NH4Cl; Cu2Cl2

CHºCH + CHºCH H2C=CH–CºCH

100°C
vinilacetilena (3-buten-1-inã)
+H 2
H2C=CH–CH=CH2
Pd/Pb+2
butadiena
H2C=CH–CºCH
+HCl
H2C=CH–C=CH2
Cl cloropren
Alchinele monosubstituite sunt polimerizate la compuºi macromoleculari liniari
cu structurã poliolefinicã conjugatã, cu aspect de pulbere neagrã ºi cu proprietãþi de
semiconductori organici.
R–CHºCH – C = CH –
R n
În catalizã acidã, în condiþii relativ blânde, se formeazã compuºi aromatici, derivaþi
ai benzenului.
CH CH
º

=
HC CH HC CH
º

=
600-
HC CH HC CH
800°C
CH CH benzen
º

CH3 CH3
C C
º

HC CH H2SO4 HC CH
=
º

C C C C
H3C CH3 H3C CH3
CH CH
=
º

1,3,5-trimetilbenzen (mezitilen)
B. Reacþii de oxidare a alchinelor
În prezenþã de agenþi oxidanþi slabi (KMnO4+H2O), oxidarea alchinelor conduce la
produºi de reacþie diferiþi în funcþie de poziþia triplei legãturi în moleculã.
3CHºCH + 8KMnO4 + 4H2O 3HOOC–COOH + 8KOH + 8MnO2
acetilenã acid etanoic (oxalic)
CH3–CºCH + 2KMnO4 + H2O CH3–C–COOH + 2KOH + 2MnO2
propinã O
(metilacetilenã) acid a-ceto-propionic (acid piruvic)
CH3–CºC–CH3 + 4KMnO4 + 2H2O CH3–C–C–CH3 + 2KOH + 2MnO2
butinã OO
(dimetilacetilenã) butadionã (a-dicetonã)
CH3–C–C–CH3 + H2O2 2CH3–C–OH
OO O

59
2.5.13 Se observã cã prin oxidare blândã
acetilena formeazã acid oxalic, alchinele
C2 H2 monosubstituite – acizi a-cetonici, iar
alchinele disubstituite – dicetone.
O2
Dicetonele se pot oxida în continuare
transformându-se într-un amestec de acizi.
Schema suflãtorului oxiacetilenic Dacã oxidarea este mai energicã,
alchinele se aprind ºi ard.
2.5.14 Activitate independentã
• Scrie ecuaþia de ardere a acetilenei ºi a propinei.
• Generalizeazã ecuaþia de ardere pentru alchine.
Rãspuns:
CHºCH + 5/2 O2 ¾® 2CO2 + H2O + (3000°C)
CH3–CºCH + 4O2 ¾® 3CO2 + 2H2O
În general alchinele se transformã prin ardere în dioxid
de carbon ºi apã.
Sudurã autogenã CnH2n–2 + (3n–1)/2 O2 ¾® n CO2 + (n–1) H2O
La arderea acetilenei în oxigen se obþine flacãra
2.5.15 oxiacetilenic㠖 (3000° C) în suflãtorul oxiacetilenic, care
serveºte la sudura sau tãierea metalelor.
C. Reacþii de substituþie
Substituþia atomilor de hidrogen legaþi de atomi de
carbon implicaþi în tripla legãturã este determinatã de
caracterul electronegativ al acestor atomi de carbon.
Substanþele formate se numesc acetiluri.
Atomii de hidrogen pot fi uºor substituiþi de metale
alcaline (sau amiduri ale acestora) precum ºi de metale
alcalino-pãmântoase. Se formeazã acetiluri ionice, care
în prezenþa apei refac acetilena.
Tãierea metalelor cu flacãra – +
oxiacetilenicã HCºCH + Na 150°C CHºC Na + ½H2
acetilurã monosodicã
2.5.16 200°C + – – +
HCºCH + 2Na Na C ºC Na + H2
acetilurã disodicã
Dacã în locul metalelor alcaline se folosesc amiduri
ale acestora, se degajã NH3.
– +
R–CºCH + NaNH2 R–CºC Na + NH3
– +
R–CºC Na + H–OH R–CºCH + NaOH
Acetilurile alcaline, în reacþie cu derivaþi halogenaþi,
se transformã în alchine substituite.
– +
Arderea acetilenei (cu flacãrã HCºC Na + R–Cl HCºC–R + NaCl
– +
luminoasã ºi mult fum) R–CºC Na + R’–Cl R–CºC–R’ + NaCl

60