De vorbă cu sculptorul

RODION GHEORTGHIȚĂ
 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
RODION GHEORGHIȚĂ
De vorbă cu sculptorul Rodion Gheorghiță / Rodion Gheorghiță -
Craiova : Revers, 2021

ISBN 978-606-41-1798-4

2
Mică autobiogrtafie
artistică

Am terminat Liceul de Arte Plastice din Craiova în 1969.

În 1970 am intrat la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, Secția
Sculptură, unde am avut ca profesor pe maestrul Ion Irimescu.
Pe parcursul acestor ani m-am specializat pe modelaj și arta cioplitului.
Am avut privilegiul să fiu invitat înatelierele unor mari artiști să modelez diferite
lucrări ale marilor maeștri. În felul acesta am putut să învăț arta de a construi și
modela lucrări diverse ca și complexitate și expresivitate.
Am fost un permanent vizionar la turnătoria de bronz a Fondului Plastic din
București. Acolo am deprins arta turnării bronzului.
Am absolvit institutul cu media 10, fiind șeful promoției 1974, lucrarea
de diplomă reprezentând o statuie din piatră compusă din trei elemente cu
dimensiunea 400 cm x 100 cm x 100 cm. Lucrarea reprezintă o meditație asupra
orașului Orșova, unde este amplasată.
După terminarea institutului am fost repartizat la o școală în zona orașului
Horezu care este reprezentativă datorită artei olăritului și ctitoriei lui Constantin
Brâncoveanu. Acolo am descoperit calitatea lutului, permițându-mi să pot modela
cu o mare acuratețe.
Arta modelajului îți poate permite ca sculptor să reprezinți orice trăsătură,
expresivitate ce în final coduce la transpunerea în bronz.
Bronzul a fost folosit încă din antichitate la realizarea celor mai diverse
forme, înccepând cu portrete, busturi, ansambluri de personaje și ecvestre. El nu
are nici o opreliște în a realiza orice fel de lucrare indiferent de complexitate,
ceea ce nu se poate în piatră sau marmură.
Datorită complexității de expresivitate am reușit ca în anul 1978 să-mi
înzestrez atelierul cu o mică turnătorie de bronz, inspirându-mă de la turnătoria
cu material ușor fuzibil din Reșița. Astfel am reușit să particip la o expoziție
internațională pe tema Dante Alighieri, la Ravenna, unde am și obținut un premiu.

3
Am turnat bustul lui Constantin Brâncoveanu cu dimensiunea de 140 cm x 90 cm
x 60 cm.
De asemeni, am putut să creez o serie de 30 de lucrări reprezentând mâna
umanizată, expunându-le într-o expoziție în orașul Vordingborg, din Danemarca.
Am realizat din bronz, în urma unui concurs național, în municipiul Craiova,
24 de busturi reprezentând mari personalități ale județului Dolj.
Datorită complexității sculpturilor și costurilor am reușit să realizez lucrări
asemănătoare cu cele din bronz din fibră de sticlă. Astfel am creat o sculptură
monumentală reprezentând pe Constantin Brâncoveanu la dimensiunie de 650 cm
x 200 cm x 200 cm, fiind amplasată în orașul Horezu.
Prin aceeași metodă am realizat un ansamblu de 15 busturi reprezentând
personalități ale orașului Balș, județul Olt, acestea fiind amplasate în centrul
orașului Balș.
În municipiul Craiova, în fața Teatrului Național, se afă o lucrare reprezentând
pe Shakespeare, cu dimensiunea de 220 cm x 30 cm x 30 cm. Lucrarea este în
același timp și romantică și clasică, întruchipând zbuciumul sufletesc al omului ale
cărui elanuri rămân prizionerele trupului.
În țara noastră, ca mari modelatori, exprimându-se lucrarile în bronz, numim
pe geniul Constantin Brâncuși, Gheorghe Anghel, Oscar Han, Corneliu Medrea, Ion
Irimescu.
Prin modelaj artistul plastic își poate manifesta întreaga capacitate de
creație în care se include sensibilitatea de a modela lutul dând astfel expresivitatea
maximă a unei lucrări.
Putem aminti astfel expresivitatea portretelor de copii ale lui Brâncuși,
statuia lui Eminescu din fața Ateneului Român a lui Ghorghe Anghel și să nu mai
vorbim despre operele lui Rodin.
Capacitatea de a rafina și de a turna imaginea dorită în bronz topit este
uimitoare. Artistul parcurge mai mulți pași pentru a se asigura că matrița finală
este capabilă să suporte temperatura extremă a bronzului lichid. Acest lucru este
posibil prin procesul denumit ceară pierdută. Peste sculptura din lut este realizată
o sculptură din ceară, urmată de o matriță ceramică care este coaptă în cuptor.
După ce se coace ceramica și ceara se topește sau se „pierde”, matrița este gata
pentru bronz.

4
RODION
GHEORGHIŢĂ
CURRICULUM VITAE

Data naşterii 10.08.1950

Naţionalitatea Română

Adresa Vasile Conta 31, Craiova,

cod posta 200129, România
Tel: +40.765.051.201
E-mail: gheorghitarodion@gmail.com

Educație și formare
• Liceul de artă plastică Craiova - 1969
• Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu – 1974 (Clasa prof. Ion Irimescu)

Expoziții
• Marele Premiu Dante Alighieri de la Ravena
• Expoziție Danemarca, Vordingborg – 1994
• Lucrări monumentale:
- Craiova, Aleea personalităților, 24 busturi;
- Craiova, lucrare monumentală Shakespeare;
- Balș, 15 busturi; Sculptură monumentală Constantin Brâncoveanu (Horezu, 7m);
- Bust monumental Eminescu în Danemarca;
- Bust monumental Eminescu în Calafat; lucrări de sculptură în 13 orașe românești;
- Reconstituiri Opere distruse sau pierdute ale lui Constantin Brâncuși, 22 lucrări în
piatră, bronz aurit, ipsos, lemn și fibră de sticlă;
- Bustul Günter Stock, Berlin, Academia Germană;
- Prototipul modulului pentru Coloana Infinitului (Proiect Brâncuși, 1930, 52 m).

5
6
DE VORBĂ CU SCULPTORUL
RODION GHEORGHIŢĂ

Deschiderea drumului spre realizarea unei vocaţii

Numele Rodion înscris în certificatul de naștere la data de 10 august 1950,
la Craiova, a fost ales de tatăl meu după numele unui cântăreț, la modă în foarte
iubit, în acea perioadă (Rodion Hodovanski). Am fost cel mai mic dintre cei trei
copii ai părinților Mihalache (maior) și Elena casnică. Așteptată cu nerăbdare
fetița, care trabuia să le lumineze viața nu a venit, surpriza băiatului nu a produs
supărarea, deoarece era frumos și guraliv ca o fată . Mama, baza familiei avea pe
lângă multe calități talentul și plăcerea de a crea lucruri de mare finețe: goblenuri,
broderii, împletituri, etc. Iubea culorile, pictura și admira frumusețea costumelor
populare tradiționale, pe care le păstra în cufărul de zestre și le controla din
când în când. De la ea toți frații am primit darul de a iubi frumosul din creații.
Cei doi copii mai mari pictau vederi sau desene luate de prin cărți. Le-am urmat
exemplul, dar spre deosebire de ei, eu desenam și pictam în felul meu, făcându-mi
mare plăcere această îndeletnicire. În acest fel era asigurată și liniștiea părinților,
pentru că era un timp în care abandonam strada, jocul cu mingea, cu cercul, cu
praștia, agățatul de spatele trăsurilor sau și mai rău, vara, fuga, pe furiș la Jiu,
la scăldat, spre spaima mamei.
În clasele primare am avut un învățător minunat, pe care îl iubeam nespus,
pe care îl uimeam cu felul în care foloseam culorile: copaci cu frunze albastre,
păsări roșii, pisici violet, dar și cu felul în care reacționam la diferite întâmplări
școlărești. Învățătorul meu George Ilie era un tânăr nonconformist, el însuși un
artist al desenului și muzicii. El mi-a susținut spontaneitatea și creativitatea și
când am mai crescut a devenit cel mai bun prieten al meu ( o prietenie păstrată și
de familiile noastre de atunci și acum.
Excesul energiei transpus în calități sportive evidente m-au îndepărtat de

7
artă, lansându-mă spre idealul de a deveni gimnast. Am intrat prin concurs la
Liceul de Educație fizică, unde am performat, luând mai multe diplome la săritura
în înălțime. Într-o perioadă scurtă de timp am crescut, însă, foarte mult iar tatăl
meu a constatat că nu aș fi putut fi un sportiv de lungă durată, de aceea m-a sfătuit
și m-a înscris la Liceul de Artă, proaspăt înființat la Craiova, oraș. unde existau
mulți artiști vestiți ai teatrului, pictori dar și sculptori talentați. Drumul către artă
a început după întâlnirea cu Profesorul de origine greacă Nicolas Șopov, ale cărui
cursuri fascinau. Profesorul descria sculptura, ca fiind cea mai impresionantă artă
prin măreția creativității și expresivitatea lucrărilor realizate de slujitorii acestei
arte. În clasa a X- a profesorul mi-a descoperit un talent aparte, esențial pentru
formarea mea ca sculptor: aveam simțul tridimensionalului. În afara bucuriei
de a realiza mici lucrări, sub conducerea profesorului, atitudinea, blândețea și
sfaturile pe care acesta mi le dădea cu prietenie mi-au întărit dorința de a deveni
un artist complet, să devin un sculptor, ca Michelangelo. Pentru seriozitatea și
dragostea față de sculptură și dorința intensă de a-mi atinge țelul neschimbat,
am rămas profund recunoscător Domnului professor Șopov și desigur, bunului meu
părinte, care contrar, obicieiului părinților din vremea mea de a-și trimite copiii la
facultăți pentru a fi siguri de o existență decentă, împreună cu tatăl meu am bătut
la porțile Institutului de Arte Plastice N. Grigorescu din București în anul 1970, în
care concurența și competiția era greu de depășit.
După intrarea la Institut viața mea a însemnat seriozitatea pregătirii
teoretice, acumularea de cunoștințe despre istoria artei în sculptură ( ca fromă
de educație în cultura general, necesară unui artist, care să se sprijine pe cun
oștințele dobândite, pentru a ști ce vrea, cum să vrea, ce cale să aleagă și ce
comportament să adopte pentru a-și desăvârși menirea. Încă din facultate am
înțeles că este necear să mă informez asupra genurilor și tipologiei sculpturilor
modulșui în care se realiează, dar să uit tot atunci când voi fid oar cu mie și
cu materialul în care va trebui să performez, pentru a face o lucrare originală,
autentică, luminată de spiritului pogorât în comoara sensibilității, întreținut
de Credința în Dumnezeu. Să las talentul să mă dirijeze în transpunerea ideii în
creația sculptural, cu iubire. Am învățat cum să caut și să găsesc sursele pentru
procurarea materialelor, cunoașterea tehnicilor de lucru pentru a realiza contactul
favorabil cu publicul cunoscător.
Recunosc și sunt recunoscător în acest sens pentru învățătura primită de la
Maestrul Ion Irimerscu, Artist al poporului dar și de la un tehnician de excepție,
format în Institut, cunoscător al meșteșugului de a folosi și cum se prelucrează
materialele pentru a obține o formă artistică reușită.
Pentru turnarea unor piese în bronz am participat la rurnătoria de bronz a
Fondulkuui plastic București, dar nu mi-am precupețit timpul și am plecat într-o
vacanță, pe contul meu, la Reșița, la Fabrica de Turnătorie în material ușor fuzibil,
unde fusesem informat că se folosea o tehnică modernă, un procedeu pentru

8
obținerea unor piese în bronz fără defecte structurale. În alt an de studi am plecat
cu o echipă a Institului la Rușchița unde am fost impresionat de zăcămintele de
marmură și unde mi s-a născut dorința de a lucra cu acest material elegant, nobil
chiar dacă nu era identic cu cel din Italia (Carrara). Mi am completat-cunoștințele
necesare prelucrării marmurei și mi-am conceput planul de a avea un sistemgater
de tăiere (pe care l-am executat, personal). În anii studenției am fost cooptat ca
membru în echipele invitate să ajute la definitivarea lucrărilor Maeștrilor noștri.
Am terminat Institutul de Artă cu media 10, ca șef de promoție, după
prezentarea primei mele importante: lucrarea de diplomă. Debutul meu ca sculptor
a fost lucrarea de diplomă executată în piatră, (mai multe blocuri de piatră
așezate, într-un echilibru aproape imposibil, despre care câteva persoane sceptice
m-au asigurat că ar fi bine ca lucrarea să reziste până la obținerea titlulului de
sculptor. Spre mândria mea, lucrarea expusă la Orșova, în anul 1969, este și astăzi
pe locul în care a fost amplasată. Spațiul ales era liber, cu o largă perspectivă și
vizibilitate, necesară publicului. Meditație asupra orașului era titlul a les, un
omagiu adus orașului dunărean și demnității cetățenilor lui, care l-au ocrotit de
furia apelor și împotriva celor care au dorit să-l stăpânescă, supunîndu-l. Astăzi,
în anul 2021, lucrarea stă mărturie a unei creații fără cusur, care însă este făcută
invizibilă datorită arhiteconicii modei anilor 1970-1980 permisivitatea aglomerării
construcțiilor intempestive de blocuri socialiste, îngrămădite, fiind dorința
urbanizării forțate.
Am fost repartizat la o școală din zona Horezu, reprezentativă în arta
olăritului iar din punct de vedere istoric trăiam în legendele marelui Domnitor
Constantin Brâncovceanu Acolo am descoperit calitatea lutului și fascinația lucrului
cu acet element de modelare și frumusețea sufletului oamenilor locului, care mi-a
rămas prieteni, până acum.
De la teminarea facultății, pasiunea pentru profesia îmbrățișată nu a slăbit,
dimpotrivă a adăugat dorința autodepășirii cu fiecare zi, angajându-mă să continui
drumul, care m-a adus la vârsta înțelepciunii, un drum foarte bogat, în perfectă
paritate cu fericirea de a mă fi ajutat să fiu autorul multor creații pe care le iubesc
și mă reprezintă.

Crearea unei forme sculpturale

Martin Heidegger sublinia măreția artei sculpturale, datorită puterii de
exprimare a imaginației sculptorului ca modalitate de transcendere a lumii prin „
scoatere la lumină a ceea ce este ascuns, -pentru a fi adus la suprafață și făcut să
dureze” Caracteristica esențială a compoziției în sculptură este existența celei de
a treia dimensiuni, profunzimea. realizabilă prin patru metode care sunt utilizate,
în funcție de materie, de tema propusă de imaginația și de creativitatea artistului.

9
Fiecare sculptor are un material preferat asupra căruia lucrează iar cele patru
metode de lucru sunt: modelarea, degrosarea ( scobirea), turnarea și asamblarea.
Genurile de sculpturi sau tipologia sculpturii este impusă de localizarea ei, ca:
sculptură independentă sau cu caracter comemorativ sacru, sculptură portetistică,
sau scenă alegorică, sculptura mică, etc.
Etapele necesare realizării formelor sculpturale:
I.Luarea unei decizii sau selectarea ideii creatoare
Constă în elaborarea conceptului, care are o temă clară, un, scopul și o
formă de exprimare: artistică, naturală, simbolică, artistic-figurativă (conform
tipologiei propuse).
II Obținerea expresivității prin:
Suprafață, volum, profunzime, spațialitate și mișcare.
III.Selectarea și procurarea materialelor ce pot fi folosite conform
scopului propus:
Materialele care sunt modelate în trei dimensiuni sunt alese urmărind
existența următoarelor proprietăți: structurale, estetice și disponibilitate (se
găsesc, se comandă, etc), potrivite pentru folosirea lor în arta scupturală. Cele
mai folosite material sunt piatra, lemnul, metalul, lutul, fildeșul și ipsosul. De
mare utilitate în transcrierea formelor este și ceara.
Argila este folosită pentru modelare:
- când este umedă, este ușor de modelat înregistrând cele mai mici detalii
- când este parțial uscată sau complet uscată, poate fi sculptată și răzuită;
- când este amestecată cu suficientă apă, devine un lichid cremos de
alunecare, care poate fi turnat în forme și lăsat să se usuce,
- când este arsă la temperaturi cuprinse între 700 - 1.400 ° C (1.300 și 2.600
° F), suferă modificări structurale ireversibile care o fac dură și foarte durabilă.
După originea lor minerală, organică natural sau sintetică, după felul
prelucrării prin diferite mijloace sunt diferite tipuri de material: unele se pretează
la modelaj, altele la mulaj, tăiere, sudură, etc.
Metalele trebuie topire fiind nevoie de cuptor de topire, de vase de topitorie
și de vase turnare a materialului topit în forme, cuprtor de calcinare și un spațiu
pentru, scoaterea materialului și solidificarea lui, după răcire cu menținerea lui
până la scăderea temperaturii de la sute de grade, la temperatura ambientului.
Materialele plastice concepute la origine pentru industrie si provenite din
petrol, răsini sintetice si derivații lor, sunt usor de modelat, fiind rezistente si
ușoare. Sunt de două feluri de materii termoplastice, care se înmoaie la cald si
se întăresc la rece și termorezistente, care odată modelate se întăresc si rămân
stabile si insolubile
Am lăsat la sfârșit marmura, materialul preferat al sculptorilor Greciei antice,
care au dat acest nume unei roci metamorfice formată din calcit (forma cristalină
a carbonatului de calciu, CaCO3) provenind din Italia, marmura de Carrara.

10
Culoarea albă, respectiv sau gri-albăstruie și alte calități deosebite: moliciunea,
omogenitatea și rezistența la fisurare și spargere, se asociaază cu. indicele de
refracție scăzut al calcitului, care permite luminii să pătrundă mai adânc în piatră
înainte de a fi reflectată în afară, conferimd personalitate materialului și dând
viață sculpturilor.
Între anii 1980-1985 am avut șansa să lucrez cu marmura românească de
Rușchița, tăiată și prelucrată în atelierul meu, pentru câteva monumete și busturi
funerare .
Un material industrial cu care am realizat câteva lucrări: fibra de sticlă
formată din:patru compuși: rășină (nestrapol), fibre amalgam (stratimat), întăritor
(chimperox) și accelerator (cobalt).
IV Prelucrarea materialelor
Cioplitul în piatră.
Piatra are o textură omogenă și o duritate uniformă, de aceea este folosită
pentru sculptură, fiind materialul preferat în arhitectura monumentală. Obținute
din blocuri mari pietrele provin din rocile folosite în sculptură,.Pietrele magne,
derivate din răcirea maselor topite de minerale, pe măsură ce se apropie de
suprafața Pământului sunt: granitul, dioritul, bazaltul și obsidianul sunt cele mai
dure pietre folosite pentru sculptură. Rocile sedimentare: Alabastrul (gipsul),
gresia și calcarele se formează din depozitele de substanțe minerale și organice
acumulate. Gresiile sunt aglomerări de particule de piatră erodată ținute împreună
de o substanță de cimentare. Calcarele se formează din rămășițele calcaroase ale
organismelor, care variază foarte mult în calitate și adecvare pentru sculptură.
Cioplitul în lemn
În sculptură se folosesc atât lemnul dur, cât și lemnul moale, acest material
având o căldură pe care piatra nu o are, dar îi lipsește caracteristica de a fi masiv
și greutatea pietrei Structura fibroasă a lemnului îi conferă rezistența la tracțiune.
Este folosit pentru sculptura în interior, nefiind la fel de dur sau durabil ca piatra..
Principalele tipuri de lemn pentru sculptură sunt stejarul, mahonul, teiul, nucul,
ulmul, pinul, cedrul, ș.a. Dimensiunile sculpturilor din lemn sunt limitate de
dimensiunile copacilor
Topirea și turnarea metalelor
Metalele pot fi topite și turnate în forme sub presiune, în matrițe sau lucrate
direct, prin ciocănire, îndoire, tăiere, sudare. Sunt rezistente, dure și durabile,
cu rezistență la tracțiune și permit o mare libertate de proiectare mult peste
posibilitățile furnizate de piatră sau lemn. Cel mai folosit metal pentru sculptură
este bronzul un aliaj de cupru și staniu. Se folosesc, la prețuri mai mari aurul,
aluminiul, argintul, cuprul, alama, plumbul și fierul. Marele defect al turnării în
metale este jefuirea lucrărilor realizate cu aceste metale, care sunt furate și
retopite, în acest fel fiind pierdute multe opere de artă de mare însemnătate.
Aluminiul a fost folosit de sculptorii moderni iar fierul a devenit un material

11
popular pentru prelucrare în tehnicile similare cu cele ale fierarului la fel ca și
tabla.
Oțelul inoxidabil sub formă de tablă a fost utilizat eficient de sculptorul
American David Smith.
Lucrul în atelierul de sculptură.
Pasiunea pentru sculptură și mândria de a face parte din categoria
artiștilor plastici mi-a întărit dorința de a- realiza un atelier dotat cu tot ce îmi
era necesar creației sculpturale, incluzând materia amorfă -element de bază ,
necesar prelucrării. Între anii 1975-1985 am realizat lucrări din, piatră, ciment,
lemn, marmură, bronz, material obținute cu foare mare greutate. Deși oraș de
provincie, cu oameni suspicioși, neîncrezători și fără o educație în aplrecierea
artei plastice, am reușit cu perseverență, multă strădanie și eforturi financiare
să îmi fac am un atelier, într-un spațiu închiriat. Mi-am organizat un sistem
(gater) de tăiat marmura și o topitorie. Am ales materialele de lucru , care mi s-au
potrivit , pe care le-am recomandat celor care îmi comandau lucrări (în special
monumentre, funerare)

Cum ai defini arta sculpturală
Sculptura este cea mai veche formă de artă, despre care Anna Rubincam
născută în Canada, la Montreal, care acum lucrează și creeză în Londra recunoaște
că în spatele măreției și admirației operelor de artă se află o muncă imensă, care
nu este subliniată într-o definiție dată artei Istoria nu consemnează arta, ci
artiștii care, prin lucrările lor au descoperit diferite evenimente, făpturi, victorii,
onoruri, etc. De lucrările paleoliticului reprezentând figuri feminine (Venus
din Wallendorf) la arta sculpturii a durat o perioadă pentru a defini această artă.
Egiptul antic exprima aspectele foarte rigide, prescrise de regulile sociale și
religioase. În Grecia antică, însă, sculptorii căutau idealul, frumusețea din natură.
Sculptura era perezentată ca artă, care a atins apogeul în perioada lui Phidias,
Lysippos,Praxiteles,Scopas. Romanii considerau arta ca pe un mijloc de educație și
un instrument de propagandă națională în sculpturile lor glorificau evenimentele
militare sau politice, victorii, persoana împăratului și vestitele propileele, precum
și Columna lui Traian.
Renașterea din secolul al XV-lea folosea frecvent termenul de artă. iar în arta
clasică. a Romei erau vestiți și admirați: Lorenzo Ghiberti,Tulio Lombardo,Jacopo
della Quercia și Andrea Pisano
Sculptorii renascentiști italieni care au traversat secolele, ajungând până
în vremurile noastre au fost: Michelangelo, Donatello,Verrocchio, Gian Lorenzo
Bernini. Michelangelo ne-a lăsat chiar o definiție a arteri sculpt, într-un sens

12
poetic,afirmând că arta deschide zborul spre cer. Vladimir Hegel punea semnul
egal între artă și cunoașterea legilor spiritului. Francisco da Hollanda a atribuit
termenul de arte frumoase artelor plastice: pictură, sculptură, muzică, poezie
şi dans, în care ulterior au fost incluse arhitectura şi elocvenţa. Sculptorii,
creatorii unor lucrări de geniu nu au dat o definițe clară, precisă a artei lor, dar au
demostrat-o în creațiile lăsate posterității. Explicația acestei preocupări în a crea
frumosul și arta și a nu le defini a fost sesizată în secolul XX, când Wittgenstein
a introdus termenul de noţiuni „deschise”, care includeau și cele două cuvinte
(arta şi frumosul) și semnificația lor referiktoare la tipurile de obiecte fără legătură
între ele, sau care nu au caracteristici comune,fiind fiecare în felul lui admirabil,
închizând în aspect și prezentare ideea despre frumusețe De la această constatare
s-a născut opinia lui Victor Cousin (artă pentru artă) cu explicația că „ în natură
şi în artă, frumosul are legătură numai cu el însuşi, arta nefiind o unealtă, ci
propriul său ţel.” Martin Heidegger sublinia măreția artei sculpturale, datorită
puterii de exprimare a imaginației sculptorului ca modalitate de transcendere a
lumii. Deși sculptura era strict legată de meșteșug la mijlocul secolului al XVIII-
lea s-a făcut o separarea netă între meserii și arte. În secolul XIX, Auguste Rodin
avansa definire artei prin schimbările apărute în suprarealism, dadaism, furutirsm,
cubism, reprezentanții, acestor curente dând exemplul unei altfel de arte propusă
de Pablo Picasso și George Braque. Cei doi care au revoluționat creativitatea în
sculptură Ei au creat o realitate, pe care au descompus-o în bucăți și apoi au
reasamblat-o în mulțimi geometrice. Astfel privită, arta a devenit și s-a definit
prin autonomia creației, datorită reflectării unei realități care nu copia nimic din
univers șinu resimțea vreo obligație față de lumea exterioară.
Geniul sculpturii mondiale din secolul XX, marele român C. Brâncuși spunea
despre artă că a fost concepută în timpul copilăriei umanității, căci omul primitiv
uita de grijile domestice și lucra cu multă voioșie. Copiii posedă această bucurie
primordială. Eu aș vrea să re-deștept sentimentul acesta în sculpturile mele. Voim
intotdeauna să înțelegem ceva, însă nu este nimic de înteles.
Tot ceea ce puteți contempla aici, în Atelier, are un singur merit: că este
trăit. În artă, ceea ce este important este bucuria.Arta trebuie să apropie, nu să
depărteze, să umple, nu să sape prăpastii în bietele noastre spirite și așa îndestul
de răscolite de întrebari.
Prin constatările oferite de experiența deceniilor de lucrător am perceput
arta din sculpturile mele și ale altor artiști, ca pe întrepătrunderea dintre talent
și iscusința artistului cu misterele materiei amorfe pentru transcenderea fluxului
emoțional al creatorului pământean în miezul lucrării realizate, în dialogul dntre
sufletul viu al creatorului și cu dăruit materiei cel însuflețind-o, un dialog perceput
de privitorul receptiv.

13
14
 Prof. Univ. Dr. Günther Stock,
Președintele Academiei Germane
Președintele Federației Academiilor de
Științe Europene
Prof. Univ. Dr. Günther Stock, în vizită
la UMF Carol Davilla din București a oferit
sculptorului Rofidion Gheorghită cartea Prof UNIV
Theja Bach

Prof. Univ. Dr. Günther Stock, a fost

Membru al Consiliului Științific din 1992-2007, vice
președint și membru ald Boardului Directorilor
Societății Max Plank până în anuil 2011.
În anul 1995 a devenit membru pleni­
potențiarl member al Academiei de științe Berlin-
Brandenburg. Dion anul 1999 până în anul 2015
a fost senator al Academiei Germane de Științe
Leopoldina (German Academy (2001- 2007) iar
între anii (2008 – 2015) a fost senator și and
membru al Boardului Fundației cercetării Germane Germane. A fost membru He al
Societății Germane de Științe ale Naturii Society of German Natural Scientists și
Doctoranzilor (GDNÄ), și până în anul 2000 a fost președintele deputat al”Humboldt
University Society”, Association of Friends, Alumni and Sponsors V, din anul 2001 a
fos membru al Boardului Humboldt University in Berlin și președintele Chairman
of the Board of Trustees of the German Institute for Economic Research (DIW)
Berlin and a member al acatech- Convention for Technical Sciences of the Union
of German Academies of Sciences. A fost membru supervisor al boardului Central
European University I din Budapest, membru plenipotențiar al European Academy of
Sciences and Arts și Președintele Boardului of the Friends of the Japanese-German
Center Berlin.În anul 2006 a devenit membru al Berlin Scientific Society, membru
al Boardului siupravegherii Caritabile, Supervisor și membru al the Bordului Center
for Contemporary History Research (ZZF) Potsdam.. Din anul 2007–2015 a fost
membrual Trustees for the German Study Prize al fundației Körber Foundation Este
membru al Academia Europaea.In addition, Günter Stock este membru supervisor
al, boards
Distincții
Ludwig Maximilians University in Munich DHC 1999
University of “Dimitrie Cantemir” in Bucharest DHC 2006 .
In 2006 Cross of Merit First Class of the Order of Merit of the Federal
Republic of Germany for his “outstanding personal commitment to science and
research policy” .

15
 In 2007 he was honored with the Order of Merit of the State of Berlin by the
Governing Mayor of Berlin, Klaus Wowereit , in recognition and appreciation of his
outstanding services to the city of Berlin . In 2012, Stock - also by Wowereit - was
awarded the Great Cross of Merit of the Order of Merit of the Federal Republic of
Germany.

16
Friedrich Teja Bach şi
Constantin Brâncuşi

Friedrich Teja Bach Profesor de Istoria artei la Universitatea din Viena (din
1944 până în anul 2013) este un mare brâncușiolog. A studiat cu asiduitate nu doar
biografia detaliată ci și originea și modul de realizare a tuturor sculpturilor
În lucrarea intitulată: WITH BRANCUSI. METAMORPHOSES OF PLASTIC FORM.
(ISNB 3-8321-01839-X)
În afara lucrărilor integrale, prezentaste în fotografii de mare valoare
artistică, autorul redă frafcgmente din lucrări neterminate, dsitruse sau pierdute,
despre care nu se mai șltie nimic, au rămas doar câteva fotografii (în cartea sa).
Este prezentată dorința sub forma mai multor scrisori, din partea Sculptorului
Constantin Brâncuși, ca un sculptror de talent să realizeze

Reconstituirea operelor integrale ale

sculptorului Constantin Brâncuşi
Reconstituirea se referă la refacerea fără modificări a unei lucrări de artă,
în mărimea ei reală, având ca sursă fotografiile păstrate pentru respectiva creație
precum și alte informații valoroase privind forma și dimensiunile ei.
O lucrare reconstituită presupune faptul că nu a mai fost găsită sau este
dezi ntegrată , lucrarea putând fi realizată după fotografiile sau schițele inițiale
făcute de artist, datorită dispariției sale din diferite motive. Lipsa unei lucrări
aparținând marelui Brâncujși este o inestimabilă pierdere pentru pastrimoniul
universal.

17
 Confesiunea sculptorului Rodion Gheorghiţă
Ca să poți să reconstitui opera unui artist trebuie să intri în starea lui
de spirit. Apoi, artistul, care face reconstituiurea, trebuie să fie un foarte bun
modelator, cu o experiență foarte mare, în folosirea diferitelor materiale și
tehnicii.
Brâncuși a evoluat în mod personal în protetristică, detașîndu-se de
contemporanii săi. POrtretele au o exporesivitate deosebită; majoritatea fiind
lăsate ăîn stadiul de ipsos. Alltele au fost realizate în piatră și bronz.
Sărutul, Coloana și Cocoșul reprezintă o altă tehnică de abordare, avînd
ca obiectiv simbolul.În acest sens am avut o mare diversitate de încercări,
executând lucrările în tehnici diferite. Am folosit mijloacele și tehnici dintre
care:: măsurătorile riguroase, fotometria, etc, pentru a repreznat cu maximă
fidelitate,simțul artistic și perfecțiunea operelor pierdute ale lui Brâncuși.
Am căpătat o experiență vastă, lucrând foarte multe busturi și o
multitudine de lucrări artistice în bronz, piatră, marmură, gips și mai nou, foarte
multe lucrtări în fibră de sticlă.
Experiența mea de sculptor de peste 50 de ani, m-a ajutat enorm iar, acum
reconstituirea operelor pierdute sau distruse ale lui Brâncuși este pentru mine
bucuria supremă a vieții mele de artist.

18
 Lista lucrărilor prezentate publicului

Materia Tema Dimensiuni Locul Anul

(cm)
de amplasare

Ipsos Portretul lui Lucrețiu 40/30/30 Expus în sala Dalles Bu- 1974
Pătrășcanu curești și transferat la

Muzeul de artă din

Craiova
Piatră Meditație asupra orașului 300/120/100 Orșova 1974
Piatră Domnitorul Mihai Viteazu 240/100/70 Caracal 1975
Bronz Domnitorul Constantin 6040/90/60 Horezu 1978
Brâncoveanu
Fibră de Domnitorul Constantin 600/200/150 Horezu 2009
sticlă+
Brâncoveanu
patină de
bronz
Fibră de 2 Altoreliefuri 300/100/ 49 Fațada Muzeului de 1997
sticlă+ artă Craiova.
patină de
bronz
Fibră de 2 Altoreliefuri 120/90//30 Fațada Muzeului de 1998
sticlă+ artă Craiova
patină de
bronz
Fibră de 1 Altorelief 100/70/40 Fațada Muzeului de 1999.
sticlă+ artă Craiova
patină de
bronz

19
Beton Fibră Monumentul eroilor din 600/400/400 Seaca de câmp (Dolj) 2005
de sticlă+ primul și al doilea război
patină de mondial
bronz
Bronz Ansamblul sculpturilor Busturi (24) Craiova. 2004.
artiștilor Olteni
70/50//35 TNC
Fibră de sti- Bustul Acad. Prof. Dr. 90/50/40 Institutul naționalde 2003
clă+ patină Ioan Drăgan MedicinăSportivă Bu-
curești
Fibră de Atleta 90/45/40 Hunedoara 2003
sticlă+
Maria Cioncan Cluj-Napoca
patină de
bronz
Fibră de Bustul colecționarului 40/30/25 Muzeul de Artă Râmni- 2009
sticlă+ Constantin cu Vâlcea
patină de
Bălintescu
bronz
Fibră de Bustul sculptorului Ghe- 75/40/40 Muzeul-de artă Cos- 2011
sticlă+ orghe Anghel tești piesă din colecția
patină de Ctin. Bălintescu
bronz
Fibră de Statuia 200/40/40 Piața Teatrului național 2012.
sticlă+ Craiova
lui
patină de
bronz William . Shakespeare
Fibră de Busturile a 15 personali- 90/50/40 Alees din fața Primăriei 2010
sticlă+ tăți ale orașului Balș Balș
patină de
bronz

20
 Participare cu lucrări la expoziţii internaţionale
Danemarca-Vordinborg 1993
A. Expoziție
TEMA MÂINII 24 de bronzuri medii și mici
TEMA SCULPTURĂ FIGURATIVĂ: 1 COPIL DIN LEMN DE CIREȘ.100/40/ 50 cm.
Executarea în fața publicului a 3 teme
-Bustul poetului național M. EMINESCU: portret modelat în lut:și prelucrat
în ipsos, donat școlii în care se învață despre poetul român.
-Cap de Danez, donat pentru colecția particulară, a.modelului
Bustul unui distins professor danez, în amintire,donație pentru expunerea la
cimitirul din Vordinborg.

C Expoziție de grup în cadrul concursului Internațional de sculptură

de la Ravenna DANTESCA.1984, unde am obținut Medalia de aur pentru
a.sculptura inspirată de. Un verset din Infernul lui Dante,
Nu-i iederă să-și stângă arare mlada,
Precum acolo, fiara blestemată
Își răsucea pe bietul trup, torsada.
b.Cele două esențe.
Lucrări aniversare.
Lucrări comandate de Centrul Cultural și Școala din Slătioara pentru
aniversarea la data de 9 noiembrie 1999. A Fundației Naționale pentru cicilizație
rurală Niște Țărani, fondată de către scriitorul Dinu Săraru și poetul Adrian Păunescu
Poetul Adrian Păunescu a fost foarte impresionat de imortalizarea sa în forma
artistică sculpturală, mulțumind artistului RODION a lansat, pe loc o frumoasă
epigramă
În lumea asta de kitch/ Eu chiar de mor/Rămân aici.
Am prezentat lucrările realizate în atelierul meu, unde zilnic mă întâlnesc
cu o materie inertă, pentru a o determina să descopere misterele ascunse și să-mi
spună înțelesurielei ei.

21
22
Imagini lucrări originale

23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
Opera pierdută sau distrusă
a lui Brâncuşi

51
52
 Lucrările pierdute sau distruse ale lui Brâncuși sunt în număr de 82 (cea
de-a 83, Portretul lui Gheorghe Chițu, nu are nici o imagine care să se fi
păstrat). Din aceste 82 de lucrări, marele sculptor român Rodion Gheorghiță a
reconstituit deja peste 20 de lucrări, cele mai valoroase. Celebre și extrem de
valoaroase sunt Danaida (cap de bronz aurit), Capul (bronz), Domnișoara Pogany
(bronz), Peștele (bronz).
De asemenea: Cocoșul, de 3,26 m.
O lucrare extrem de valoroasă este și Baroneasa R.F. (piatră).
Sunt, de asemena, o serie de gipsuri între care Sărutul, Domnișoara Pogany,
Bătrânul, Laokoon etc.
Sculptorul român Rodion Gheorghiță are lucrări în mai multe țări. Opera sa
sculpturală numără câteva sute de lucrări (în bronz, piatră, lemn, gips etc.). De
12 ani lucrarea care se înmânează laureaților Festivalului Internațional de Teatrul
William Shakespeare, un Shakespeare în miniatură, a fost oferită la peste 300 de
actori, regizori, dramaturgi de pe cinci continente.
Sculptorul Rodion Gheorgihță este elevul celebrului sculptor român Ion
Irimescu.

53
 1. Laokoon
Lucrarea este executată din argilă, dimensiunile sunt 68 x 38 x 32 cm.
Lucrarea a primit medalia de bronz la Academia de Arte din București, fiind înregistrată în 30 iunie 1900.
Este o lucrare din studenția lui Brâncuși. Fotografia executată de Brâncuși se află în Arhivele Naționale Craiova.
Prima trimitere la lucrarea Laokoon a fost făcută de către This Quarter, în 1925. Despre lucrare au scris Zervos
(1957), Jianu (1963), Deac (1966), Geist (1968), Hulten/Istrati (1986).

54
1. Laokoon

Lucrarea este executată din argilă, dimensiunile sunt 68 x 38 x 32 cm. 55

Lucrarea a primit medalia de bronz la Academia de Arte din București, fiind

 2. Cap de bătrân
Lucrarea este executată în gips. Apare în Croitoru (nr. XXX și XXXI). Reprodusă în Brezianu (1976), datată
1901, în Geist (1975) care o datează 1906.

56
2. Cap de bătrân

Lucrarea este executată în gips. Apare în Croitoru (nr. XXX și XXXI). 57

Reprodusă în Brezianu (1976), datată 1901, în Geist (1975) care o datează 1906.
 3. Portretul Generalului Dr. Carol Davila
Lucrare în gips (după care s-a turnat în bronz la V.V. Rășcanu & Comp. în 1912). Lucrarea are dimensiunile
71 x 61 x35 cm. Despre lucrare au scris Zervos (1957), Jianu (1963, Brezianu (1965), Geist (1968), Hulten /
Istrati (1986).

58
 3. Portretul Generalului Dr. Carol Davila

Lucrare în gips (după care s-a turnat în bronz la V.V. Rășcanu & Comp. în 59
1912). Lucrarea are dimensiunile 71 x 61 x35 cm. Despre lucrare au scris Zervos
 4. Portretul unui portar de hotel
Lucrare în gips. A fost prezentată în Brezianu (1964), Spear (1966), Geist (1968), Hulten / Istrati (1986).

60
 4. Portretul unui portar de hotel

Lucrare în gips. A fost prezentată În Brezianu (1964), Spear (1966), Geist 61

(1968), Hulten / Istrati (1986).

 5. Portretul Victoriei Vaschide
Lucrarea este executată în argilă. Imaginea a apărut în Brezianu (1964), fiind datată 1908. Au scris despre
lucrare Brezianu (1964, Spear (1966), Geist (1968), Hulten / Istrati (1986).

62
63
 6. Studiu pentru Orgoliul
Lucrarea este executată în gips. Este datată 1905. Au scris despre lucrare Brezianu (1964, 1974, 1976),
Geist (1968, 1975, 1983).

64
6. Studiu pentru Orgoliul

65
 7. Orgoliul
Lucrarea este executată în gips. Este datată 1905. Dimensiunile sunt 30,5 x 20 x 22 cm. Este semnată
C. Brâncuși. Despre lucrarea au scris Zervos (1957), Jianu (1963), Sprear (1966), Brezianu (1974, 1976), Geist
(1969, 1975, 1983), Hulten / Istrati (1986).

66
67
 8. Portretul lui Daniel Poiană
Lucrare executată în gips, datată 1906. A fost identificată de Brezianu după o fotografie a lui Daniel
Poiană, un prieten al lui Brâncuși. Au scris despre lucrare Brezianu (1974), Geist (1983).

68
69
 9. Portretul lui Gheorghe Lupescu
Lucrare executată în gips, patinat, datată 1906. Este semnată C. Brâncuși. A fost expusă în 1906 la Paris,
în Salonul de Toamnă și sub titlul „Fiul câmpului“, la București în 1907 la Expoziția tinerimii artistice. Au scris
despre lucrare Jianu (1963), Brezianu (1964, 1965, 1974), Spear (1966), Geist (1968, 1975, 1983), Hulten /
Istrati (1986).

70
 71
Lucrare executată în gips, patinat, datată 1906. Este semnată C. Brâncuși. A
 10. Repaus
Lucrare în gips, fotografie cu scrisul sculptorului „Repaus de C. Brâncuși, 1906“. Trimisă lui Victor N.
Popp, carte poștală, în 31 decembrie 1906. Au scris despre ea Brezianu (1974, 1976), Geist (1968, 1975, 1983),
Hulten/Istrati (1986).

72
 10. Repaus

Lucrare în gips, fotografie cu scrisul sculptorului „Repaus de C. Brâncuși,

1906“. Trimisă lui Victor N. Popp, carte poștală, în 31 decembrie 1906. Au scris
despre ea Brezianu (1974, 1976), Geist (1968, 1975, 1983), Hulten/Istrati (1986).
73
 11. Peile roşii
Lucrare în argilă. Datată 1906. Brezianu (1965) datează fotografia 1906 și consideră că este din gips. Este
semnată „C. Brâncuși“. Au scris despre lucrare: Brezianu (1964, 1965), Spear (1966), Geist (1968, 1975, 1983),
Hulten/Istrati (1986).

74
 11. Peile roșii

Lucrare în argilă. Datată 1906. Brezianu (1965) datează fotografia 1906 și

consideră că este din gips. Este semnată „C. Brâncuși“. Au scris despre lucrare:
Brezianu (1964, 1965), Spear (1966), Geist (1968, 1975, 1983), Hulten/Istrati
(1986). 75
 12. Sărutul
Lucrare în gips. Datată 1907-1908. Dimensiuni 28,4 x 26 x 21,5 cm. A fost expusă la București în 1910,
New York, Chicago, Boston 1913, București 1910. Au scris despre lucrare Spear (1966), Geist (1968, 1975).

76
12. Sărutul

77
 13. O muză
Lucrarea este executată în gips. Are înălțimea de 45, 7 cm. A fost expusă în 1913 sub numele „O muză“.
Numele apare într-o srisoare a lui Brâncuși către Quinn (1917). Au scris despre lucrare: Jianu (1963), Spear
(1966), Geist (1968, 1969, 1983), Hulten/Istrati (1986).

78
 79

Lucrarea este executată în gips. Are înălțimea de 45, 7 cm. A fost expusă în
 14. O muză
O muză, bronz. Lucrarea anterioară, executată în bronz.

80
14. O muză

81
 15. Danaida
Lucrarea este executată în bronz aurit. Este datată 1913. Dimensiunile lucrării: înălțime 26 cm. Au scris
despre lucrare: Jianu (1963), Spear (1966), Geist (1968).

82
 15. Danaida

Lucrarea este executată în bronz aurit. Este datată 1913. Dimensiunile 83

lucrării: înălțime 26 cm. Au scris despre lucrare: Jianu (1963), Spear (1966), Geist
 16. Domnişoara Pogany
Lucrare în gips.

84
16. Domnișoara Pogany

Lucrare în gips. 85
 17. Domnişoara Pogany
Lucrare în bronz polizat datată 1913. Dimensiunile sunt 44,8 x 27 x 30? cm. Au scris despre lucrare Zervos
(1957), Jianu (1963), Geist (1968, 1969, 1975, 1983), Brezianu (1974).

86
Lucrare în bronz polizat datată 1913. Dimensiunile sunt 44,8 x 27 x 30? cm. 87
 18. Capul
Lucrarea este executată în gips. Datată 1916. Dimensiuni: L = 28 cm. Au scris despre lucrare Giedion –
Welcker (1958), Geist (1975, 1983).

88
 18. Capul

Lucrarea este executată în gips. Datată 1916. Dimensiuni: L = 28 cm. Au scris

despre lucrare Giedion – Welcker (1958), Geist (1975, 1983).

89
 19. Capul
Aceeași lucrare din 1916 din gips, turnată în bronz aurit.

90
19. Capul

91
 20. Peştele
Lucrarea este executată în bronz polizat (aici executată în bronz aurit). Datată 1924. Dimensiunile sunt
12,6 x 42 x 3 cm. Semnată C. Brâncuși – Paris 1924. Lucrarea a fost distrusă în 1976.

92
 20. Peștele

Lucrarea este executată în bronz polizat (aici executată în bronz aurit).

Datată 1924. Dimensiunile sunt 12,6 x 42 x 3 cm. Semnată C. Brâncuși – Paris 1924.
Lucrarea a fost distrusă în 1976.

93
 21. Baroneasa R.F.
Lucrare în piatră. Datată 1909. Dimensiuni: h = 75 cm ?. Lucrare pierdută. Au scris despre această lucrare
Giedion-Welcker (1958), Jianu (1963), Spear (1966), Geist (1968, 1975, 1983), Hulten/Istrati (1986).

94
21. Baroneasa R.F.

Lucrare în piatră. Datată 1909. Dimensiuni: h = 75 cm ?. Lucrare pierdută. Au95

 22. Cocoşul galic
Lucrare în argilă datată 1922-1923. Lucrare distrusă. Roché îi scrie lui Quinn despre această lucrare într-o
epistolă din 14 ianuarie 1923: „Brâncuși is preparing a metal-gallicoq 2 or 3 meters high.“ În This Quarter 1925
este reprodusă legenda „Le coq projet pour bronze“. Au scris despre This Quarter (1925), Gesit (1969, 1975,
1983), Hulten/Istrati (1986). Prin fotometrie înălțime 3,50 metri.

96
22. Cocoșul galic

97
Lucrare în argilă datată 1922-1923. Lucrare distrusă. Roché îi scrie lui Quinn
98
99
100
101