Tipuri de Reacţia de

Izomerie Obţinere Proprietăţi chimice

substanţe identificare
Hidrocarburi de catenă Sinteza Wurtz R.Substituție CH4+Cl2 lu min ă CH Cl+HCl
  3 -
saturate n-butan  C CH −CH +
2CH3Cl+2Na t 3 3 Clorurarea metan clorometan (clorură de metil)
metilpropan clorometan etan +2NaCl R.Eliminare Pt ,t  300 C
CH3-CH3     CH2=CH2 + H2
Alcani Dehidrogenarea Etan etenă
C-C Calcinarea acetatului de sodiu cu R. Scindare Cracarea
CnH2n+2 NaOH C
,300  C
CH3−CH2−CH2−CH3 600   CH3-CH3+ CH2=CH2
…an CH3COONa+NaOH CaO     CH4 +
n-butan etan etenă
+Na2CO3 600 C
sau CH3−CH2−CH2−CH3   CH3-CH=CH2+ CH4
n-butan propenă metan
R. oxidare parțială
CH3−CH2−CH2−CH3 + 6[O]  Mn 2 
 2CH3-COOH + 2H2O
n-butan acid acetic (acid etanoic)
R.Ardere 2C2H6+7O2=4CO2+6H2O+Q
Cicloalcani de catenă Ciclizarea prin dehidrogenarea R.Substituție
C-C (ciclu) ciclohexan  alcanilor
CnH2n metil-
ciclo…an ciclopentan Clorurarea
ciclohexan clorociclohexan
de clasă/de n-hexan ciclohexan R.Eliminare
funcţiune
cicloalcani 
alchene
Dehidrogenarea
ciclohexan benzen
n-heptan metilciclohexan R. Ardere C6H12+9O2=6CO2+6H2O+Q
Halogeno- de catenă R.Substituție cu metale active (sinteza Wurtz) Colorează în
alcani t C verde intens
2CH3Cl + 2Na   CH3−CH3+2NaCl
X=Cl, Br, I, F Clorură de metil/ clorometan etan flacăra
R-X de poziţie a KOH spirtierei la
CnH2n+1X
Hidroliza CH3Cl+HOH   CH3−OH + HCl reacţia pe
halogenului
Halogeno- 2-cloropropan R. cu baze alcaline (sol. apoase) spirala de
...an  CH3Cl+NaOH  H 2O CH −OH+NaCl

 3 cupru
1-cloropropan clorometan metanol (alcool metilic)
R.Eliminare cu baze alcaline (sol. alcoolice)
CH3−CH2Cl+NaOH alcool   CH2=CH2 + NaCl + H2O
cloroetan/clorură de etil etenă
Hidrocarburi de catenă Dehidrogenarea alcanilor R.Adiție Hidrogenare CH2=CH2+H2  Ni,t  CH -CH
 3 3
Nesaturate 1-butenă  CH3−CH2−CH3  Pt,t 
 CH2=CH−CH3+ Etenă/etilenă etan -decolorează
metilpropenă Halogenare CH2=CH2+Br2→CH2Br-CH2Br apa de brom
 Tipuri de Reacţia de
Izomerie Obţinere Proprietăţi chimice
substanţe identificare
Alchene +H2 Etenă/etilenă 1,2-dibromo etan (Br2)inițial
C=C de poziţie a propan propenă Regula lui Markovnikov: brună/gălbuie
CnH2n legăturii C=C Deshidratarea alcoolilor Hidrohalogenare CH2=CH-CH3+HCl→CH3-CHCl-CH3
…enă 1-butenă  CH3-CH2-CH2OH  H 2SO4,t 
  Propenă 2-cloropropan
2-butenă →CH2=CH−CH3+H2O Hidratare CH2=CH2+H2O   H 2 SO
4  CH3-CH2-OH
propan-1-ol propenă Etenă etanol (alcool etilic)
de clasă/de Tratarea derivaţilor monohalogenaţi R. Oxidare parțială
funcţiune cu KOH în soluţie alcoolică CH2=CH2+[O]+H2O  KMnO4, H 2O CH OH-CH OH
   2 2
-decolorează
alchene CH3−CHCl−CH3+KOH alcool   Etenă etan-1,2-diol (etilenglicol) soluția roz-
 CH2=CH−CH3 + KCl + H2O R. Ardere C2H4+3O2→2CO2+2H2O+Q
violet de
cicloalcani 2-cloropropan→propenă KMnO4cu
Tratarea derivaţilor dihalogenaţi R. Polimerizare nH2C=CH2 → (-CH2-CH2-)n sedimentarea
geometrică vicinali cu Zn etenă polietilenă (polietenă) fulgilor bruni
cis-2-butenă CH Cl−CH Cl+Zn t C de MnO2.
 CH2=CH2+
 2 2

trans-2-butenă 1,2-dicloroetan +ZnCl2

etenă
Hidrocarburi de catenă Dehidrogenarea alcanilor R.Adiție (R.A.) Hidrogenare parţială (1,4)
nesaturate Fe2O3,700C CH2=CH−CH=CH2+H2  Na / alcool CH −CH=CH−CH
CH3-CH2-CH2-CH3     3 3
→CH2=CH-CH=CH2+2H2 buta-1,3-dienă but-2-enă
Alcadiene de poziţie a n-butan buta-1,3-dienă Hidrogenare totală
C=C-C=C legăturii C=C Dehidrogenarea alchenelor CH2=CH−CH=CH2+2H2  Ni,t  CH −CH −CH −CH -decolorează
 3 2 2 3
CnH2n-2 buta-1,3-dienă n-butan apa de brom
…dienă Metoda Lebedev Halogenare CH2=CH−CH=CH2+Br2 → CH2Br −CH=CH−CH2Br (Br2) inițial
de clasă/de / Al 2O3,500C brună/gălbuie
2CH3-CH2-OH ZnO   buta-1,3-dienă 1,2-dibromobut-2-enă
funcţiune CH2=CH−CH=CH2+2Br2 →CH2Br−CHBr−CHBr−CH2Br
alcadiene → CH 2 =CH-CH=CH 2+H2+2H2O
buta-1,3-dienă 1,2,3,4-tetrabromobutan
 etanol buta-1,3-dienă -decolorează
alchine R. Ardere 2C4H6+11O2→8CO2+6H2O+Q soluția roz-
buta-1,3-dienă violet de
geometrică R. Polimerizare nH2C=CH−CH=CH2 → (−CH2−CH=CH−CH2−)n KMnO4cu
buta-1,3-dienă cauciuc butadienic sedimentarea
fulgilor bruni
de MnO2.

izopren cauciuc izoprenic

Hidrocarburi de catenă Piroliza metanului R.Adiție (R.A.)
nesaturate C
 HC≡CH+3H2
2CH4 1500 Hidrogenare parţială CH  CH+H2  Pd / Pb2  CH =CH
  2 2
Alchine metan acetilenă Etină/acetilenă etenă
C≡C de poziţie a Tratarea cu apă a carburii de calciu Hidrogenare totală CH  CH+2H2  Ni,t  CH −CH
 3 3
CnH2n-2 legăturii C≡C acetilenă etan -decolorează
 Tipuri de Reacţia de
Izomerie Obţinere Proprietăţi chimice
substanţe identificare
...ină (CaC2-carbid) Halogenare CH  CH +2Br2 → CHBr2−CHBr2 apa de brom
de clasă/de CaC2 + 2H2O = C2H2 + Ca(OH)2 Acetilenă 1,1,2,2-tetrabromo etan (Br2) inițial
funcţiune carbură de calciu Hidrohalogenare CH2=CH-CH3+HCl→CH3-CHCl-CH3 brună/gălbuie
alchine Propenă 2-cloropropan
 Hidratare CH  CH +H2O     4  CH3-CHO
Hg 2, H 2SO

alcadiene acetilenă etanal ( acetaldehidă) -decolorează

R. de trimerizare soluția de
KMnO4(inițial
roz-violet)

acetilenă benzen
Substituţia prin metale a hidrogenului acetilenic
(caracter foarte slab acid – r. cu metale alcaline)
R. cu metale active (Na) HC≡CH+2Na→NaC≡CNa+H2
acetilenă acetilură disodică
R. cu reactivul Tollens (Ag2O) HC≡CH+Ag2O   AgC≡CAg↓+H2O
NH 3

acetilenă acetilură de argint

R. de oxidare totală (ardere) 2C2H2 + 5O2 → 4CO2 +2 H2O+ Q
Hidrocarburi de poziţie a Dehidrogenarea alcanilor R. de substituţie la nucleul benzenic -NU
aromatice 1,2- decolorează
dimetilbenzen apa de brom
Arene  sau soluția de
(Hidro- 1,3- n-hexan benzen R. de nitrare KMnO4
carburi dimetilbenzen benzen nitrobenzen
benzenice)
CnH2n-6 Dehidrogenarea cicloalcanilor

ciclohexan benzen
toluen 2-nitrotoluen 4-nitrotoluen

toluen 2,4,6-trinitrotoluen
 Tipuri de Reacţia de
Izomerie Obţinere Proprietăţi chimice
substanţe identificare

R. de halogenare
benzen clorobenzen

toluen 2-clorotoluen 4-clorotoluen

Reacţii de adiţie

Hidrogenarea
benzen (C6H6) ciclohexan (C6H12)

Clorurarea
benzen (C6H6) 1,2,3,4,5,6-hexaclorciclohexan (C6H6Cl6)
Reacţia de ardere C6H6+ 9O2 = 6CO2 + 6H2O+Q
Compuşi de catenă Reacţia de adiţie a apei la alchene Caracter acid slab
hidroxilici CH2=CH2+H2O  H 2SO4
  (mai puternic decît acetilena, dar nu schimbă culoarea turnesolului)
-OH de poziţie a → CH 3-CH2-OH R. cu metalele alcaline 2CH3−OH+2Na = 2CH3−ONa+H2↑
grupei OH Etenă etanol metanol metoxid de sodiu
Monoalcooli Tratarea cu alcalii a derivaţilor R. de deshidratare
saturaţi halogenaţi Intramoleculară CH3−CH2−OH H SO ,170 C
2 4  CH2=CH2+H2O
CnH2n+2O de clasă/de CH3−CH2−Cl+NaOH  H 2O etanol etenă

sau funcţiune C
CnH2n+1OH alcooli ROH →CH3−CH2−OH+NaCl intermoleculară H SO ,140
2CH3−CH2−OH      C2H5−O−C2H5+H2O
2 4

...ol  Cloroetan etanol etanol dietileter (eter dietilic)

Eteri ROR Fermentarea glucozei
C6H12O6  zimază 2C H OH + 2CO ↑

R. de esterificare CH3-CH2-OH + HCOOH HCOO-C2H5+H2O
2 5 2
etanol acid formic formiat de etil

R. de oxidare blîndă CH3−OH +CuO t
C
 HCH=O+Cu↓+H2O
metanol metanal
Tipuri de Reacţia de
Izomerie Obţinere Proprietăţi chimice
substanţe identificare
KMnO4 / H 2SO4 CH COOH + H O
R. de oxidare energică CH3−CH2−OH +2[O]   3 2
CH3−CH2−OH + O2 enzime
 CH 3 COOH+H2 O
etanol acid acetic
Arderea CH3−CH2−OH + 3 O2 = 2CO2+3H2O + Q
Compuşi de catenă Obţinerea etilenglicolului Reacţiile cu Na (caracter acid mai puternic decît monoalcoolii) Precipitatul
hidroxilici albastru
-OH de poziţie a Cu(OH)2 se
grupei OH dizolvă 
etilenglicol glicolat de sodiu
Polialcooli soluţie albastru
R(OH)n R. de nitrare (r. de esterificare) intens.

Obţinerea glicerolului
glicerol trinitrat de glicerol
R. cu hidroxid de cupru (II) – r. de identificare a polialcoolilor

glicerol glicerat de cupru (II)

Compuşi Obţinerea din clorobenzen Caracter acid slab cu sol. FeCl3

hidroxilici (mai puternic decît la alcooli şi polialcooli - r. şi cu baze alcaline)  culoare
-OH roşu-violet.

Fenoli clorbenzen fenol R. cu metalele alcaline

Ar-OH fenol fenolat de sodiu
CnH2n-7OH
C6H5OH
R. cu baze alcaline
fenol fenoxid de sodiu
R. de substituţie în nucleul benzenic (substituţie în poziţiile 2, 4, 6)

R. de nitrare
fenol 2,4,6-trinitrofenol (acid picric)
Tipuri de Reacţia de
Izomerie Obţinere Proprietăţi chimice
substanţe identificare
R. de bromurare – cu apa de brom

fenol 2,4,6-tribromofenol
Compusi de catenă Oxidarea etanolului R. de adiţie −cu reactivul
carbonilici C Tollens –Ag2O-
CH3−CH2−OH +CuO t 
C=O de clasă/de →CH3−CH=O+Cu↓+H2O se formează
funcţiune etanol → etanal
Hidrogenarea oglinda de Ag;
Aldehide aldehide R- etanal etanol
Oxidarea 2-propanolului
R-CH=O CHO −cu reactivul
CnH2nO  Fehling-
...al cetone R-CO-R Cu(OH)2 
propanonă propan-2-ol Cu2O↓ roşu
R. de oxidare a aldehidelor cărămiziu

Cetone Reacţia Kucerov

R-CO-R`
CnH2nO cu reactiv Tollens
...onă acetilenă etanal
(acetaldehidă)
cu Cu(OH)2
Compusi de catenă Oxidarea aldehidelor Caracter acid mai slab decît al acizilor anorganici (excepţie acidul carbonic) Schimbă
carboxilici CH3−CHO +[O] KMnO 4  CH3COOH
 - sunt acizi mai puternici decît fenolii, polialcoolii, alcoolii, acetilena. culoarea
de clasă/de etanal acid acetic R. cu metale active 2CH3COOH+2Na = 2CH3COONa+H2↑ turnesolului şi
funcţiune Oxidarea alcoolilor acid acetic acetat de sodiu a metiloranjului
acizi R-COOH CH3−CH2OH +O2 enzime
 CH3COOH +
R. cu oxizi bazici 2CH3COOH+CaO = (CH3COO)2Ca+H2O în roşu/ roz.
Acizi  +H2O acid acetic acetat de calciu
carboxilici Esteri etanol acid acetic R. cu bazele CH3COOH+NaOH = CH3COONa+H2O
R−COOH R-COOR Oxidarea hidrocarburilor acid acetic acetat de sodiu
CnH2nO2 2 R. cu NH3 CH3COOH+NH3 = CH3COONH4
CH3−(CH2)2−CH3 +6[O] Mn  
acid ...oic acid acetic acetat de amoniu
→2CH3-COOH + 2H2O
R. cu sărurile acizilor CH3COOH+NaHCO3 = CH3COONa+CO2↑+H2O
n-butan → acid acetic
mai slabi acid acetic acetat de sodiu
Hidroliza esterilor 
R. cu clorul P CH -CHCl-COOH+HCl
CH3- C H 2 -COOH+Cl2 
HCOOC2H5+H2O HCOOH+ 3

acid propanoic acid α-cloropropanoic

 Tipuri de Reacţia de
Izomerie Obţinere Proprietăţi chimice
substanţe identificare
etilformiat +C2H5OH ( acid 2-cloropropanoic)
R. sărurilor cu acid sulfuric conc. R. cu alcolii (esterificarea)
C
CH3-COONa+H2SO4(conc.) t 
CH3-COOH + CH3-CH2-OH CH3-COO-C2H5+H2O
→ CH3COOH+NaHSO4
acid acetic etanol acetat de etil
Esteri de catenă R. de esterificare R. de hidroliză acidă
−COO- CH3-COO-C2H5+H2O CH3-COOH + CH3-CH2-OH
R-COOR' de poziţie a HCOOH + CH3-OH acetat de etil acid acetic etanol
grupei -COO- HCOO-CH3+H2O
R de hidroliză bazică (saponificare )
acid formic+m etanol = formiat de metil
CH3-COO-CH3+NaOH → CH3-COONa+CH3-CH2-OH
+apă
acetat de metil acetat de sodiu etanol
de clasă/de R. de hidroliză în mediu acid
funcţiune
acizi R-COOH
Grăsimi 
Esteri Glicerol acid stearic(acid gras)
R-COOR tristearoilglicerol glicerol acid stearic
R. de hidroliză în mediu bazic (Saponificarea)

Tristearina/ tristearoilglicerol

Tristearina glicerol stearat de sodiu (săpun)

R. de ardere

Hidraţii de Formarea prin fotosinteză R. de oxidare (demonstrează caracterul reducător al grupei -CHO)
carbon lu min ă ,clorofilă
6CO2+6H2O       C6H12O6+ r. cu reactiv Tollens
(zaharidele, C6H12O6 +6O2
glucidele) glucoza şi glucoză/fructoză
fructoza

aldoze 
Mono- cetoze
zaharide
R. cu reactiv Fehling
 Tipuri de Reacţia de
Izomerie Obţinere Proprietăţi chimice
substanţe identificare
CnH2nOn

Oxidare cu apa de brom

Br 2 / H 2O
CH2OH –(CHOH)4−CHO +[O]     CH2OH –(CHOH)4−COOH
glucoza acid gluconic
R. de reducere

Fermentaţia alcoolică zimază 2C H OH + 2CO ↑

C6H12O6   2 5 2
glucoză etanol
R. de ardere C6H12O6+ 6O2→ 6CO2 + 6H2O +Q
glucoză/fructoză
Dizaharide R. de condensare R. de hidroliză C12H22O11+ H2O → C6H12O6 + C6H12O6
C6H12O6 + C6H12O6 → C12H22O11+H2O zaharoză+ apă = glucoză + fructoză
C12H22O11 glucoză + fructoză = zaharoză + apă Oxidarea totală C12H22O11+ 12O2→ 12CO2 + 11H2O +Q
zaharoza
Polizaharide R. de policondensare a glucozei Hidroliza amidonului (C6H10O5)n+ nH2O → nC6H12O6 Amidonul cu
nC6H12O6 → (C6H10O5)n+ nH2O amidon  α-glucoză sol. de iod în
(C6H10O5)n Amidon şi α-glucoză  amidon Hidroliza enzimatică în organismul uman KI  culoare
celuloză β-glucoză  celuloză (C6H10O5)n (n
x )H2O (C H O )  ( x 1)H2O C H O
 6 10 5 x    
 H 2O C H O
 12 22 11    6 12 6 albastră
amidon dextrine maltoză α-glucoză

Hidroliza acidă a celulozei (C6H10O5)n+ nH2O H 
 nC6H12O6
celuloză β-glucoză
Esterificarea celulozei cu acid azotic şi acid acetic

celuloză trinitrat de celuloză

 Tipuri de Reacţia de
Izomerie Obţinere Proprietăţi chimice
substanţe identificare

triacetilceluloză
Oxidarea (arderea) celulozei (C6H10O5)n + 6nO2→ 6nCO2 + 5nH2O +Q

Deshidratarea (carbonizarea) celulozei (C6H10O5)n t C
 6nC + 5nH2O
H
(C6H10O5)n 2SO4
conc.
 6nC + 5nH2O
Compuşi de catenă Obţinerea anilinei din clorobenzen Caracter bazic slab (anilina mai slabă decît NH3-amoniacul, alchilaminele mai tari
cu azot decît NH3)
-NH- Reacţia cu acizii minerali C6H5−NH2 + HCl → [C6H5−NH3]+ Cl−
Amine anilină clorură de aniliniu
Amine Primare clorobenzen anilină (fenilamina) (clorură de fenilamoniu)
Alchilamine R-NH2, R. cu apa C6H5−NH2 + H2O [C6H5−NH3]+ OH−
CnH2n+1NH2 secundare Reducerea nitrobenzenului anilină hidroxid de aniliniu
R2NH,
Terţiare
R3N
Nitrobenzen anilină
R. anilinei cu apa de brom
anilină 2,4,6-tribromoanilină
R. de ardere 2C6H5−NH2 + 31 O2→ 12CO2 +7H2O + N2 +Q
2
Aminoacizi de catenă Reacţia derivaţilor halogenaţi a Proprietăţile chimice amfotere:
NH2-R-COOH acizilor carboxilici cu amoniac a) ca acizi (formarea sărurilor)
Acid de poziţie a
amino...oic grupei NH2

acid aminoacetic aminoacetat de sodiu

acid cloracetic  acid aminoacetic b) ca baze (reacţia cu acidul clorhidric)
Tipuri de Reacţia de
Izomerie Obţinere Proprietăţi chimice
substanţe identificare
Policondensarea aminoacizilor

α-aminoacid proteină
Proteine Policondensarea aminoacizilor Denaturarea – modificarea structurii secundare şi terţiare a proteinei sub acţiunea -cu HNO3 
căldurii, factorilor mecanici sau a electroliţilor culoare galbenă
(nitro-compuşi)
-cu Cu(OH)2
Hidroliza proteinelor  soluţie
Proteină amestec de α- aminoacizi roşu-violetă