Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Învăț la chimie
Hidrocarburi
1
Chimie organică
2
Chimie organică
Cuprins
Alcani....................................................................................5
Alchene.................................................................................25
Alchine..................................................................................49
Alcadiene..............................................................................73
Compuși aromatici................................................................99
Anexa 1..................................................................................125
Anexa 2..................................................................................126
3
Chimie organică
4
Chimie organică
Generalități
-tetraedru regulat
5
Chimie organică
Serie omoloagă
Omologi = compuși care diferă între ei prin cel puțin o grupare -CH2- (gruparea se
numește diferență de omologie).
Ex: Propan – CH3-CH2-CH3
Omolog inferior – etan – CH3-CH3
Omolog superior – n-butan – CH3-CH2-CH2-CH3
Omologi: Toți alcanii
6
Chimie organică
Izomerie
C4H10 – butan
izobutan
CH3-CH-CH3
CH3
C5H12 – pentan
CH3-CH2-CH2-CH2-CH3 n-pentan
CH3-CH-CH2-CH3 izopentan
CH3
CH3
CH3-C-CH3 neopentan
CH3
-7-
Chimie organică
Radicali
Exemplu:
Radicalul metil CH3-
H H
H-C- H H-C-
H H
Radicalul etil
CH3-CH2-
Radicalul propil
CH3-CH2-CH2-
-8-
Chimie organică
Radicalul butil
CH3-CH2-CH2-CH2-
Radicalul izobutil
CH3-CH-CH2-
CH3
CH3-C-CH3
CH3
2. Radicalii divalenți
Alcanul are 2 valențe libere.
Cele 2 valențe pot proveni fie de la același atom de carbon, fie de la atomi
de carboni diferiți
-9-
Chimie organică
Exemplu:
Radicalul etiliden
CH3-CH ─
Radicalul propiliden
CH3-CH2-CH ─
Radicalul izopropiliden
CH3-C-CH3
Radicalul etilen
CH2-CH2
Radicalul 1,2-propilen
CH2-CH-CH3
Radicalul 1,3-propilen
CH2-CH2-CH2
3. Radicalii trivalenți
Alcanul are 3 valențe libere
Terminația ”-an” este înlocuită cu terminația ”-in”
- 10 -
Chimie organică
Exemplu:
Radicalul metin
HC─
Proprietăți fizice
3. Solubilitatea
Sunt insolubili în apă (deoarece sunt molecule nepolare, iar
apa este un compus polar)
- 11 -
Chimie organică
4. Densitatea
-au densitatea mai mică decât densitatea apei (1 g/cm3)
=˃ alcanii solizi plutesc la suprafața apei, iar alcanii lichizi stau
Amestecului de alcani la suprafața apei (importanță deosebită în deversările de
din alcătuirea gazelor i petrol sau benzină în apă)
se adauga compuși
organici ce conțin sulf
(numiți mercaptani) cu
5. Mirosul
miros neplăcut. Astfel,
scurgerile de gaz pot fi -alcanii cu n˂5 sunt inodori
depistate ușor.
-alcanii cu n˃16 au miros specific
Proprietăți chimice
- 12 -
Chimie organică
Reacția de halogenare
Alcanii reacționează direct cu Cl2 și Br2.
Catalizatori:
– la lumină (hν)
─ încălzire (termic, la 300-400o C)
- 13 -
Chimie organică
Exemplu: H3C-CH1-CH22-CH33
CH3
Energia de legătură:
Este energia absorbită la ruperea unei legături
După valoarea energiei de legătură se poate aprecia tăria
unei legături
- 14 -
Chimie organică
85 kcal/mol 95 kcal/mol
89 kcal/mol
REACȚIA DE IZOMERIZARE
CH3-CH2-CH2-CH3 ⇌ CH3-CH-CH3
CH3
20% 80%
- 15 -
Chimie organică
CH3
CH3-CH2-CH2-CH2-CH3 ⇌ CH3-CH-CH2-CH3 + CH3-C-CH3
CH3 CH3
În amestecul final de reacție, neopentanul se află în proporție de 50%.
Izopentanul obținut prin izomerizarea n-pentanului se folosește la obținerea
izoprenului (CH2-CH-C=CH2)
CH3
1. Reacția de cracare
Are loc la temperaturi mai mici de 650°C.
Se rup simultan legături C-C și legături C-H.
Ecuația generală: CnH2n+2 CaH2a+2 + CbH2b n=a+b
alcan alchenă
Exemplu:
CH3-CH2-CH2-CH3 CH4 + CH2=CH-CH3
CH3-CH3 + CH=CH
Exemplu:
CH3 - CH2-CH2-CH3 CH2=CH-CH -CH3
CH3-CH=CH-CH3
Piroliza metanului
Are loc la temperaturi mai mari de 1200°C (1200-1500°C), deoarece metanul are o
dimensiune mică.
CH4 C + 2H2
Negru de fum – produs secundar
- 17 -
Chimie organică
REACȚIA DE OXIDARE
O reacție de oxidare este o reacție în care are loc una din următoarele:
Crește conținutul de oxigen al compusului organic
1
Exemplu: CH4 + O2 CH3-OH
2
Metanol
Gazul metan
Aragazul (amestec de propan și
butan) Folosite pentru încălzirea locuințelor
Butanul
Gazul natural
Aragazul Folosite pentru prepararea hranei
- 19 -
Chimie organică
2. Oxidarea incompletă
Oxidarea incompletă se realizează atât la alcanii superiori, cât și la alcanii
inferiori (metanul).
În prezența unor catalizatori, alcanii superiori (parafina) se oxidează (cu
ruperea moleculei sau fără), rezultând acizi carboxilici superior (=acizi grași
– au număr mare de atomi de carbon):
CH3 – (CH2)n – CH3 CH3 – (CH2)n – COOH
alcan superior acid carboxilic superior
- 20 -
Chimie organică
- 21 -
Chimie organică
2.5. Amonoxidarea
3 Pt
CH4 + NH3 + O2 HCN + 3H2O
2 1000°C
Acid cianhidric
Metanul este astfel folosit la obținerea acidului cianhidric. Acidul cianhidric este
utilizat în industria polimerilor (obținerea fibrelor sintetice), prin următoarele
reacții ce vor fi descrise și în capitolul de alchine:
CuCl, NH4Cl
HC≡CH + HCN H2C=CH-CN
80°C
Acrilonitril
Prin polimerizarea acrilonitrilului (adiția repetată a ”n” molecule de acrilonitril,
molecule numite monomeri) se obține polimerul numit poliacrilonitril (PNA), din
care se obțin fibrele sintetice ce înlocuiesc lâna.
1 400° C
CH4 + O2 CH3-OH
2 60 atm
metanol
- 22 -
Chimie organică
- 23 -
Chimie organică
b) Parafina
o La fel ca și vaselina, are un grad mare de puritate
o Se folosește la fabricarea unor produse farmaceutice sau
cosmetice ce se comercializează sub formă de cremă
Benzina:
o Bun solvent pentru grăsimi (deoarece alcanii sunt solubili în
substanțe nepolare, grăsimea fiind un astfel de exemplu).
o Astfel, benzina (prin contact direct cu pielea sau prin inhalare)
dizolvă grăsimile de la nivelul membranelor celulare =˃ efecte
fiziologice grave (iritații, inflamații, chiar arsuri chimice)
o Este recomandată utilizarea mănușilor la alimentarea cu
benzină a autovehiculelor
o Vopseaua de pe mâini nu se curăță direct cu benzină (poate fi
afectată membrana celulelor), astfel că se folosesc diluanți
speciali.
o În cazul deversărilor de petrol sau benzină în apele mărilor, vor
pluti la suprafața apei (alcanii au densitatea mai mică ca a
apei) și împiedică schimbul de oxigen dintre apă și aer =˃
moartea faunei și a vegetației =˃ dezastru ecologic
o Dacă deversările au loc la suprafața solului, petrolul și benzina
pătrund în sol, astfel că aerul și apa nu mai circulă normal =˃
solul este afec
- 24 -
Chimie organică
Alchene
Generalități
Fig 2.1
Fig. 2.2
- 25 -
Chimie organică
-legătura π este mai slabă decât legătura σ =˃ alchenele sunt mai reactive
-lungimea legăturii dintre carbonul implicat în dubla legătură și atomul de hidrogen: 1,079 Å
Serie omoloagă
ATENȚIE! Primul termen din seria omoloagă a alchenelor este pentru n=2. La
alcani, primul termen din seria omoloagă începe de la n=1.
Pentru serie omoloagă, vezi capitolul de Alcani.
Izomerie
Dacă substituenții identici sunt orientați în același plan (în cazul primului
compus, ambii radicali metil sunt ”deasupra” legăturii duble), atunci
compusul se va numi cis.
Dacă substituenții identici sunt orientați în planuri diferite (în cazul celui de-
al doilea compus, un radical metil este orientat ”deasupra” planului
legăturii duble, iar cel de-al doilea radical metil ”sub” planul legăturii
duble), atunci compusul se va numi trans.
Metode de obținere
- 28 -
Chimie organică
2. Deshidratarea alcoolilor
Catalizator: H2SO4, temperatură
H2SO4
CH3 – CH – CH2 – CH3 CH3 – CH = CH – CH3 + H2O
t°
OH
3. Dehidrohalogenarea
Catalizator: NaOH, alcool, temperatură
În cazul dehidrohalogenării, se respectă regula lui Zaițev.
Regula lui Zaițev spune că la eliminarea hidracidului, halogenul preia
hidrogenul de la carbonul cel mai sărac în hidrogen.
NaOH, alcool
CH3 – CH – CH – CH3 CH3 – CH = C – CH3 + HCl
t°
Cl CH3 CH3
Carbonul din dreapta este cel mai sărac în hidrogen, deci conform regulii lui
Zaițev, Cl va prelua hidrogenul de la nivelul său, formându-se HCl.
Proprietăți fizice
1. Starea de agregare
De la n=2 la n=4 (inclusiv) – sunt gaze
De la n=5 la n=18 (inclusiv) – sunt lichide
Peste n=19 – sunt solide
- 29 -
Chimie organică
Puncte de topire:
1-butenă ˂ propenă ˂ etenă ˂ 1-pentenă ˂ izobutenă ˂ cis-2-
butenă ˂ trans-2-butenă
3. Solubilitatea
Sunt insolubile în apă (deoarece sunt molecule nepolare, iar apa este un
compus polar).
Sunt solubile în solvenți organici (ex: cloroform, benzen, alcani).
Izomerul cis este mai solubil ca izomerul trans.
Solubilitatecis˃Solubilitatetrans
4. Densitatea
Au densitatea mai mare decât a alcanilor corespunzători.
Proprietăți chimice
Reacții de adiție
Adiția hidrogenului
Catalizatori: Ni, Pt, Pd
Presiune, temperatură (80-180°C, 200 atm)
- 30 -
Chimie organică
Cl Cl
Formula generală: CnH2n + H2 CnH2nX2
După adiția halogenilor, alchenele se transformă în compuși saturați
cu aspect uleios. De aceea, alchenele poartă numele de olefine =˃ această
reacție este o reacție de recunoaștere a alchenelor.
Clorul se adiționează mai repede ca bromul, care se adiționează mai
repede decât iodul.
H Cl
- 31 -
Chimie organică
Cl
Excepție
Adiția HBr în prezența peroxizilor organici (R-O-O-R´)
CH2=CH – CH3 + HBr CH2 – CH2 – CH3
Br
Această adiție se realizează anti-Markovnikov.
Bromul se va fixa de atomul de carbon cel mai bogat în
hidrogen.
H OH
2 – propanol (izobutanol)
- 32 -
Chimie organică
OH
2 – butanol
Polimerizarea
Este o reacție de adiție repetată (poliadiție). Mai multe molecule ale
unui compus (compusul se numește monomer sau mer) se leagă între
ele, formând o macromoleculă (numită polimer).
Gradul de polimerizare (n) = numărul de molecule de monomer care
formează polimerul.
Exemplu: nCH2 = CH2 (CH2-CH2)n
Etenă Polietenă
(monomerul) (polimerul)
- 33 -
Chimie organică
Reacția de oxidare
Alchenele se oxidează mai ușor decât alcanii, sub acțiunea agenților oxidanți.
Ecuația generală:
R – CH = CH - R´ + H-OH + [O] R – CH – CH - R´
OH OH
- 34 -
Chimie organică
Menționez că:
am notat cu R și R´ doi radicali hidrocarbonați (formați doar din
hidrogen și carbon)
am scris molecula de H2O desfășurat, pentru a înțelege mai
bine reacția
Exemplu:
CH2 = CH2 + H - OH + [O] CH2 – CH2 reacția (1)
OH OH
Etandiol (glicol)
KMnO4 + H2O 2KOH + 2MnO2+ 3[O] reacția (2)
Pentru a scrie cele două reacții împreună, mai întâi trebuie să observăm că în
reacția (1), avem [O] în ”stânga”, iar în reacția (2), avem [O] în ”dreapta”. Deci va
trebui să ajungem cu același coeficient al [O] atât în reacția (1), cât și în reacția
(2), pentru a se simplifica la final.
În reacția (1), [O] are coeficientul 1, iar în reacția (2), [O] are coeficientul 3. Astfel:
Înmulțim toată reacția (1) cu 3
Înmulțim toată reactia (2) cu 1
- 35 -
Chimie organică
Acum, scriem împreună cele două reacții. Reactanții se vor scrie în stânga, iar
produșii de reacție se vor scrie în dreapta.
3 CH2 = CH2 + 3 H2O + 3 [O] + KMnO4 + H2O 3 CH2 – CH2 + 2KOH + 2MnO2+ 3[O]
OH OH
Atât în stânga, cât și în dreapta reacției avem 3 [O], de care putem scăpa cu
ușurință, aducând reacția la forma ei finală:
Oxidarea energică
Agentul oxidant: K2Cr2O7 în prezență de H2SO4 sau KMnO4 în prezență de H2SO4
Se produce ruperea legăturii C=C și se formează diferiți produși de oxidare, în
funcție de tipul de atomi de carbon participanți la dubla legătura.
Dacă atomul de C este secundar, se vor forma CO2 și
H2O în urma oxidării
Dacă atomul de C este terțiar, se va forma o grupare
carboxil (–COOH) în urma oxidării
Dacă atomul de C este cuaternar, se va forma o grupare
carbonil (–C=O) în urma oxidării
Exemple:
Am numerotat atomii de carbon pentru a înțelege cum se
oxidează întreaga alchenă
Cu același scop, am colorat atomii de carbon participanți la
dubla legătură
1
CH2=2CH-3CH3 + 5[O] 1
CO2 + H2O + 3CH3-2COOH
Acid acetic
Atom de Atom de
carbon carbon
secundar terțiar
1
CH3 – 2CH=3CH – 4CH3 + 4 [O] 1
CH3 – 2COOH + 4CH3 – 3COOH
Acid acetic Acid acetic
Atom de Atom de
carbon carbon
terțiar terțiar
- 37 -
Chimie organică
1
CH3 – 2C = 3CH – 4CH3 + 3[O] 1
CH3 – 2C = O + 4CH3 - 3COOH
CH3 CH3
Atom de
carbon
terțiar
Acetona Acid acetic
Atom de
carbon
cuaternar
1
CH3-2CH2-3C = 4CH2 + 4[O] 1
CH3 – 2CH2 – 3C = O + 4CO2 + H2O
CH3 CH3
Oxigenul atomic, [O], necesar oxidării, se obține din următoarele două reacții, în
funcție de agentul oxidant folosit (K2Cr2O7 sau KMnO4):
K2Cr2O7 + 4H2SO4 K2SO4 + Cr2(SO4)3 + 4H2O + 3[O]
2KMnO4 + 3H2SO4 K2SO4 + 2MnSO4 + 3H2O + 5[O]
- 38 -
Chimie organică
Atât în stânga, cât și în dreapta reacției avem 15 [O], de care putem scăpa cu
ușurință, aducând reacția la forma ei finală:
- 39 -
Chimie organică
CH2 = CH – CH3 + 5[O] + 2KMnO4 + 3H2SO4 CO2 + H2O + CH3 – COOH + K2SO4 + 2MnSO4
+3H2O + 5[O]
Atât în stânga, cât și în dreapta reacției avem 5 [O], de care putem scăpa cu
ușurință, aducând reacția la forma ei finală:
- 40 -
Chimie organică
Oxidarea catalitică
Se realizează cu ajutorul O2.
Catalizator: Ag, 250°C
1
Exemplu: CH2 = CH2 + O2 H2C – CH2
2
O
Etilenoxid = oxid de etenă = epoxid
Oxidul de etenă este un compus heterociclic (este format dintr-un ciclu cu atomi
de natură diferită, în acest caz fiind C și O).
Amonoxidarea
Catalizator: Pt, 1000°C
3
H2C = CH – CH3 + NH3 + O2 H2C = CH – CN + 3 H2O
2
acrilonitril
- 41 -
Chimie organică
Acest tip de subtituție are loc la atomii de carbon vecini legăturii duble (atomii de
carbon din poziție alilică). La acest nivel, atomii de hidrogen sunt mai reactivi
decât ceilalți atomi de hidrogen, deci pot fi substituiți mult mai ușor.
Halogenarea termică
În mod normal, Cl2 și Br2 se adiționează la dubla legătura. Dar, în prezența unei
temperaturi ridicate, nu va avea loc o reacție de adiție, ci una de substituție.
Catalizator: temperaturi ridicate (500-600°C)
Se formează un compul monohalogenat nesaturat (are în continuare o dublă
legătură).
Exemplu: Clorurarea propenei (la 500°C)
H H
CH2 = CH – C – H + Cl2 CH2 = CH – C – Cl + HCl
H H
Carbonul din poziția alilică Clorură de alil
(carbonul vecin cu dubla legătură)
Bromurarea cu N-bromosuccinimidă
Se realizează în soluție de CCl4
- 42 -
Chimie organică
N-bromosuccinimida
- 43 -
Chimie organică
Masele plastice
- 44 -
Chimie organică
-aplicații practice:
1. Polietena
- Gradul de polimerizare (n) = 18000 – 800000
- În funcție de presiunea folosită în timpul fabricației (5 – 1500
atm), se obține polietenă cu grade diferite de polimerizare și
cu proprietăți diferite
- Cu cât crește presiunea folosită, cu atât:
o Densitatea și elasticitatea polimerului scad
o Rezistența la agenți chimici crește
- Cele mai utilizate tipuri de polietenă: de presiune ridicată și de
presiune joasă
- Se utilizează la: izolarea conductorilor și cablurilor electrice,
fabricarea de tuburi, ambalaje și obiecte de uz casnic, ambalaje
pentru produse alimentare și farmaceutice
- De asemenea, protejează suprafețele împotriva coroziunii
2. Polipropena
Proprietăți și utilizări asemănătoare cu polietena
Poate fi trasă în fire
Se utilizează la: obținerea foliilor, cutiilor, flacoanelor, seringilor
Se folosește pentru articole ce vin în contact cu alcoolul etilic
(etanolul) concentrat
3. Polistirenul
- 45 -
Chimie organică
Stiren Polistiren
Pentru obținerea unor tuburi sau țevi, precum și a unor foi cu sau
fără suport textil (linoleum)
Rezistă la acțiunea diverșilor agenți chimici și atmosferici
Nu rezistă la încălzire (se înmoaie la 90-95°C și se descompune la
temperaturi mai ridicate)
Este un izolant termic și electric
- 46 -
Chimie organică
5. Politetrafluoroetena (teflonul)
- 48 -
Chimie organică
Alchinele
Generalități
Geometria acetilenei
- Lungimea legăturii C≡C: 1,204 Å (fig 3.1)
- Lungimea legăturii C-H: 1,057 Å (fig 3.1)
- Unghiul între valențe este de 180° (fig 3.1)
- Cele două legături π se găsesc în planuri perpendiculare între ele,
dar și perpendiculare pe planul legăturii σ (fig 3.2)
- Aceste 3 planuri perpendiculare între ele împiedică rotația liberă în
jurul triplei legături
- 49 -
Chimie organică
Serie omoloagă
Numele alchinelor se formează din numele alcanilor din același număr de atomi
de carbon prin înlocuirea sufixului –an cu sufixul –ină. (exemplu: etan etină)
n=2 HC≡CH etină (uzual se găsește cu numele de acetilenă)
n=3 HC≡C – CH3 propină
n=4 HC≡C – CH2 – CH3 1-butină
CH3 – C≡C – CH3 2-butină
Omologi = compuși care diferă între ei prin cel puțin o grupare -CH2-
Ex: 1-butină – HC≡C – CH2 – CH3
Omolog inferior – propină – HC≡C – CH3
Omolog superior – 1-pentină – HC≡C – CH2 – CH2 – CH3
Radicali
Radicalii sunt molecule care au cel puțin o valență liberă. Această valență liberă
necesită combinare cu un alt atom/o altă moleculă.
Numele radicalilor monovalenți ai alchinelor se formează din numele alchinei,
prin înlocuirea sufixului –ină cu sufixul –inil.
- 50 -
Chimie organică
- 51 -
Chimie organică
Izomerie
- 52 -
Chimie organică
Biciclobutan Metilenciclopropan
Metode de obținere
Obținerea carbidului:
1000°C
CaCO3 CaO + CO2
Piatră de var var nestins
2500°C
CaO + 3C CaC2 + CO
2. Piroliza metanului
1200-1500°C
2CH4 HC≡CH + 3H2
1200-1500°C
CH4 C + 2H2
- 53 -
Chimie organică
Proprietăți fizice
1. Starea de agregare
Etina, propina, 1-butina sunt gaze
De la 2-pentină pâna la n=16 (inclusiv) – sunt lichide
Peste n=17 – sunt solide
Puncte de topire:
1-butină˂1-pentină˂propină˂etină˂2-butină
3. Solubilitatea
Acetilena este foarte puțin solubilă în apă (1,7 litri de acetilenă se
dizolvă într-un litru de apă, la 0°C).
Prin dizolvarea a 1,7 litri de acetilenă în 1 litru de apă, se formează o
soluție ce are:
Concentrația procentuală c=0,11%
Concentrația molară CM=0,044 M
4. Densitatea
Densitatea alchinelor este mai mare decât densitatea alchenelor,
care este mai mare decât densitatea alcanilor.
ρalchine˃ρalchene˃ρalcani
Proprietăți chimice
Reacția de adiție
Adiția H2
Se mai numește și reacția de hidrogenare.
Pentru că în molecula unei alchine există o legătură triplă,
adiția hidrogenului va fi de două tipuri: adiție parțială și adiție totală.
1. Hidrogenarea totală
Se produce cu randament mic.
Catalizator: Pd (paladiu) otrăvit cu săruri de Pb (plumb)
Exemplu: HC≡CH + H2 H2C=CH2
Etenă
- 55 -
Chimie organică
2. Hidrogenarea parțială
Catalizator: Ni
Exemplu: HC≡CH + 2H2 H3C – CH3
Etan
Exemplu:
Cl Cl
CCl4 +Cl2
HC≡CH + Cl2 HC=CH HC – CH
CCl4
Cl Cl Cl Cl
1,2 –dicloroetenă 1,1,2,2-tetracloroetan
Cl Cl
CCl4
HC≡CH +2Cl2 HC – CH
Cl Cl
CCl4
Formula generală: CnH2n-2 + 2X2 CnH2n-2X2
Pentru că alchina este nesimetrică, adiția s-a realizat conform regulii lui
Markovnikov. Atomul de clor s-a fixat la atomul de carbon cel mai sărac în
hidrogen (atomul de carbon din dreapta legăturii triple). Atomul de hidrogen s-a
fixat la atomul de carbon din stânga legăturii triple.
Cl
Clorură de vinil
n H2C=CH
Cl
policlorura de vinil (PVC)
- 57 -
Chimie organică
Cl Cl
1,1 – dicloroetan
Adiția apei
Această reacție mai poartă numele de reacție Kucerov.
Catalizatori: HgSO4 (sulfat de mercur), HgCl2 (clorura de mercur)
HC≡CH + H – OH H2C=CH
OH
Compusul obținut poartă numele de enol (un alcool vinilic). Acesta, prin reacția de
tautomerie, se va transforma într-un compus carbonilic (în acest caz, o aldehidă).
H2C=CH H2C – CH
OH TAUTOMERIE O
acetaldehidă
Și în acest caz s-a obținut un enol (un alcool vinilic). Acesta, prin reacția de
tautomerie, se va transforma într-un compus carbonilic (în acest caz, o cetonă).
H2C=C – CH3 H2C – C – CH3
OH TAUTOMERIE O
acetonă
Formulă generală:
Acidul acetic:
Catalizatori: (CH3 – COO)2Zn (acetat de zinc), la 200°C
Compusul care a rezultat se numește acetat de vinil (un ester) și poate fi scris
sub următoarea formă:
- 59 -
Chimie organică
Dimerizarea
Catalizatori: CuCl, NH4Cl, 100°C
CuCl, NH4Cl
100°C
- 60 -
Chimie organică
Cloropren
Trimerizarea
1. Trimerizarea acetilenei
Catalizator: 600-800°C, tuburi ceramice
600-800°C
tuburi ceramice
Benzen
600-800°C
3HC≡CH
tuburi ceramice
- 61 -
Chimie organică
2. Trimerizarea propinei
1,3,5-trimetilbenzen
Reacția de oxidare
1. Oxidarea cu agenți oxidanți
Agent oxidant: soluție bazică de KMnO4 (permanganat de potasiu)
HC≡CH + 4[O] HOOC – COOH
acid oxalic
- 62 -
Chimie organică
Arderea acetilenei
5
C2H2 + O2 2CO2 + H2O + Q
2
Reacții de substituție
Atomul de hidrogen din acetilenă și din alchinele marginale are caracter slab acid.
Un acid este o specie chimică (moleculă sau ion) capabilă să cedeze protoni (H+).
- 63 -
Chimie organică
Anionul acetilenei
Astfel, acetilena, precum și alchinele cu legătură triplă marginală, participă la
două tipuri de reacție de substituție: substituția cu metale alcaline (Na, K) și
substituția cu săruri ale metalelor divalente.
1. Reacția cu Na
La prima reacție (dintre acetilenă și Na)se formează acetilura monosodica.
150°C
220°C
Acetilura disodică
- 64 -
Chimie organică
2. Reacția cu Ca
Acetilena reacționează doar cu un atom de Ca, reacție ce se desfășoară la
150°C. Astfel se obține carbidul. Deci putem spune că acetilura de calciu
este carbidul.
150°C
- 65 -
Chimie organică
Precipitat alb-gălbui
Acetilură de diargint
Precipitat roșu
Acetilură de dicupru
- 66 -
Chimie organică
Poliacetatul de vinil
Masa moleculară a poliacetatului de vinil variază între 10.000 și 100.000.
Poliacetatul de vinil (PAV) este o substanță solidă, netoxică, termoplastică.
Este insolubil în apă
Este solubil în solvenți organici (alcool, benzen, compuși halogenați,
cetone)
PAV este folosit la obținerea unor lacuri, emailuri, adezivi, apreturi textile.
Prin hidroliza grupelor esterice din poliacetatul de vinil se obține alcoolul
polivinilic.
- 67 -
Chimie organică
Pentru a înțelege această reacție, trebuie să știm ce este un ester și cum se hidrolizează.
Un ester este un derivat funcțional al acizilor carboxilici (adică provine de la un acid carboxilic).
El se obține prin reacția dintre un acid carboxilic și un alcool, astfel:
Menționez că:
Compusul astfel obținut este un ester. Reacția de hidroliză este reacția inversă esterificării.
Adică, dintr-un ester, prin reacția cu o moleculă de apă, se vor forma acidul carboxilic și alcoolul
de la care s-a plecat, prin ”ruperea” legăturii esterice (fenomen pe care l-am reprezentat cu
roșu):
grupa esterică
- 68 -
Chimie organică
2. Acrilonitrilul
- 69 -
Chimie organică
poliacrilonitril
Masa moleculară a poliacrilonitrilul (numit prescurtat PNA) variază între 35.000-
50.000.
PNA este folosit la obținerea fibrelor sintetice. Fibrele acrilice prezintă:
Rezistență mare la purtare
Elasticitate
Flexibilitate
Rezistență la produse chimice
Un tușeu bun
Spre deosebire de fibrele naturale, ele NU rețin apa (NU sunt
hidroscopice)
- 70 -
Chimie organică
4. Acrilonitril și cloroprenă
Acrilonitril Cloropren
- 71 -
Chimie organică
- 72 -
Chimie organică
Alcadienele
Generalități
Clasificare
- 73 -
Chimie organică
Izopren
- 74 -
Chimie organică
1,5 – hexadiena
Izomerie
Prezintă izomerie de poziție (când diferă poziția a cel puțin uneia dintre cele
două duble legături)
Exemplu: H2C=CH – HC=CH2 H2C=C=CH – CH3
1,3 – butadienă 1,2 – butadienă
- 75 -
Chimie organică
ciclopropena
- 76 -
Chimie organică
1.1.
Substituenții prioritari ai primei leg. duble Substituenții prioritari ai celei de-a doua leg. duble
Substituenții prioritari sunt în planuri opuse, Substituenții prioritari sunt în planuri opuse, deci
deci această legătură dublă prezintă izomerie E. această legătură dublă prezintă izomerie E.
1.2
Substituenții prioritari ai primei leg. duble Substituenții prioritari ai celei de-a doua leg. duble
Substituenții prioritari sunt în planuri opuse, Substituenții prioritari sunt în același plan, deci
deci această legătură dublă prezintă izomerie E. această legătură dublă prezintă izomerie Z.
Acest izomer este izomerul E – Z.
- 77 -
Chimie organică
1.3
Substituenții prioritari ai primei leg. duble Substituenții prioritari ai celei de-a doua leg. duble
Substituenții prioritari sunt în același plan, Substituenții prioritari sunt în același plan,
deci această legătură dublă prezintă izomerie Z. deci această legătură dublă prezintă izomerie Z.
1.4.
Substituenții prioritari ai primei leg. duble Substituenții prioritari ai celei de-a doua leg. duble
Substituenții prioritari sunt în același plan, Substituenții prioritari sunt în planuri opuse,
deci această legătură dublă prezintă izomerie Z deci această legătură dublă prezintă izomerie E
.
Acesta este izomerul Z – E.
- 78 -
Chimie organică
2.1.
Substituenții prioritari ai primei leg. duble Substituenții prioritari ai celei de-a doua leg. duble
Substituenții prioritari sunt în planuri opuse, Substituenții prioritari sunt în planuri opuse, deci
deci această legătură dublă prezintă izomerie E. această legătură dublă prezintă izomerie E.
Acesta este izomerul E – E.
- 79 -
Chimie organică
2.2.
Substituenții prioritari ai primei leg. duble Substituenții prioritari ai celei de-a doua leg. duble
Substituenții prioritari sunt în același plan, Substituenții prioritari sunt în planuri opuse, deci
deci această legătură dublă prezintă izomerie Z această legătură dublă prezintă izomerie E.
Substituenții prioritari ai primei leg. duble Substituenții prioritari ai celei de-a doua leg. duble
Substituenții prioritari sunt în planuri opuse, deci Substituenții prioritari sunt în același plan,
această legătură dublă prezintă izomerie E. deci această legătură dublă prezintă izomerie Z
Izomerul Z – E
plan de simetrie
Izomerul E – Z
2.3.
Substituenții prioritari ai primei leg. duble Substituenții prioritari ai celei de-a doua leg. duble
Substituenții prioritari sunt în același plan, Substituenții prioritari sunt în același plan,
deci această legătură dublă prezintă izomerie Z. deci această legătură dublă prezintă izomerie Z.
- 81 -
Chimie organică
Dehidrogenarea
Catalizator: 700°C, Cr2O3 (oxid de crom (III) ), Fe2O3 (oxid feric)
700°C
Cr2O3, Fe2O3
izopentan
- 82 -
Chimie organică
Deshidratarea diolilor
Un diol este un compus organic cu două grupări – OH. Prin deshidratare se va
obține butadiena și două molecule de apă.
Catalizator: H2SO4 , H3PO4
H2SO4
H3PO4
1,4 - butandiol
Compusul din care se formează butadiena este etanolul. Are loc eliminarea a două
molecule de apă și a unei molecule de hidrogen.
Catalizator: ZnO, 400°C
ZnO
400°C
- 83 -
Chimie organică
Reacția de adiție
Adiția H2
Catalizator: Ni, Pt, Pd
Ni, Pt
Exemplu: H2C = CH – CH = CH2 + 2H2 H3C – CH2 – CH2 – CH3
Pd
Adiția X2
La diene se adiționează Cl2, Br2, I2, dizolvate în CCl4
Adiția la alcadienele cu legături duble conjugate se realizează:
cu cel mai mare randament în pozițiile 1-4
cu randament mai scăzut în pozițiile 1-2 și 3-4
ATENȚIE! Când adiționăm o singură moleculă de halogen, compusul obținut va
rămâne cu o dublă legătură.
Exemplu: Adiția Br2 la butadienă
Adiția
1-4
Adiția
3-4
- 84 -
Chimie organică
Adiția hidracizilor
La alcadiene se adiționează HCl, HBr, HI
Adiția la alcadienele cu legături duble conjugate se realizează:
cu cel mai mare randament în pozițiile 1-4
cu randament mai scăzut în pozițiile 1-2 și 3-4
- 85 -
Chimie organică
2. Poziția 1-2
În fiecare din aceste adiții, datorită faptului că s-a adiționat un singur mol de HCl,
va rămâne în continuare o legătură dublă.
Adiția H2O
Catalizator: H2SO4
Adiția la alcadienele cu legături duble conjugate se realizează:
cu cel mai mare randament în pozițiile 1-4
cu randament mai scăzut în pozițiile 1-2 și 3-4
2. În pozițiile 1-2
- 86 -
Chimie organică
Reacția de oxidare
Oxidarea blândă
La finalul reacției se formează tetraoli (compuși cu patru grupări –OH).
Agent oxidant: soluție neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu(KMnO4)
Se rup doar legături π, iar compusul obținut în urma reacției (tetraolul) este un
compus saturat.
Exemplu: Oxidarea blândă a butadienei
Menționez că:
am scris molecula de H2O desfășurat, pentru a înțelege mai
bine reacția
[O] este oxigen atomic, ce se obține din următoarea reacție:
Pentru a scrie cele două reacții împreună, vom repeta algoritmul de la oxidarea
blândă a alchenelor.
- 87 -
Chimie organică
Vom înmulți prima reacție cu 3 și a doua reacție cu 2. Vom scrie împreună cele
două reacții. Reactanții se vor scrie în stânga, iar produșii de reacție se vor scrie în
dreapta.
Atât în stânga, cât și în dreapta, avem 6 [O], de care putem scăpa cu ușurință,
aducând reacția la forma finală:
Oxidarea energică
Agent oxidant: K2Cr2O7 în prezență de H2SO4 sau KmnO4 în prezență de H2SO4
Se produce ruperea legăturii C=C și se formează diferiți produși de oxidare, în
funcție de tipul de atomi de carbon participanți la dubla legătură.
Dacă atomul de C este secundar, se vor forma CO2 și
H2O în urma oxidării
Dacă atomul de C este terțiar, se va forma o grupare
carboxil (–COOH) în urma oxidării
Dacă atomul de C este cuaternar, se va forma o grupare
carbonil (–C=O) în urma oxidării
- 88 -
Chimie organică
Pentru o mai bună înțelegere, vezi oxidarea energică de la alchene (se aplică
aceleași reguli).
Exemplu: Oxidarea energică a izoprenului
carbon
carbon
secundar
terțiar
A.
B.
- 89 -
Chimie organică
- 90 -
Chimie organică
Atât în stânga, cât și în dreapta, avem 24 [O], de care putem scăpa cu ușurință,
aducând reacția la forma finală:
carbon terțiar
carbon carbon secundar
secundar
- 91 -
Chimie organică
Acest lucru înseamnă că, în prezența agenților oxidanți (KMnO4 sau K2Cr2O7), se va
oxida până la 2CO2 și H2O. Astfel că putem scrie reacția finală ca fiind:
Butadienă Polibutadienă
Polimerizarea izoprenului
Izopren Poliizopren
2. Copolimerizarea
- 92 -
Chimie organică
1. Poliizoprenul
În momentul în care are loc polmerizarea izoprenului, pot avea loc două
tipuri de adiții:
a) Adiții 1-4 – rezultă macromolecule filiforme (au formă de fire)
b) Adiții 1-2 – rezultă polimeri cu catenă ramificată (nu au importanță
industrială)
- 93 -
Chimie organică
Izopren poliizopren
Macromolecula poliizoprenului are o legătură dublă în fiecare unitate structurală,
deci macromolecula are izomeri geometrici: cis-poliizopren și trans-poliizopren.
Trans-poliizopren
o Se numește gutapercă
o Se găsește în coaja și frunzele plantei Palaquium
o Este sfărâmicios și lipsit de elasticitate
o Are mai puține aplicații practice (exemplu: folii hidroizolatoare)
2) Cauciucul poliizoprenic
- Are proprietăți aproximativ identice cu ale cauciucului
natural
α-metilstiren
- 97 -
Chimie organică
- 98 -
Chimie organică
Compușii aromatici
Clasificare
1. Hidrocarburi mononucleare
1.1. Fără catenă laterală
benzen
- 99 -
Chimie organică
2.Hidrocarburi polinucleare
1.1. Cu catene condensate
Naftalina Fenantren
(are poziții alfa și poziții beta) (am folosit culori pentru a numerota pozițiile)
Antracen
difenil
- 100 -
Chimie organică
Radicali
- 101 -
Chimie organică
Acidul benzoic folosit pentru sinteză se extrage din rășina arborelui benzoe
(se mai numește și smirnă).
El se mai obține din
- Distilarea uscată a cărbunilor de pământ
- Petrol (în cantități mici)
Sau
- 102 -
Chimie organică
3. Lungimea legăturilor
o Dacă structura propusă de Kekulé este cea
corectă, ar trebui să avem 3 legături simple
de 1,54 Å și 3 legături duble de 1,33 Å
- 103 -
Chimie organică
Benzen Naftalină
Proprietăți fizice
- 104 -
Chimie organică
Proprietăți chimice
Reacții de substituție
A. La catena laterală
- Are loc substituția în poziția benzilică
- Se realizează cu Cl2 și Br2
Catalizator: hν (lumină) sau temperatură
Poziția benzilică
B. La nucleu
Pentru a realiza substituția la nucleul benzenic, mai întâi trebuie să
cunoaștem tipurile de substituenți:
Substituenți de ordin I
- 105 -
Chimie organică
- Ionii negativi
Substituenți de ordin II
- Dezactivează nucleul benzenic (daca acești substituenți
există deja pe nucleu, reacțiile de substituție se vor
realiza mai greu)
- Dacă se găsesc pe nucleul benzenic, vor orienta un nou
substituent în poziția meta-
- 106 -
Chimie organică
-ionii pozitivi
- 107 -
Chimie organică
Reacția de nitrare
Nitrobenzen
Nitrobenzenul:
poartă numele de esență de Mirban – are miros de migdale amare
- 108 -
Chimie organică
Trinitrotoluenul
Trinitrotoluenul, împreună cu azotatul de amoniu(NH4NO3) este folosit ca și
explozibil.
Substanțe explozibile - se descompun (prin lovire și încălzire):
Cu formarea unui volum mare de compuși în stare gazoasă
Cu degajarea unei mari cantități de energie
Explozia trotilului:
- 109 -
Chimie organică
Nitrarea naftalinei:
Alfa-nitronaftalină
La mononitrarea naftalinei, izomerul β se obține prin metode indirecte.
1,5-dinitronaftalină
1,8-dinitronaftalină
La dinitrare, gruparea –NO2 a trecut pe celălalt inel benzenic pentru că grupa –NO2
ce se afla deja a dezactivat nucleul (este substituent de ordin II). Odată nucleul
dezactivat, subtituția se va face pe celălalt nucleu.
- 110 -
Chimie organică
Reacția de sulfonare
Prin reacția de sulfonare, se substituie un atom de hidrogen de pe nucleul
aromatic cu o grupă –SO3H (grupă sulfonică). Se obțin acizi arilsulfonici.
Se realizează:
Fie cu H2SO4 soluție concentrată
Fie cu amestec de SO3 și H2SO4 (amestec ce poartă numele de oleum)
ATENȚIE! Este o reacție reversibilă
Exemplu:
o Sulfonarea benzenului
Acid benzensulfonic
.
Acid alfa-naftilsulfonic
Acid beta-naftilsulfonic
- 111 -
Chimie organică
Cumen (izopropilbenzen)
o Alchilarea cu 1-cloropropan
propilbenzen
Cumen (izopropilbenzen)
b) CnH2n (alchene)
Catalizator: AlCl3 cu urme de apă SAU H3PO4 pe suport de Kieselgur, la
270°C, H2SO4
Exemplu: alchilarea cu propenă
- 112 -
Chimie organică
- 113 -
Chimie organică
Clorură de formil
b) Anhidride acide
Catalizator: H+ (mediu acid)
Anhidridă acetică
Reacția de adiție
- 114 -
Chimie organică
Adiția H2
Catalizator: Ni, presiune și temperatură
Exemplu:
o Adiția H2 la benzen
ciclohexan
- 115 -
Chimie organică
o Adiția H2 la naftalină
Tetralina
(tetrahidronaftalina)
Fiecare săgeată roșie este îndreptată către un atom de carbon care primește un
atom de hidrogen.
Decalina (decahidronaftalina)
- 116 -
Chimie organică
Fiecare săgeată roșie este îndreptată către un atom de carbon care primește un
atom de hidrogen.
Tetralina și decalina:
Sunt lichide
Sunt utilizate ca și carburanți și dizolvanți
Hexaclorociclohexan (H.C.H)
- 117 -
Chimie organică
Reacții de oxidare
Menționez că:
Am notat cu ”R-” un radical alchil
- 118 -
Chimie organică
Acid ftalic
b) Cu V2O5, la temperatură
ATENȚIE! În momentul în care se folosește O2, în prezență de V2O5, la
temperatură, compusul care ne-a rezultat (acidul ftalic) se va DESHIDRATA,
datorită faptului că:
- Reacția se produce la temperatură
- Cele doua grupări carboxil se găsesc pe poziții vecine
- 119 -
Chimie organică
Anhidrida ftalică
Dacă grupările carboxil nu se aflau pe poziții vecine, atunci nu s-ar mai fi produs
deshidratarea.
Mare atenție la condițiile de reacție!
Dacă agentul oxidant era fie K2Cr2O7, fie KMnO4, aceasta deshidratare nu se mai
producea.
Oxidarea alchilbenzenilor (nuclee benzenice cu catenă laterală) este importantă în
anumite procese metabolice.
Exemplu: Oxidarea toluenului
Vaporii de toluen, deoarece pot fi oxidați în organism și apoi
eliminați, sunt mai puțin toxici decât vaporii de benzen.
Toluenul poate fi oxidat în prezența unor enzime din ficat până la
acid benzoic, care va fi eliminat prin urină.
Benzenul nu are o catenă laterală, deci în organism nu se poate
oxida.
În prezența aceleiași enzime din ficat, benzenul poate produce
mutații ADN.
În concluzie:
Benzenul + compuși fără catenă laterală – cancerigene
Toluenul – nu este cancerigen
- 120 -
Chimie organică
B. Oxidarea la nucleu
Agent oxidant: O2, în prezență de V2O5, la temperatură
Exemplu:
o Oxidarea benzenului
550°C
Acid maleic
Menționez că:
- Am scris nucleul benzenic desfășurat, pentru a evidenția
dublele legături
- Am numerotat atomii de carbon, pentru a vedea cum se
oxidează întregul nucleu benzenic
- 121 -
Chimie organică
Deoarece:
acidul maleic are cele două grupări carboxil (-COOH) în același plan
oxidarea s-a produs la temperatură,
acidul maleic se va deshidrata intramolecular (va elimina o moleculă de apă din
interiorul moleculei) astfel:
Acidul ftalic
- 122 -
Chimie organică
350°C
Deoarece:
acidul ftalic are cele două grupări carboxil (-COOH) pe poziții vecine
oxidarea s-a produs la temperatură,
acidul ftalic se va deshidrata intramolecular (va elimina o moleculă de apă din
interiorul moleculei) astfel:
Anhidrida ftalică
- 123 -
Chimie organică
Oxidarea antracenului
antrachinonă
- 124 -
Chimie organică
ANEXA 1
Izomerie geometrică
- 125 -
Chimie organică
ANEXA 2
Compuși cu grupe funcționale
Menționez că am notat ”R-” un radical alchil.
- 126 -