărul componenților de hidrocarburi în amestec 

537+530+ 504+430+430
t aa ma = =486,2 ℃3.7. Limitele de inflamabilitate (inferioară și superioară) ale
5
amestecului se determină cu formule:
nC H + n C H +…+ n(C H )f
Linf/sup = 4 2 6 m n

n C H nC H n(C H )f
+ +…+
4 2 6 m n

lC H lC H 4
l (C H )f
2 6 m n

91,3+0,7+0,6+0,47+0,01
Linf = =4,953
91,3 0,7 0,6 0,47 0,01
+ + + +
5 3,2 2,37 1,86 1,4
91,3+0,7+0,6+0,47+0,01
Lsup = =14,86
91,3 0,7 0,6 0,47 0,01
+ + + +
15 12,45 9,5 8,41 7,8

3.8 Viteza normală de propogare a flăcării amestecului se determină cu formula:

n CH ∙ U CH +n C H ∙ U C H +…+ n (C Hn )f ∙ U (C Hn )f
U max
n =
4 4 2 6 2 6 m m

n CH + n C H +…+ n (C
4 2 6 m H n )f

unde:
nC m Hn ⇒ participa ț ia procentual ă al hidrocarburilor î n amestec , î n %

UC m Hn ⇒ viteze normale maximele de propogare a fl ă c ă rii ale componen ț ilor respective din amestec

91,3 ∙37+0 ,7 ∙ 40 +0,6∙38+0,47∙37+0,01∙37

U max
n = =37,02
91,3+0 ,7 +0,6+0,47+0,01

4. Volumul gazelor de arderea a amestecului combustibil.

Se va determina în următoare succesiune prin aplicarea relațiilor.

4.1 Volumul real de azot, m 3 N / m 3 N :

V 0N =0,79∙ V r +0,01∙ n N =0,79∙11,83=9,34
2 2

4.2 Volumul bioxidului de carbon, m 3 N / m 3 N :

V CO =0,01 ( n CO + nCO + ∑ m∙n C
2 2 m
Hn )
V CO =0,01 ( 3,7+1 ∙ 91,3+2 ∙ 0,7+3∙0,6+4∙0,47+0,01∙5 ) =1,00 m 3N / m 3N
2

4.3 Volumul teoretic de vapori de apă, m 3 N / m 3 N

V 0H =0,01 ( n H +0,5 ∑ n∙ n C
2O 2 m
Hn + n H S +0,124d+1,61L0 )
2

n ⇒valența hidrogenului din molecula de hidrocarbur

V 0H =0,01 ( 0,5 ( 4∙91,3+6 ∙0,7+8∙0,6+10 ∙ 0,47+12∙0,01 ) +0,124∙0,0177+1,61∙9,1 ) =2,04 m 3N / m 3N

2O
 4.4 Volumul real al vapori de apă, m 3 N / m 3 N

V H O = V 0H +0,0161( α -1) L0
2 2O

V H O =2,04+0,0161 ( 1,3-1 ) ∙9,1=2,083

2

4.5 Volumul de oxigen, m 3 N / m 3 N

V O =0,21∙ ( α -1 ) ∙ L0 =0,21∙ ( 1,3-1 ) ∙9,1=0,57 m 3N / m 3N

2

4.6 Volumul total de gaze de ardere, m 3 N , rezultate la arderea 1m3N gaze

V tot = V H O + V CO + V N + V O =2,083+1+9,34+0,57=12,993 m 3N
2 2 2 2

5. Determinarea temperaturii de ardere.

Temperatura de ardere a amestecului combustibil poate fi determinată din ecuația bilanțului arderii.
u
Q inf + I g.c. + I a = Ig.a. ecuația bilanțului a căldurii
unde:

kJ
u
Qinf ⟹căldura calorică inferioarăde ardere în stare umedă, în [ ]
m 3N

I g.c. ⟹ entalpia gazelor combustibile , kJ/ m 3N

I a. ⟹ entalpia aerului , kJ/ m 3N

I g.a. ⟹ entalpia gazelor de ardere , kJ/ m 3N

Entalpia gazelor combustibile – cantitatea de căldură, introdusă în focar cu gazele combustibile

I g.c. = ∑ ( Cp ∙ V g.c. ∙ t g.c. ) =t ∑ Cp ∙ V g.c.

unde:
Vg.c. ⟹ con ț inutul gazelor combustibile , m 3 t g.c. ⟹ temperatura gazelor combustibile , °C
Cp ⟹ capacitatea termică specifică izobară kJ/( m 3 ∙°C)

Cp ( CH 4 )20 =1,5674 kJ/( m 3 ∙°C)Cp ( C2 H 6 )20 =2 ,2678 kJ/( m 3 ∙°C)Cp ( C3 H 8 )20 =3 ,1390 kJ/( m 3 ∙°C)
Cp ( C4 H 10) 20 = 4 , 2426 kJ/( m 3 ∙°C) Cp ( C5 H 12 )20 = 5 , 262 kJ/( m 3 ∙°C)Cp ( N 2 )20 =1,2991 kJ/( m 3 ∙°C)
Cp ( CO2 )20 =1,6199 kJ/( m 3 ∙°C)

I g.c. =20 ( 1,5674∙91,3+2,2678∙ 0,7+3,1390∙0,6+4,2426∙0,47+5,262∙0,01+1,2991∙3,22+1,6199∙3,7 ) =3175,95

Entalpia aerului – cantitatea de căldură introdusă în focar cu aerul combustil.

I a. = t a ∙Cap ∙ Vr
unde:
t a ⟹ temperatura aerului = 20°C V r ⟹ volumul de aer real necesar arderii , m 3
Cap ⟹ capacitatea termică specifică izobară a aerului kJ/( m 3 ∙°C)
I a.=20 ∙1,2977 ∙ 11,83=307,035

Entalpia gazelor de ardere – cantitatea de căldură care se conține în produsele de ardere

I g.a . = ∑ ( Cg.a. ∙ Vg.a. ∙ t kg.a. )unde:
Vg.a . ⟹ volumul gazelor de ardere, m 3 t kg.a. ⟹ temperatura gazelor cde ardere , °C
Cg.a. ⟹ capacitatea termică specifică a gazelor de ardere kJ/( m 3 ∙°C)
Inlocuind relațiile de mai sus în ecuația bilanțului căldurii și rezolvînd ecuația obținută în raport,
obținem relația de calcul a temperaturii calorice a gazelor de ardere, care are forma:
Q uinf + I g.c. + I a
t kg . a .=
Cp ∙ VH O + Cp ∙ V N + Cp ∙ VO +Cp ∙ VCO
2 2 2 2

Calculul temperaturii calorice t kg.a. se va efectua prin metoda aproximațiilor succesive. Inițial se adoptă o
temperatură arbitrată (în limitele 1500÷1800 ⁰C), pentru care se calculează Ig.a., după ce, cu formula de mai sus,
se verifică valoarea temperaturii calorice de ardere.
În cazul în care temperatura obținută prin calcul va fi diferita esențial (mai mult de 20⁰C) de
temperatura adoptată, se recalculează prin adoptarea temperaturii gazelor de ardere, egală cu cea obținută
prin calcul cu formula de mai sus. Valorile capacități termice specifice a gazelor de ardere se vor lua din
tabelul 3, îndrumar 72. Dacă temperatura gazelor de ardere, obținută prin calcul, va devia de t kg.a. adoptată în
limitele 20⁰C, calculul se va considera finisat.

1750℃

33581,3+3175,957+307,035
t kg . a .= =1766,27 ℃
1,9105∙2,083+1,4709∙9,34+1,55025∙0,57+2,383∙1

5. Determinarea temperaturii de ardere.

5.1. Calculăm temperatura teoretică de ardere cu relația:
n

∑ ti
i=1
tt =
mc

unde:

tt – temperatura teoretică de ardere a componenților, ⁰C

mc – numărul componenților de hidrocarburi în amestec.

tempe
Tipu For
ratura
l mula
teoretică
 gazu com de
lui ponentelor ardere, ⁰C
meta CH 4  2040
n
etan C2 H6 2050
prop  
C3 H8 2107
an
buta C4 H 10 2117
n
pent  
C5 H12 2120
an

2040+2050+2107+ 2117+2120
t t= =2086,8
5
5.2. Calculăm temperatura reală de ardere cu relația:

t r = K p ∙ t kg.a.
unde:
Kp – coeficient pirometric; Kp =0,65...0,75 sau kp = 0,8...0,85 pentru agregatele energofage de
performanța (marii consumatori de energie, industrie procese tehnologice).
Kp=0,8
tr=0,8·1766,27=1413,016℃

6. Calculul arzătorului cu injecție de presiune joasă.

6.1. Viteza medie de ieșire a gazului combustibil din ajutajul (duza) arzătorului se determină cu relația:

2∆p m
v g =φ∙
√ ρu
,
s [ ]
unde:

ρu -densitatea gazelor în stare umedă;

∆p - căderea de presiune, Pa, ΔP= P1 - P2 ;înaintea duzei
P1 – presiunea nominală a gazelor, Pa
P2 – presiune mediului în care se scurg gazele, Pa, pentru arzătoarele de presiune joasă P 2 este egală cu
presiunea atmosferică, de aceea ΔP= P1

φ – coeficientul de scurgere, evdențiază repartizarea vitezelor fluxului de gaze în secțiune

ajutajului (duzei) și rezistența fluxului, depinde de forma duzei și se stabilește conform literaturei
specialitate.

∆ P=2000 Pa

2∙ 2000 m
v g =0,8∙
√ 0,798
=56,639,
s [ ]
6.2 Aria secțiunii transversale a ajutajului duzei mm2 se determină cu relația:
k
106 V g
f D1 = ∙
3600 V g
 V g−viteza medie de ieșire a gazului combustibil din ajutaj.

Vg
V kg−debitul unui colector care se determină cu formulaV kg=
nk
Valoarea maximă a căreia trebuie să fie egală cu 0.8

n k −numarul de colectoare distribuitoare (nk =1,2,3 …)

1,2
V kg= =0,4
3

106 0,4 2
f D1 = ∙ =1,9617 mm
3600 56,639
6.3 Diametrul ajutajului mm.

4 f D1 4 ∙ 1,9617
D 1=
√ π
=¿
√ 3,14
=1,58 mm ¿

6.4 Diametrul camerei de amestecare.

D3=D1 √ ¿ ¿

Pentru arzătoarele atmosferice de ardere a gazelor naturale cantitatea de aer injectată de 1 m 3 de gaz va fi
egal cu:

V 'a =(0,4 … 0,6)∙ V t

V t −volumul teoretic de aer necesar arderii calculat în p 3.3

V t =9.1

V 'a =0,6 ∙ 9,1=5,46

5,46 ∙1,293
√
D3=1,58 ∙ (1+5,46 ) ∙ 1+ ( 0,798 )=12,6 mm

6.5 Diametrul confuzorului.

D 2=( 2,0 … 2,2 ) ∙ D 3 [mm]

D2=2 ∙ 12.6=25.2 mm

6.6 Diametrul difuzorului.

D 4 =( 1.5 … 2,0 ) ∙ D3 [mm]

D4 =1.5 ∙12.6=18.9 mm
6.7 Lungimea confuzorului.

l 1=( 1,5 … 2,0 ) ∙ D3 [mm]

l 1=1,5 ∙12,6=18,9 mm
6.8 Lungimea camerei de amestecare
l 2=( 1,0 … 1,2 ) ∙ D 3 [mm]

l 2=1 ∙12,6=12,6 mm

6.9 Lungimea difuzorului mm depinde de unghiul de deschidere β=6 … 8 °

(18,9−12,6)
=60,105
l 3=¿ ¿= 6
[2tg
2
] ()
6.10 Aria totală a orificiilor.

∑ f foc =V kg ∙ ¿ ¿ ¿
Unde:

V foc - viteza de scurgere a gazului din orificiile de foc în dependență de diametrul orificiilor de foc
care se adoptă astfel ca să se evite fenomenele de rupere și retur a flăcării ( d foc =3 … 6 mm ¿

V foc =3,6 ∙10−3 ∙ d foc ∙ T 2 ∙¿ ¿

T −temperatura absolută a amestecului .
α −coeficientul de exces de aer injectat .
V t −cantitatea teoretică de aer necesar arderii.

m
V foc −nu trebuie să depășească20 .
s

V foc =3,6 ∙10−3 ∙ 0,003 ∙293 2 ∙ ¿ ¿

0,4 ∙(1+5,46)
∑ f foc = 3600 ∙1,906
=0,000376

6.11 Numarul total de orificii de foc.

4 ∙ ∑ f foc 4 ∙ 0,000376
z= = =53,22 ≈ 54 unit
πd 2
foc 3,14 ∙0,003 2

6.12 Pasul optimal dintre orificii S, mm se stabilește din literatura de specialitate , extrasul din care
este prezentat.Pentru asigurarea accesului ușor de aer secundar și aprinderea succesivă a flăcărilor colectorului
, pasul S al orificiilor de foc se adoptă în funcție de diametru și coeficientul de injecție a aerului primar ,în
conformitate cu tabelul alăturat.

6.13 Lungimea colectorului arzătorului mm.

S max
l col= ( z −1 ) ∙ + 2∙ S max
2
11
l col= (54−1 ) ∙ +2 ∙11=313,4 mm
2
6.14 Distanța optimală l 0 : mm de la duză pînă la secțiunea de intrare în camera de amestec , după cum
au arătat rezultatele cercetărilor poate fi adoptată în limitele
 l o=(0,5 … 1,4) ∙ D 3
l o=0,5∙ 12,6=6,3

7.Calculul arzătorului cu injecție de presiune medie.

7.1 Viteza medie de curgere a gazelor din ajutajul arzătorului , m/sec se determină cu relația :

P2 K−1

V g=φ ∙

K=
Cp
√ [
2 ∙ K ∙ P 1 ∙ 1−( ) k
P1
( K −1)∙ ρg
]
−exponentul adiabatic pentru gazele naturale K =1.3.
Cv
P1-Presiunea absolută a gazelor la intrare în duza

P2-Presiunea absolută a mediului în care se scrug gazele

P2=101325 Pa

φ−coeficient de scurgere . φ=0,8 … 0,87

P1=101325+36000=137325 Pa

V g=0,8 ∙ √2 ∙1,3 ∙ 137325∙ ¿ ¿ ¿

7.2 Aria secțiunii transversale a ajutajului duzei mm2 se determină cu relația:

k
106 V g
f D1 = ∙
3600 V g
V g−viteza medie de ieșire a gazului combustibil din ajutaj.

Vg
V kg−debitul unui colector care se determină cu formulaV kg= .
nk
n k −numarul de colectoare

16
V kg= =16
1

106 16 2
f D1 = ∙ =17,476 mm
3600 254,304
7.3 Diametrul ajutajului mm.

4 f D1 4 ∙ 17,476
D 1=
√ π
=¿
√ 3,14
=4,718 mm¿

7.4 Diametrul camerei de amestecare .

D3=D1 √ ¿ ¿

Pentru arzătoarele atmosferice de ardere a gazelor naturale cantitatea de aer injectată de 1 m 3 de gaz va fi
egal cu:

V 'a =(0,4 … 0,6)∙ V t

V t −volumul teoretic de aer necesar arderii calculat în p 3.3

V t =9.1

V 'a =1,04 ∙ 9,1=9,464

9,464 ∙ 1,293
√
D3=4,718 ∙ ( 1+9,464 ) ∙ 1+ ( 0,798 ) =61,68 mm

7.5 Diametrul confuzorului.

D2=( 1,7 … 2,0 ) ∙ D3 [mm]

D 2=1,7 ∙ 61,68=104,856 mm

7.6 Diametrul difuzorului.

D4 =( 1.5 … 1,7 ) ∙ D3 [mm]

D 4 =1.5 ∙61,68=92,52 mm
7.7 Lungimea confuzorului.

l 1=( 1,5 … 2,0 ) ∙ D 3 [mm]

l 1=1,5 ∙ 61,68=92,52 mm
7.8 Lungimea camerei de amestecare

l 2=( 3,0 … 4,0 ) ∙ D3 [mm]

l 2=3 ∙ 61,68=184,14 mm

7.9 Lungimea difuzorului mm depinde de unghiul de deschidere β=3 … 5 °

(92,52−61,68)
=588,86
l 3=¿ ¿= 3
[2tg
2()
]

7.10 Lungimea capului arzătorului.

l 4 =(1,0 … 1,5)∙ D3
l 4 =1∙ 61,68=61,68 mm
7.11 Diametrul craterului.

D cr =(1,07 … 1,1)∙ D 3
Dcr =1,07 ∙ 61,68=65,9976 mm

7.12 Diametrul tunelului.

Dt =(2,5 … 2,6) ∙ D cr
Dt =2,5 ∙65,9976=164,994 mm
 7.13 Lungimea tunelului.

l t =(2,5 … 6,0)∙ D cr
l t =2,5∙ 65,9976=164,994 mm

8. Calculul pentru arzătoarele de gătit.

8.1. Viteza medie de ieșire a gazului combustibil din ajutajul (duza) arzătorului se determină cu relația:

2∆p m
v g =φ∙
√ ρu
,
s [ ]
unde:

ρu -densitatea gazelor în stare umedă;

∆p - căderea de presiune, Pa, ΔP= P1 - P2 ;înaintea duzei
P1 – presiunea nominală a gazelor, Pa
P2 – presiune mediului în care se scurg gazele, Pa, pentru arzătoarele de presiune joasă P 2 este egală cu
presiunea atmosferică, de aceea ΔP= P1

φ – coeficientul de scurgere, evdențiază repartizarea vitezelor fluxului de gaze în secțiune

ajutajului (duzei) și rezistența fluxului, depinde de forma duzei și se stabilește conform literaturei
specialitate.

∆ P=2000 Pa

2 ∙2000 m
v g =0,8 5 ∙
√ 0,798 [ ]
=60,179
s

8.2 Aria secțiunii transversale a ajutajului duzei mm2 se determină cu relația:

k
106 V g
f D1 = ∙
3600 V g
V g−viteza medie de ieșire a gazului combustibil din ajutaj.

k k Vg
V g−debitul unui colector care se determină cu formulaV g=
nk
Valoarea maximă a căreia trebuie să fie egală cu 0.8

n k −numarul de colectoare distribuitoare (nk =1,2,3 …)

0,95
V kg= =0,475
2

106 0,475 2
f D1 = ∙ =2,192 mm
3600 60,179
8.3 Diametrul ajutajului mm.

4 f D1 4 ∙ 2,192
D 1=
√ π
=¿
√3,14
=1,671 mm¿

8.4 Diametrul camerei de amestecare.

 D3=D1 √ ¿ ¿

Pentru arzătoarele atmosferice de ardere a gazelor naturale cantitatea de aer injectată de 1 m 3 de gaz va fi
egal cu:

V 'a =(0,4 … 0,6)∙ V t

V t −volumul teoretic de aer necesar arderii calculat în p 3.3

V t =9.1

V 'a =0,6 ∙ 9,1=5,46

5,46 ∙1,293
√
D3=1,671 ∙ ( 1+5,46 ) ∙ 1+ ( 0,798 )
=12,63 mm

8.5 Diametrul confuzorului.

D2=( 2,0 … 2,2 ) ∙ D3 [mm]

D 2=2 ∙ 12.63=25.26 mm

8.6 Diametrul difuzorului.

D4 =( 1.5 … 2,0 ) ∙ D3 [mm]

D 4 =1.5 ∙12.63=18.945 mm
8.7 Lungimea confuzorului.

l 1=( 1,5 … 2,0 ) ∙ D 3 [mm]

l 1=1,5 ∙12,63=18,945 mm
8.8 Lungimea camerei de amestecare

l 2=( 1,0 … 1,2 ) ∙ D3 [mm]

l 2=1 ∙12,6=12,63 mm

8.9 Lungimea difuzorului mm depinde de unghiul de deschidere β=6 … 8 °

(18,945−12,63)
=60,248 mm
l 3=¿ ¿= 6
[2tg
2()
]