UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

FILIALA BUZĂU

REFERAT DESPRE ISTORIA ARTEI, DESPRE UN PICTOR ROMÂN ȘI DESPRE UN

PICTOR INTERNAȚIONAL
Florian-Iulian Ionașcu, student în anul III la specializarea PIPP (2022-2023)
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
FILIALA BUZĂU

Cuprins
Istoria artei ......................................................................................................................... 3
Margareta Sterian ............................................................................................................... 6
Jackson Pollock.................................................................................................................. 7
Bibliografie .......................................................................................................................... 10
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
FILIALA BUZĂU

Istoria artei

Istoria artei se concentrează asupra obiectelor realizate de oameni în formă vizuală,

cu scopuri estetice. Arta vizuală poate să fie clasificată în diverse moduri, cum ar fi separarea
artelor frumoase de artele aplicate, concentrându-se fie pe creativitatea umană, fie pe diferite
suporturi precum arhitectura, sculptura, pictura, filmul, fotografia și artele grafice. În ultimii
ani, progresele tehnologice au dus la arta video, cea digitală, animații, televiziune și la jocuri
video.

Istoria artei este adesea povestită ca o cronologie a capodoperelor create în timpul fiecărei
civilizații. Ea poate să fie astfel încadrată ca o poveste de înaltă cultură, epitomizată de
Minunile Lumii. Pe de altă parte, expresiile de artă vernaculară pot să fie de asemenea
integrate în narațiuni istorice ale artei, denumite arte populare sau meșteșuguri. Cu cât un
istoric de artă se ocupă cu aceste ultime forme de cultură scăzută, cu atât este mai probabil
ca acesta să își identifice munca ca examinând cultura vizuală sau cultura materială sau ca
contribuind la domenii legate de istoria artei, cum ar fi antropologia sau arheologia. În
ultimele cazuri, obiectele de artă pot să fie denumite artefacte arheologice.

Fiecare perioadă din istoria artei a avut şi are importanţa sa semnificativă, cu un aport
important în demersul firesc al schimbărilor şi al trecerilor de la o perioadă la alta.

Arta Egiptului Antic – perioadă cuprinsă între 2649 şi 1070 î.Hr. Au fost create
remarcabile sculpturi, picturi, bijuterii, construcţii, textile, obiecte de ceramică, lucrări de
arhitectură şi veşminte. Egiptul Antic a dat dovadă de originalitate şi ingeniozitate. În
perioada d.c. 2630-2611 î.Hr. a fost creată o piramidă în trepte la Saqqara, descoperindu-se
o statuie în mărime naturală a regelui, executată din calcar şi colorata, fiind considerată cea
mai veche statuie în mărime naturală din lume. De la piramidele în trepte se trece la piramida
realizată din blocuri mari de piatră. Egiptenii nu se dezic nici de la sculptură unde au dat
dovadă de pricepere şi de încercarea de a reda naturalul. Urmează ca proporţiile corpului
uman să fie tot mai sistematice. Egiptenii creează şi basoreliefuri pictate pe pereţi, înfăţişând
omul cu capul şi picioarele întotdeauna din profil şi corpul din faţă.

În arta greacă templele şi clădirile publice erau decorate, cu reprezentări ce sugerau

celebrarea victoriilor în luptă şi comemorarea morţii, dar şi personalităţile. Sculptura greacă
a cunoscut o rapidă dezvoltare, punând accentul acum pe realismul corporal şi expresivitate.
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
FILIALA BUZĂU

Ceramica cunoaşte tehnica corintică de pictare a figurilor, în care acestea apăreau negre pe
fundalul roşu al lutului mat. Grecia aduce tehnica figurilor roşii în c.530 î.Hr.în care
personajele şi modelele sunt pictate într-o culoare roşu mat în timp ce fundalul este negru
strălucitor.

În arta bizantină au fost create mozaicuri, fresce, picturi, icoane şi sculpturi, toate cu
un caracter religios. O caracteristică a artei bizantine este folosirea atentă a culorii.

Renaşterea presupune o transformare radicală în domeniul picturii, sculpturii şi

arhitecturii, marcând tranziţia de la Evul Mediu la lumea modernă. Oamenii sunt atent
studiaţi. Apare perspectiva şi clarobscurul. Artiştii din perioada respectivă puneau omul în
centrul tuturor lucrurilor. Leonardo da Vinci introduce tehnica sfumato – o trecere lentă între
zonele de culoare din tablou, fiind o trăsătură a perspectivei de atmosferă, creând efectul de
distanţă.

Barocul – secolul XVII, „se caracterizează prin ornamentaţie bogată, o compoziţie

complexă, dar ordonată, şi folosirea luxuriantă a culorii, luminii şi umbrei.” Se încuraja
realismul şi desenele inspirate din realitate.

În epoca impresionismului, artiştii pictau imagini din viaţa modernă aşa cum o
vedeau ei, creând impresia unui moment trecător şi efectele trecătoare ale luminii. Pentru
privitorii din secolul al XIX-lea, aceste tablouri păreau neterminate. Sunt folosite culori
aprinse şi îndrăzneţe. Pentru realizarea unei picturi, artiştii ieşeau afară pentru a putea
observa lumea din jur.

De această dată, postimpresioniştii s-au îndepărtat de naturalismul impresionismului,

făcând apel la culorile vii, aplicate în straturi groase cu subiecte din viaţa reală şi tuşe ce
puneau în evidenţă formele geometrice.

Fovismul – este una dintre cele mai scurte mişcări artistice a secolului XX. Aici
culoarea este folosită direct din tub în tentele ei cele mai violente. Contrastele sunt obţinute
printr-o exaltare reciprocă a culorilor complementare sau prin juxtapunerea de alb şi negru.
Desenul este realizat sumar printr-o linie uneori energică, viguroasă, alteori delicată şi
graţioasă. Tuşa picturală este trasată liber, cu vehemenţă, în suprafeţe ample decorative sau
în mici pete vibrate.
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
FILIALA BUZĂU

Artiştii expresionişti se foloseau de formele alungite şi exagerate, umplute de culori

nenaturale. Aceştia doreau exprimarea stărilor sufleteşti cu ajutorul elementelor de limbaj.
Elementele figurative devin nefireşti şi tragice.

Cubismul – 1907-1914. Artiştii re-creează o realitate aşa cum este în gândirea lor şi
nu aşa cum se vede dintr-o singură direcţie. Forma a suferit modificări, în funcţie de etapele
cubismului: cézanniană, analitică şi sintetică.

Suprarealismul – s-a născut la Paris în 1924. Artiştii suprarealişti explorează lumea

viselor, vis plus realitate. Se folosesc variate elemente de limbaj şi mijloace de expresie
plastică.

Abstracţionismul evoluează în două direcţii: abstracţionism liric – artiştii pictează

sub impulsul emoţiilor, şi abstracţionism geometric născut din cubism cu legături în
constructivism.

Pop Art – popular art. Apărut în a doua jumătate a secolului XX ca o reacţie împotriva
artei abstracte. Acest curent artistic reuneşte pictura, afişul, sculptura, litografia etc. Pop Art
pune în evidenţă obiectele banale, abordează teme cotidiene, sunt folosite fragmente din
benzi desenate ş.a.m.d. Pop-art-ul rămâne de actualitate datorită obsesiei a produselor
civilizaţiei.

Instalaţia este o formă de artă tridimensională care transformă spaţiul expoziţional

într-un mediu ambiental. Instalaţiile sunt realizate şi în afara spaţiului galeriilor şi muzeelor.
Cu toate că astfel de lucrări nu se pot vinde pe piaţa de artă, artiştii vând desenele şi colajele
pregătitoare pentru a acoperi cheltuielile proiectelor.

Arta digitală include secvenţe video editate digital şi animaţii pe computer, însă de
cele mai multe ori termenul desemnează arta creată exclusiv pe computer, fotografii
procesate şi artă creată exclusiv pentru internet.
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
FILIALA BUZĂU

Margareta Sterian

Margareta Sterian (Weinberg fiind numele la naștere) s-a născut la data de 16

martie 1897, în Buzău, România, și a decedat la data de 9 septembrie 1992, în Kfar Saba,
Israel. A fost o pictoriță, scriitoare și traducătoare română, de origine evreiască. Împreună
cu poeta bucovineană de origine evreiască Dusza Czara-Rosenkranz, a publicat în 1935
antologia Poezia poloneză contemporană, iar, în 1979, i-a apărut volumul de proze
autobiografice Oblic peste lume.

A fost căsătorită de două ori, prima dată cu un bancher din Ploiești, iar a doua oară cu
poetul, consilierul economic și diplomatul Paul Sterian.

Două dintre lucrările Margaretei Sterian în arta picturii sunt „Țăranul” și „Țăranca”.
Printre altele, ea a realizat și portrete ale oamenilor din Drăguș.

Liceul de Arte din Buzău îi poartă numele.

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
FILIALA BUZĂU

Jackson Pollock

Jackson Pollock (n. 28 ianuarie 1912, Cody, Wyoming - d. 11 august 1956, Springs-
East Hampton, New York) a fost un cunoscut pictor american, unul din exponenții majori ai
expresionismului abstract.

Jackson Pollock s-a născut ca ultimul din cinci frați, tatăl, Leroy - zis Roy - exercita diverse
meserii mutându-se dintr-o localitate în alta, mama - Stella May McClure - o femeie
autoritară și exigentă, își răsfăța copiii, în special pe cel mai mic. În aceste condiții, Jackson
are o tinerețe dificilă, condiționată de un caracter nevrotic introvertit cu explozii colerice
violente, din care cauză este exclus de mai multe ori din școlile frecventate. Găsește un
refugiu în teosofia mistică propagată de Jiddu Krishnamurti, după care la fericire se poate
ajunge doar prin descoperirea conștiinței de sine, doctrină care avea să-i influențeze întreaga
dezvoltare artistică.

În anul 1930 se stabilește la New York, în Greenwich Village, și se înscrie la "Art Students'
League" ("Liga studenților în artă"), frecventând atelierul pictorului Thomas Hart Benton.
Primele tablouri ale lui Pollock reprezintă peisaje din natura americană și sunt orientate la
stilul naturalist al lui Benton. Mai târziu se simte influența picturii murale mexicane
(muralismo: José Clemente Orozco, David Alfaro Siquieros) și a lui Albert Rider, realizând
tablouri vaste cu teme mitologice și totemistice din cultura indienilor americani. În 1935 face
o criză depresivă și caută refugiul în alcool. Reușește să se vindece și lucrează pentru
"Federal Arts Project" instituit de "Works Progress Administration" (WPA). În 1938 este
însă concediat datorită abuzului de alcool și este internat în spitalul White Plains, unde
rămâne timp de patru luni. După ieșirea din clinică, face un tratament psihanalitic, care nu
reușește să-l vindece de alcoolism, în schimb îl convinge să-și învingă inhibiția din planul
comunicației verbale, exprimându-și stările inconștiente de anxietate cu o lungă serie de
desene suprarealiste. Se împrietenește cu John Graham, director la "Metropolitan Museum
of Art" din New York, care i-o prezintă pe pictorița Lee Krasner, evreică de origine rusă,
crescută în Brooklyn. Între ei se dezvoltă o relație amoroasă și Lee îl introduce în mediul
artistic din New York, unde pictura lui Pollock începe să devină cunoscută și apreciată.
Suportul figurativ devine tot mai îndepărtat și abordarea tot mai spontană. Cunoștința cu
Peggy Guggenheim (1943), cunoscuta colecționară de artă, care îi va organiza prima
expoziție personală la galeria sa "The Art of This Century" și în continuare alte trei în anii
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
FILIALA BUZĂU

1943-1947, precum și întâlnirile cu Robert Motherwell și Harold Rosenberg, care îl atrag în

cercul revistei Possibilities, au o mare importanță pentru cariera artistului. Tabloul
Stenographic Figure (1943), expus prima dată de Peggy Guggenheim, se bucură de un imens
succes. În anul 1945 se căsătorește cu Lee Krasner și se stabilește în Long Island. Din anul
1950 reîncepe consumul excesiv de alcool, fapt care se resimte în producția sa artistică. În
seara zilei de 11 august 1956 suferă un accident de circulație și moare pe loc, catapultat de
la volanul automobilului în trunchiul unui arbore.

După îndelungate căutări, de la pictura naturalist-figurativă până la suprarealism, din

anul 1946 începe perioada sa de creație cu adevărat novatoare, cînd se rupe complet de
suportul figurativ, de poetica reprezentării. E și perioada inovațiilor tehnice, așternând
culoarea prin picurare, prin scurgere (drip paintings). Cu această tehnică de action painting
sau "pictură gestuală" creează structuri coloristice complexe, conglomerate una într-alta, ca
în "Cathedral" (1947). Lui Pollock i se datorează în cea mai mare parte demarajul unei picturi
americane eliberate de modelele europene, deși, firește, se pot găsi filiațiile sale într-o serie
de demersuri ale suprarealismului, dadaismului și abstracționismului liric. Pollock împinge
însă până la limită consecințele unor tentative de a desprinde emoția de orice aluzie
metaforică și de a lăsa impulsul creator să se declanșeze fără constrângere și fără nicio
obligație explicativă. Într-adevăr, important este momentul creației, moment exploziv ce
epuizează nevoia de expresie și comunicare. Pentru că, practic, pânzele lui Pollock se
păstrează surprinzător de elocvent, ca opere finite, în cadrele picturii autentice. Traiectele de
culoare, care se întretaie într-o amețitoare mișcare spațială, angajează relații armonice, iar
suprafața se dovedește compusă cu multă rigoare.

Faptul că opera de artă, recuperată și expusă, e conservată, nu este decât un act reflex,
expresia unei atitudini tradiționale față de artă și, din acest punct de vedere, nu intră în
contradicție cu sensul creației.

Mai jos sunt câteva vorbe de duh spuse de pictorul american:

„Pictorul pictează ce vede el, nu realitatea.”

„Fiecare pictor bun picteaza ceea ce este.”

„Pictura are viața ei. Eu încerc să o las să se dezvăluie.”

„Arta înseamnă să vii faţă în faţă cu tine însuţi.”

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
FILIALA BUZĂU

„Pictura e o stare de a fi.”

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
FILIALA BUZĂU

Bibliografie

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_artei
2. https://artasicopii.wordpress.com/2017/09/30/principalele-epoci-si-curente-
artisticepe-scurteducatie-plastica/
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Margareta_Sterian
4. Barzuca, Mircea (2020), „O viață. Margareta Sterian (1897-1992)”, Editura MTTLC,
București (https://editura.mttlc.ro/barzuca-biografia-sterian.html)
5. https://liceuldeartabuzau.ro/
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Jackson_Pollock
7. https://rightwords.ro/citate/autori/jackson-pollock