Clasificarea substanțelor organice

Clasa de Formula Gr. funcț. Nomenclatura Izomeria Proprietățile fizice Utilizarea

compuși generală
organici
Alcanii CnH2n+2 - nr.C + an - de catenă Gaze incolore, Se utilizează în calitate de
(C - C) CH3-CH2-CH2-CH3 -butan inodore→C5 combustibil (CH4 -gazul
CH3-CH-CH3 -2-metilpropan Densitate mică, insolubili natural), solvenți, sinteza
în apă. altor compuși organici.
CH3
Halogenoalcanii CnH2n+1X F, Cl, Br, I halogeno+nr.C+ - de catenă Monohalogenoalcanii Solvenți organici,
(X=F, Cl, an CH3-CH2-CH2-CH2-Cl 1- inferiori sunt gazoşi la anestezici, agenți frigorifici,
Br, I). cloro-butan temperatura camerei, antiseptici, în compoziția
CH3-CH-CH2-Cl majoritatea dintre ei fiind stingătoarelor de incendii.
lichide incolore şi
CH3 volatile; unii
1-cloro-2-metilpropan monohalogenoalcani
superiori sunt solizi.
Halogenoalcanii sunt
insolubili in apă, dar se
dizolvă bine in alcool.
Cicloalcanii CnH2n - ciclo+alcan -de catenă Lichide și solide Cicloalcanii, fiind prezenţi
in cantităţi mari in unele
-CH3 petroluri, pot fi utilizaţi
- de funcțiune cu alchenele ca agenţi termici

Alchene CnH2n - nr.C + enă -de catenă Gaze,incolore,inodore, Producerea maselor plastice,
(C = C) CH2 = CH-CH2-CH3 –but -1-enă puține solubile în apă → industria chimică-sinteza
CH2=C-CH3 – 2-metilpropenă C5 altor compuși organici.

CH3
- de poziție
CH2 = CH-CH2-CH3 –but -1-enă
CH3 –CH=CH-CH3 – but-2- enă
- de funcțiune
cu cicloalcanii.
-geometrică
Alcadiene CnH2n-2 - nr. C +a+ dienă - de catenă Propadiena și butadiena Obținerea cauciucului
(C = C= C) CH2 = CH-CH2-CH=CH2 sunt gaze, sunt solubile sintetic.
penta -1,4 - dienă în solvenți organici
CH2 = C-CH=CH2

CH3
2- metilbuta-1,3-dienă
- de poziție
CH2 = CH-CH2-CH=CH2
penta -1,4 - dienă
CH2 = CH-CH=CH-CH3
penta -1,3 – dienă
- de funcțiune
cu alchinele
Alchine CnH2n-2 - nr.C + ină - de catenă Gaze,incolore, inodore, Sudarea metalelor, sinteza
(C = C) CH = C-CH2-CH2-CH3 solubile în apă, densitate altor compuși organici
pent-1-ină mică. sintetici, policlorura de
CH = C-CH-CH3 -3-metilbutină vinil.

CH3
- de poziție
CH = C-CH2-CH2-CH3
pent-1-ină
CH3 – C = C-CH2-CH3
pent-2-ină
- de funcțiune
cu alcadienele.

Arenele - CnH2n-6 - benzen,toluen - de catenă Miros dulceag Solvenți organici,

(C6H6) pătrunzător, lichide producerea pesticidelor,
incolore, insolubili în insecticide,medicamente,
apă. sinteza altor compuși
organici.
Alcoolii CnH2n+1OH OH- nr.C + an+ol - de catenă Substanțe lichide,miros Producerea băuturilor
monohidroxilici hidroxil CH3-CH2-CH2-CH2OH înțepător, puncte de alcoolice, dizolvanți,
butan-1-ol fierbere sunt înalte, medicamentelor, produselor
CH3-CH-CH2 –OH densitate mai mică decât cosmetice, combustibil și
apa, toxice alte substanțe sintetice.
CH3
 2-metilpropan-1-ol
- de poziție
CH3-CH2-CH-CH3

OH
butan-2-ol
Alcoolii OH- nr.C+an +nr.OH CH2-CH2 etan-1,2-diol Cu cât crește nr.OH cu Producerea antigelurilor,
polihidroxilici hidroxil atât scade toxicitatea, produselor cosmetice,
OH OH etilenglicol apare gustul dulce, farmaceutice, dinamita,
dispare mirosul. industria pielăriei.
CH2-CH-CH2 propan-1,2,3-triol
OH OH OH glicerol-glicerina
Fenolul CnH2n-5OH OH- fenol - Substanță solidă, Dezinfectanți, coloranți,
hidroxil OH cristalină, incoloră, miros insecticide și erbicide,
pătrunzător și incolor. lacuri, medicamente.
Compușii CnH2nO O nr.C+ an + al -de catenă metanalul-gaz, următorii Obținerea coloranților,
carbonilici -C O reprezentanți sunt lichizi, medicamentelor, ind.
Aldehidele H CH3-CH2-CH2-C miros specific, solubili în pielăritului, ca dezinfectant,
carbonil H apă. rășini fenolformaldehidice,
(aldehidă) butanal

O
CH3-CH-C
H
CH3
2-metilpropanal
Cetonele CnH2nO C=O nr.C+ an + onă O Acetona este un lichid Se utilizează ca dizolvant în
carbonil CH3-CH2-CH2-C volatil, care se industria
(cetonică) H amestecă uşor cu apa. lacurilor, la fabricarea
butanal cloroformului şi a altor
produse chimice
CH3-CH2-C-CH3

O
Butan-2-onă

Acizii CnH2nO2 / O acid nr.C+an+ -de catenă Lichide cu miros specific Dezinfectant, condiment,
carboxilici CnH2n+1COO - C oic O înțepător, bine solubile în conservant, arderea nigeilor.
H OH CH3-CH2-CH2-C apă,incolore.
carboxil OH
acid butanoic
O
CH3-CH-C
OH
CH3
acid 2-metilpropanoic
Esterii CnH2nO2 O nr.C+ an + oat -de catenă miros plăcut, puțin esterii se folosesc în calitate
R- C de alchil O solubil în apă, lichide sau de aromatizanți, plastifianți,
ORI CH3-CH2-C solide. solvenți, producerea
O- CH3 parfumurilor, prod.
Propanoat de metil cosmetice.

O
CH3 -C
O- CH2 -CH3
Etanoat de etil

Aminoacizii CnH2nCOOH-NH2 COOH- acid amino-nr.C - de poziție

carboxil/ + oic O
NH2- CH3-CH-C
amine OH
NH2
acid-2-aminopropanoic

O
CH2-CH2-C
OH
1C met NH2
2C et acid-3-aminopropanoic
3C prop
4C but
5C pent
6C hex
7C hept
8C oct
 Hidrații de carbon

Polizaharide
Monozaharide
(glucoza, fructoza) ( amidonul , celuloza)
Dizaharide
C6H12O6 (C6H10O5)n
(zaharoza)

C12H22O11

Metodele de obținere și proprietățile chimice ale compușilor organici

 Clasa de compuși Metodele de obținere Proprietățile chimice
organici
Alcanii 1) Surse naturale; 1. Halogenarea
2) Descompunerea carburii de aluminiu (Al4C3) la CH3-CH3 + Cl2 →CH3-CH2Cl + HCl
acţiunea apei: 2.Dehidrogenarea
Al4C3 + 12H2O → 3CH4 + 4Al(OH)3 CH3-CH3 300 →
CH2=CH2 + H2
3) Interacţiunea halogenoalcanilor cu sodiul
3. Descompunerea metanului:
metallic-reacția Wurtz:
CH3-Cl + 2Na + Cl-CH3 →CH3-CH3 + 2NaCl CH41000
→
C + 2H2
4. Piroliza metanului
4) Decarboxilarea sărurilor acizilor carboxilici. 2CH4 1000 CH = CH + 3H2
CH3COONa + NaOH →CH4 + Na2CO3 →
răcire
5. Arderea
CH4+2O2→CO2+2H2O
6. Oxidarea parţială

Halogenoalcanii 1. Halogenarea 1.Reacţiile halogenoalcanilor cu apa

CH3-CH3 + Cl2 →CH3-CH2Cl + HCl
Cicloalcanii 1. Reacţia derivaţilor dihalogenaţi
CH3 – CH2Cl +HOH →CH3-CH2OH + HCl
2. Interacțiunea cu bazele
CH3-CH2-CH2Br + KOH alcool →
CH3-CH=CH2 +KBr+ H2O
3. Reacţia compuşilor halogenaţi cu sodiu metalic (Würtz)
1.Dehidrogenarea catalitică a ciclohexanului

2. Hidrogenarea benzenului
Alchene 1. Deshidratarea alcoolilor: 1.Hidrogenarea:
CH3-CH2-OH→CH2=CH2 +H2O CH2=CH2 + H2 →CH3-CH3
2.Dehidrogenarea 2.Halogenarea-Reacția de identificare-decolorarea apei de brom
CH3-CH3 300→
CH2=CH2 + H2 CH2=CH2 + Br2 →CH2-CH2
3. Interacțiunea cu bazele
Br Br
CH3-CH2-CH2Br + KOH alcool →
CH3-CH=CH2 +KBr+ 3. Adiția hidracizilor
H2O CH2=CH2 + HCl →CH3-CH2Cl
4. Cracarea termică CH2=CH-CH3 + HCl →CH3-CH- CH3-regula lui Markovnikov

C6H12 500→℃ C3H8 + C3H6 Cl

Hexan propan propenă

4. Adiția apei
CH2=CH2 + HOH →CH3-CH2- OH
5. Arderea totală
C2H4 + 3O2 →2CO2 + 2H2O
6.Polimerizarea
nCH2= CH2 polimerizare
→
( - CH2-CH2 -)n
7.Oxidarea blândă -reacția de identificare KMnO4

Alcadiene 1.Dehidrogenarea alcanilor 1.Obținerea cauciucului sintetic

CH3-CH2-CH2-CH3 temp
→
. CH2= CH-CH= CH2 +2H2
nCH2= CH-CH= CH2 polimerizare
→
(-CH2-CH=CH- CH2-)n

Alchine 1.Hidratarea carburilor: 1.Hidrogenarea alchenelor:

 CaC2+2H2O →CH = CH+ Ca(OH)2 CH = CH + H2 →CH2=CH2
2. Piroliza metanului 2. Halogenarea
2CH4 1000
→
CH = CH + 3H2 CH = CH + Br2 →CH=CH
răcire

Br Br

3. Dehidrogenarea alchenelor 3.Hidratarea O

CH2=CH2 300CH = CH + H2
→
Alcoolii monohidroxilici 1. Hidratarea alchenelor
CH2=CH2 + HOH →CH3-CH2- OH
2.Fermentarea alcoolică
C6H12O6 fermentare
→
2CH3-CH2- OH+ 2CO2
3.Hidrogenarea aldehidelor-Reducerea
O
CH3-C + H2→ CH3-CH2- OH
H CH3-CH2- OH+O2aer →
4. Hidroliza alcalină
CH3-CH2-Cl +NaOH→CH3-CH2-OH + NaCl
Alcoolii polihidroxilici 1.Hidroliza bazică
CH2-CH2 + 2NaOH→CH2-CH2 + 2NaCl
CH = CH + H2O→CH3 – C
H
4.Trimerizarea
3 CH = CH trimerizare
→
5.Arderea
C2H2+2,5O2→2CO2+H2O
1.Interacțiunea cu sodiu metalic:
2CH3-CH2- OH+2Na→ 2CH3-CH2- ONa + H2
2.Deshidratarea acoolilor
CH3-CH2- OH→ CH2=CH2 + HOH
3.Oxidarea cu oxid de cupru-reacția de identificare
CH3-CH2- OH+CuO→ CH3-CH=O +Cu+H2O
4.Oxidarea în aer
CH3-COOH +H2O
5.Oxidarea parțială
CH3-CH2- OH+[ O ]→ CH3-C=O+H2O
6.Oxidarea totală
C2H5OH+3O2→2CO2+3H2O
7. Interacțiunea cu hidracizii
CH3-CH2-OH + HCl → CH3-CH2-Cl +H2O
1.Inteacțiunea cu hidroxidul de cupru- reacția de identificare
CH2-CH-CH2+ Cu(OH)2→ CH2-CH-CH2 +2H2O

Cl Cl OH OH OH OH OH O O OH

Cu
(albastru intens)
 2. Nitrarea

Fenolul Cl OH 2C6H5OH+ 2Na →2C6H5ONa + H2

+ NaOH → + NaCl C6H5OH + NaOH → C6H5ONa + H2O

OH OH
+ HNO3 → + H2O
NO2
OH Br OH

+ 3Br2 → + 3HBr
Br Br

Reacția de identificare cu FeCl3 – culoarea violetă

Arenele – Bezenul,toluenul 1.Trimerizarea 1.Halogenarea Cl
3 CH = CH trimerizare
→
+ Cl2 → + HCl
2.Dehidrogenarea
2.Nitrarea NO2
→ + 3H2
+ HNO3→ + H2O

3.Hidrogenarea

+3H2→
 4. Nitrarea toluenului

Compușii carbonilici 1. Oxidarea alcolilor primari 1.Hidrogenarea aldehidelor-Reducerea

Aldehidele CH3-CH2-OH + CuO →CH3-C=O + Cu+ H2O O
2. Hidratarea etinei CH3-C + H2→ CH3-CH2- OH
O H
CH = CH + H2O→CH3 – C 2.Oxidarea parțială
H
3.Oxidarea parțială a metanului
CH4 + O2 N 2O
→
5 H -CH=O
4.Dehidrogenarea alcoolului.
3. Reacția oglinzii de argint-reacția de identificare
Cetonele O
CH3-C + Ag2O → CH3-COOH +2Ag
H
4.Reducerea cetonelor

Acizii carboxilici 1.Oxidarea parțială: 1.Interacțiunea cu metalele:

O 2CH3COOH+ Ca→ (CH3COO)2Ca + H2
CH3-C + O2 → CH3-COOH 2. Interacțiunea cu oxizii bazici:
H 2HCOOH + MgO→ (HCOO)2Mg + H2O
3. Interacțiunea cu bazele:
2. Fermentarea alcoolului etilic: CH3COOH + NaOH→CH3COONa + H2O
CH3-CH2- OH+O2aer→
CH3-COOH +H2O 4. Interacțiunea cu sărurile:
2CH3COOH + CaCO3→ (CH3COO)2Ca + CO2+H2O
Esterii 1. Esterificarea 1.Hidroliza
O
CH3-C + CH3-OH→ CH3-COOCH3 + H2O O
OH CH3-C + H2O → CH3-COOH+CH3-CH2-OH
O-CH2-CH3

2.Hidroliza bazică

O
CH3-C + NaOH → CH3-COONa + CH3-CH2-OH
O-CH2-CH3
Aminoacizii 1. Prin mai multe etape: Au proprietăți amfotere ( de acid și de bază)
I. CH3-CH2-COOH +Cl2 →CH3-CH-COOH+HCl 1. Pentru grupa NH2-proprietăți bazice
CH2-COOH+HCl→[H3N-CH2-COOH] Cl
Cl
II. CH3-CH-COOH+NH3→ CH3-CH-COOH+HCl NH2
2.Pentru grupa COOH -proprietăți acide
Cl NH2 CH2-COOH+ NaOH→ CH2-COONa+ HOH

NH2 NH2
3.Policondensarea
CH2-COOH+ HNH-CH2-COOH+HNH-CH2-COOH↔

NH2

CH2-CO- NH-CH2-CO-NH-CH2-COOH + 2H2O

NH2
grupe amide ( proteină)
Se supune hidrolizei:
Esterii
Grăsimile
Hidrații de carbon ( zaharoza, celuloza, amidonul)
Proteinele
Hidroliza- proces de descompunere a compușilor macromoleculari sub acțiunea apei
Hidratarea – interacțiunea cu apa și formarea unei substanțe noi din altă clasă de compuși organici.