Tipuri de Reacţia de

Izomerie Obţinere Proprietăţi chimice

substanţe identificare
Hidrocarburi de catenă R.Substituție CH4+Cl2 lu min ă CH Cl+HCl
  3 -
saturate n-butan  Clorurarea metan clorometan (clorură de metil)
metilpropan R.Eliminare Pt ,t  300 C
CH3-CH3     CH2=CH2 + H2
Alcani Dehidrogenarea Etan etenă
C-C R.Ardere 2C2H6+7O2=4CO2+6H2O+Q
CnH2n+2
…an
Halogeno- de catenă Clorurarea alcanilor R.Substituție Colorează în
alcani lu
CH4+Cl2  min ă verde intens
 CH3Cl+HCl Hidroliza CH3Cl+HOH KOH   CH3−OH + HCl
X=Cl, Br, I, F metan clorometan (clorură de metil) R. cu baze alcaline (sol. apoase) flacăra
R-X de poziţie a Halogenarea alchenelor H 2O CH −OH+NaCl spirtierei la
CH3Cl+NaOH  

CnH2n+1X halogenului CH2=CH2+Br2→CH2Br-CH2Br 3
reacţia pe
clorometan metanol (alcool metilic)
Halogeno- 2-cloropropan Etenă/etilenă 1,2-dibromo etan spirala de
...an  cupru
1-cloropropan

Hidrocarburi de catenă Dehidrogenarea alcanilor R.Adiție Hidrogenare CH2=CH2+H2  Ni,t  CH -CH

 3 3
Nesaturate 1-butenă  CH3−CH2−CH3  Pt,t 
 CH2=CH−CH3+ Etenă/etilenă etan -decolorează
metilpropenă +H2 Halogenare CH2=CH2+Br2→CH2Br-CH2Br apa de brom
Alchene propan propenă Etenă/etilenă 1,2-dibromo etan (Br2)inițial
C=C de poziţie a Deshidratarea alcoolilor Regula lui Markovnikov: brună/gălbuie
CnH2n legăturii C=C CH3-CH2-CH2OH  H 2SO4,t 
 
Hidrohalogenare CH2=CH-CH3+HCl→CH3-CHCl-CH3
…enă 1-butenă  →CH2=CH−CH3+H2O Propenă 2-cloropropan -decolorează
2-butenă propan-1-ol propenă Hidratare H SO
CH2=CH2+H2O   
2  CH3-CH2-OH
4 soluția roz-
etenă Etenă etanol (alcool etilic) violet de
R. Ardere C2H4+3O2→2CO2+2H2O+Q KMnO4cu
sedimentarea
R. Polimerizare nH2C=CH2 → (-CH2-CH2-)n fulgilor bruni
etenă polietilenă (polietenă) de MnO2.
Hidrocarburi de catenă Dehidrogenarea alcanilor R.Adiție (R.A.) Hidrogenare parţială (1,4)
nesaturate Fe2O3,700C CH2=CH−CH=CH2+H2  Na / alcool CH −CH=CH−CH
CH3-CH2-CH2-CH3      3 3
de poziţie a →CH2=CH-CH=CH2+2H2 buta-1,3-dienă but-2-enă
Alcadiene legăturii C=C n-butan buta-1,3-dienă Hidrogenare totală
C=C-C=C Dehidrogenarea alchenelor CH2=CH−CH=CH2+2H2  Ni,t  CH −CH −CH −CH -decolorează
 3 2 2 3
CnH2n-2 de clasă/de buta-1,3-dienă n-butan apa de brom
…dienă funcţiune Halogenare CH2=CH−CH=CH2+Br2 → CH2Br −CH=CH−CH2Br (Br2) inițial
alcadiene buta-1,3-dienă 1,2-dibromobut-2-enă brună/gălbuie
 CH2=CH−CH=CH2+2Br2 →CH2Br−CHBr−CHBr−CH2Br
alchine buta-1,3-dienă 1,2,3,4-tetrabromobutan
 Tipuri de Reacţia de
Izomerie Obţinere Proprietăţi chimice
substanţe identificare
R. Ardere 2C4H6+11O2→8CO2+6H2O+Q -decolorează
buta-1,3-dienă soluția roz-
R. Polimerizare nH2C=CH−CH=CH2 → (−CH2−CH=CH−CH2−)n violet de
buta-1,3-dienă cauciuc butadienic KMnO4cu
sedimentarea
fulgilor bruni
de MnO2.
izopren cauciuc izoprenic
Hidrocarburi de catenă Piroliza metanului R.Adiție (R.A.)
nesaturate C
 HC≡CH+3H2
2CH4 1500 Hidrogenare parţială CH  CH+H2  Pd / Pb2  CH =CH
  2 2
Alchine metan acetilenă Etină/acetilenă etenă
C≡C de poziţie a Tratarea cu apă a carburii de calciu Hidrogenare totală CH  CH+2H2  Ni,t  CH −CH
 3 3
CnH2n-2 legăturii C≡C (CaC2-carbid) acetilenă etan -decolorează
...ină CaC2 + 2H2O = C2H2 + Ca(OH)2 Halogenare CH  CH +2Br2 → CHBr2−CHBr2 apa de brom
de clasă/de carbură de calciu Acetilenă 1,1,2,2-tetrabromo etan (Br2) inițial
funcţiune Hidratare CH  CH +H2O  Hg 2, H 2SO4 CH -CHO
    3
brună/gălbuie
alchine acetilenă etanal ( acetaldehidă)
 R. de trimerizare
alcadiene -decolorează
soluția de
KMnO4(inițial
roz-violet)
acetilenă benzen
R. de oxidare totală (ardere) 2C2H2 + 5O2 → 4CO2 +2 H2O+ Q

Hidrocarburi de poziţie a Trimerizarea acetilenei R. de substituţie la nucleul benzenic -NU

aromatice 1,2- decolorează
dimetilbenzen apa de brom
Arene  sau soluția de
(Hidro- 1,3- R. de nitrare KMnO4
carburi dimetilbenzen benzen nitrobenzen
benzenice)
CnH2n-6 R. de halogenare

benzen clorobenzen
 Tipuri de Reacţia de
Izomerie Obţinere Proprietăţi chimice
substanţe identificare
Reacţii de adiţie

Hidrogenarea
benzen (C6H6) ciclohexan (C6H12)

Reacţia de ardere C6H6+ 9O2 = 6CO2 + 6H2O+Q

Compuşi de catenă Reacţia de adiţie a apei la alchene Caracter acid slab ( nu schimbă culoarea turnesolului)
hidroxilici CH2=CH2+H2O  H 2SO4
  R. cu metalele alcaline 2CH3−OH+2Na → 2CH3−ONa+H2↑
-OH de poziţie a → CH3-CH2-OH metanol metoxid de sodiu
grupei OH Etenă etanol R. de deshidratare
Monoalcooli Intramoleculară CH3−CH2−OH H SO ,170 C
2 4  CH2=CH2+H2O
saturaţi Fermentarea glucozei etanol etenă
CnH2n+2O zimază 2C H OH + 2CO ↑
C6H12O6   2 5 2
sau Arderea CH3−CH2−OH + 3 O2 = 2CO2+3H2O + Q
CnH2n+1OH
...ol
Compuşi de catenă Reacţiile cu Na (caracter acid mai puternic decît monoalcoolii) Precipitatul
hidroxilici albastru
-OH de poziţie a Cu(OH)2 se
grupei OH dizolvă 
Polialcooli etilenglicol glicolat de sodiu soluţie albastru
R(OH)n intens.

Compuşi Caracter acid slab cu sol. FeCl3

hidroxilici (mai puternic decît la alcooli şi polialcooli - r. şi cu baze alcaline)  culoare
-OH roşu-violet.

Fenoli R. cu metalele alcaline

Ar-OH fenol fenolat de sodiu
CnH2n-7OH
C6H5OH
R. cu baze alcaline
fenol fenoxid de sodiu
 Tipuri de Reacţia de
Izomerie Obţinere Proprietăţi chimice
substanţe identificare

Compuşi de catenă Caracter bazic slab Anilina

cu azot Reducerea nitrobenzenului (anilina mai slabă decît NH3-amoniacul, alchilaminele mai tari decît NH3) formează
-NH- precipitat alb la
Amine Reacţia cu acizii minerali C6H5−NH2 + HCl → [C6H5−NH3]+ Cl− tratare cu apă
Amine Primare anilină clorură de aniliniu de brom
Alchilamine R-NH2, Nitrobenzen anilină (fenilamina) (clorură de fenilamoniu)
CnH2n+1NH2 secundare
R2NH,
Terţiare
R3N R. de ardere 2C6H5−NH2 + 31 O2→ 12CO2 +7H2O + N2 +Q
2

Clasa a XII-a
Tipuri de Reacţia de
Izomerie Obţinere Proprietăţi chimice
substanţe identificare
Compusi de catenă Oxidarea etanolului R. de adiţie −cu reactivul
carbonilici C Tollens –Ag2O-
CH3−CH2−OH +CuO t 
C=O de clasă/de →CH3−CH=O+Cu↓+H2O se formează
funcţiune etanol → etanal
Hidrogenarea oglinda de Ag;
Aldehide aldehide R- etanal etanol
R-CH=O CHO
Reacţia Kucerov
CnH2nO  |
...al cetone R-CO-R O
acetilenă etanal propanonă propan-2-ol H
(acetaldehidă) R. de oxidare a aldehidelor
−cu reactivul
Cetone Fehling-
R-CO-R` Cu(OH)2 
CnH2nO cu reactiv Tollens Cu2O↓ roşu
...onă cărămiziu

cu Cu(OH)2
Compusi de catenă Oxidarea aldehidelor Caracter acid mai slab decît al acizilor anorganici (excepţie acidul carbonic) Schimbă
carboxilici CH3−CHO +[O] KMnO
 4  CH3COOH
 - sunt acizi mai puternici decît fenolii, polialcoolii, alcoolii, acetilena. culoarea
de clasă/de etanal acid acetic R. cu metale active 2CH3COOH+2Na = 2CH3COONa+H2↑ turnesolului şi
funcţiune Oxidarea alcoolilor acid acetic acetat de sodiu a metiloranjului
acizi R-COOH R. cu oxizi bazici 2CH3COOH+CaO = (CH3COO)2Ca+H2O în roşu/ roz.
Tipuri de Reacţia de
Izomerie Obţinere Proprietăţi chimice
substanţe identificare
 CH3−CH2OH +O2 enzime
 CH3COOH + acid acetic acetat de calciu
Acizi Esteri +H2O R. cu bazele CH3COOH+NaOH = CH3COONa+H2O
carboxilici R-COOR etanol acid acetic acid acetic acetat de sodiu
R−COOH R. sărurilor cu acid sulfuric conc. R. cu NH 3 CH 3 COOH+NH 3 = CH 3COONH4
CnH2nO2  acid acetic acetat de amoniu
CH3-COONa+H2SO4(conc.) t C

acid ...oic → CH3COOH+NaHSO4 R. cu sărurile acizilor CH 3COOH+NaHCO 3 = CH3COONa+CO2↑+H2O
mai slabi acid acetic acetat de sodiu
R. cu alcolii (esterificarea)
CH3-COOH + CH3-CH2-OH CH3-COO-C2H5+H2O
acid acetic etanol acetat de etil
Esteri de catenă R. de esterificare R. de hidroliză acidă
−COO- CH3-COO-C2H5+H2O CH3-COOH + CH3-CH2-OH
|
R-COOR' de poziţie a HCOOH + CH3-OH | acetat de etil acid acetic etanol
grupei -COO- HCOO-CH3+H2O
R de hidroliză bazică (saponificare )
acid formic+m etanol = formiat de metil O
CH3-COO-CH3+NaOH → CH3-COONa+CH3-CH2-OH
+apă
acetat de metil acetat de sodiu etanol
de clasă/de R. de hidroliză în mediu acid
funcţiune
acizi R-COOH
Grăsimi 
Esteri
R-COOR tristearoilglicerol glicerol acid stearic
R. de hidroliză în mediu bazic (Saponificarea)

Tristearina glicerol stearat de sodiu (săpun)

R. de ardere
 Tipuri de Reacţia de
Izomerie Obţinere Proprietăţi chimice
substanţe identificare
Hidraţii de Formarea prin fotosinteză R. de oxidare (demonstrează caracterul reducător al grupei -CHO) Identificarea
carbon 6CO2+6H2O lu min ă ,clorofilă C H O + r. cu reactiv Tollens grupelor OH
     6 12 6
(zaharidele, C6H12O6 +6O2 polialcoolice:
glucidele) glucoza şi glucoză/fructoză Precipitatul
fructoza albastru
Cu(OH)2 se
aldoze  dizolvă 
Mono- cetoze soluţie albastru
zaharide intens.
CnH2nOn R. cu reactiv Fehling
Identificarea
grupei
aldehidice:
−cu reactivul
Tollens –Ag2O-
se formează
R. de reducere oglinda de Ag;

−cu reactivul
Fehling,
|
Cu(OH)
O 2 la
H  Cu2O↓
cald
roşu cărămiziu

Fermentaţia alcoolică C6H12O6 zimază 2C H OH + 2CO ↑

 2 5 2
glucoză etanol
R. de ardere C6H12O6+ 6O2→ 6CO2 + 6H2O +Q
glucoză/fructoză
Dizaharide R. de condensare R. de hidroliză C12H22O11+ H2O → C6H12O6 + C6H12O6
C6H12O6 + C6H12O6 → C12H22O11+H2O zaharoză+ apă = glucoză + fructoză
C12H22O11 glucoză + fructoză = zaharoză + apă C
R. de carbonizare C12H22O11 t  12 C + 11H2O
zaharoza
zaharoză
Oxidarea totală C12H22O11+ 12O2→ 12CO2 + 11H2O +Q
Polizaharide R. de policondensare a glucozei Hidroliza amidonului (C6H10O5)n+ nH2O → nC6H12O6 Amidonul cu
nC6H12O6 → (C6H10O5)n+ nH2O amidon  α-glucoză sol. de iod în
(C6H10O5)n Amidon şi α-glucoză  amidon Hidroliza enzimatică în organismul uman KI  culoare
celuloză β-glucoză  celuloză (C6H10O5)n (nx )H2O (C H O )  ( x 1)H2O C H O
 6 10 5 x    
 H 2O
 12 22 11    C6H12O6 albastră
amidon dextrine maltoză α-glucoză
 Tipuri de Reacţia de
Izomerie Obţinere Proprietăţi chimice
substanţe identificare

Hidroliza acidă a celulozei (C6H10O5)n+ nH2O H  nC6H12O6
celuloză β-glucoză
Oxidarea (arderea) celulozei (C6H10O5)n + 6nO2→ 6nCO2 + 5nH2O +Q
t C
Deshidratarea (carbonizarea) celulozei (C6H10O5)n  6nC + 5nH2O
(C6H10O5)n H SO conc. 6nC + 5nH2O
24 
Aminoacizi de catenă Proprietăţile chimice amfotere:
NH2-R-COOH a) ca acizi (formarea sărurilor)
Acid de poziţie a
amino...oic grupei NH2

acid aminoacetic aminoacetat de sodiu

b) ca baze (reacţia cu acidul clorhidric)

Policondensarea aminoacizilor

α-aminoacid proteină
Proteine Policondensarea aminoacizilor Denaturarea – modificarea structurii secundare şi terţiare a proteinei sub acţiunea -cu HNO3 
căldurii, factorilor mecanici sau a electroliţilor culoare galbenă
(nitro-compuşi)
-cu Cu(OH)2
Hidroliza proteinelor  soluţie
Proteină amestec de α- aminoacizi roşu-violetă