Ziua de 19 februarie este sărbătoare națională. Este sărbătoarea dedicată
sculptorului gorjean Constantin Brâncuși. El este singurul român a cărei zi de naștere este sărbătoare națională. CONSTANTIN BRÂNCUȘI face parte din TRINITATEA ISTORIEI SCULPTURII: FIDIAS - MICHELANGELO - BRÂNCUȘI. Phidias a sculptat ZEI, Michelangelo a sculptat ÎNGERI şi SFINŢI, Brâncuşi a sculptat ZBORUL, NEMĂRGINIREA, GÂNDUL. Aceste trei pietre de hotar măsoară Istoria sculpturii. Constantin Brâncuși, părintele sculpturii moderne, a făcut piatra să zboare spre infinit. „Eu, cu Noul meu, vin din ceva foarte vechi” afirma cel care, la cincizeci de ani, știa că are în spatele lui „mii de ani”. BRÂNCUŞI s-a impus drept unul dintre cei mai importanți artiști plastici din istorie, un creator de artă și un adevărat creator de școală nouă. Sculptorul român a găsit o modalitate de exprimare a ideii, a esenței ce transcende formele biologice și ne unește dincolo de multiplele particularități care ne diferențiază. Sculpturile lui Brâncuși sunt reprezentări ideale și arhetipale ale subiectului ales de artist. Reîntoarcerea la rădăcini a fost o preocupare constantă a sa. Brâncuși face legătura între cer și pământ cu coloana lui infinită, trimțând mesageri (păsările) pentru salvarea omenirii. „LUMEA SE POATE SALVA PRIN ARTĂ”- afirma Brâncuși Brâncuși a revoluționat arta pentru timpul viitor. A dat un nou sens artei și o nouă valoare. A introdus simbolul ca exprimare a perfecțiunii în artă. Simbolul reprezintă însăși arta și noul mod de comunicare prin artă. A introdus geniul gândirii în arta contemplării. De ce este CONSTANTIN BRÂNCUȘI UN CONTEMPORAN PERPETUU? 1. Marele sculptor a devenit de-a lungul timpului un simbol al creativității, punând în valoare o comoară artistică, românească și europeană, din care continuă să se inspire cultura contemporană. Atât opera, cât și creatorul ei păstrează aspecte unice care generează constant revelații și interpretări. Influența lui Brâncuși se resimte adesea dincolo de lucrările sale, dincolo de lucrările inspirate din lucrările sale și ale disciplilor săi. Un exemplu este cel al regizorilor filmului SF „Mission to Mars” (2000) unde atât reprezentarea „sfinxului” pe Marte, cât și a unei holograme extraterestre au fost modelate după lucrări ale lui Constantin Brâncuși, în special după „Muza adormită” (1910). Spiritul verticalității, căutarea și exprimarea absolutului ca aspirații fundamentale ale Libertății umane, considerată a fi realitatea adevărată și profundă a vieții într-o continuă evoluție, printr-o operă care cântă, zboară, iubește, gândește sau plutește sus în cer, este ceea ce Brâncuși a lăsat omenirii pentru eternitate. Opera lui Brâncuși, aforismele sale sunt și vor fi o sursă permanentă de inspirație. Prin aceasta, Brâncuși devine contemporanul nostru, artistul exemplar. „Orice s-ar spune, orice s-ar face, opera lui Brâncuși rămâne singurul pivot solid pentru viitor. Opera lui Brâncuși nu este o expresie locală, este esența celei mai înalte expresii a purității universale și va rămâne pe parcursul secolelor următoare. Constantin Brâncuși rezistă în timp prin viziunea sa și prin gândirea sa avangardistă. Viziunea sa unică și tehnica artistică de avangardă au creat o școală adoptată de mulți artiști contemporani și care va inspira mulți artiști de acum înainte. Opera lui Brâncuși este o adevărată reprezentare fără compromis a crezului său artistic: „A crea ca un zeu, a stăpâni ca un rege și a lucra ca un sclav. „Simplitatea nu este un scop în artă, dar în general ajungem la simplitate atunci când ne apropiem de adevăratul sens al lucrurilor”, îi plăcea să spună. Sculptura lui Brâncuși i-a influențat și pe poeți. Poeziile poartă titlurile sculpturilor lui Brâncuși: Pasărea măiastră, Poarta sărutului, Sărutul, Prometeu, Peștele și Fiul risipitor. Personalitatea și opera lui Constantin Brâncuși a menținut și menține o relație privilegiată cu poezia și poeții la scară internațională. Sublimarea formei ilustrează unicitatea acestui artist, care a încercat să surprindă esența ființelor și a lucrurilor prin dezvoltarea unor forme rafinate, lipsite de orice influență. Constantin Brancusi este considerat un contemporan perpetuu și datorită impactului pe care l-a avut asupra artei moderne și a modului în care a influențat diversele curente artistice ale secolului XX. Sculpturile au pus bazele unei noi direcții în artele plastice, ajutând la definirea modernismului. De asemenea, tehnicile și materialele inovatoare pe care le-a utilizat, precum și filozofia sa artistică, au avut un impact profund asupra generațiilor următoare de artiști și care încă sunt studiate și apreciate astăzi. Acest lucru face ca opera sa să fie considerată relevantă în continuare, chiar și după moartea sa și să fie în ton cu spiritul contemporan. A descoperit limbajul iubirii – în dialog cu Mathe Lebherts Prin concepția sa, a reușit să schimbe sensul artei, a reușit să îmbine cele două lumi ale artei: cea a antichității și cea de după Hristos. Mai mult, prin modernitatea artei sale se adresează prezentului și viitorului continuu. Arta este continuarea vieții. Arta reprezintă pentru popoare și civilizațiile lor caracteristicile personalității, identității și istoriei umanității. Arta este semnătura popoarelor, istoria, cultura și credința lor. Este moștenirea care demonstrează că au existat cu adevărat. Prin arta sa, CB s-a apropiat de creatorul vieții, Dumnezeu. Și tot ceea ce este divin nu piere. Artistul Brâncuși nu moare niciodată. Lucrările și reflecția sunt continuarea ființei sale și a felului său de a fi. Brâncuși a extras „esența lucrurilor” din formele naturale. Aceasta este suficientă pentru a trăda emoția, pentru a tulbura contemplarea estetică, pentru a reintroduce în jurul formei goale aureola de idei și sentimente. Brâncuși nu a modelat doar sculpturi, a dat naștere pasiunii, suferinței, dorinței. El a suflat viață materiei, plasând ființa umană în inima creației. Sculptura lui Brâncusi aparține patrimoniului universal. Și pentru că atinge chiar fundamentele existenței, puterea artei sale continuă să impresioneze și să fie un reper stabil. Brâncusi era un perfecționist incomparabil. Brâncuși a reînviat sculptura înghețată în letargia academicismului. Brâncusi este sinteza fundamentelor sculpturii: arta grecească, egipteană, romană, învățătura naturii, jocurile de umbră și lumină, chinul metafizic. CB este un novator în artă. Noutatea în artă este întotdeauna contestabilă. Pentru a-i înțelege arta, privitorul lucrărilor sale trebuie să devină un gânditor meditativ. Prin ideile sale, prin tehnicile sale creative, prin îndrăzneala sa, a deschis noi drumuri pentru secolele următoare. Arta reprezintă lumea. Lumea însăși este atelierul lui Brâncusi. Brâncusi este un revelator capabil să facă materialul pe care îl folosește să „mărturisească” „esența cosmică a materiei. Piatra transformată în simboluri îi vorbește. El simte prezența subiectului sculpturii în material: acesta este preexistent și trebuie să îl dezvăluie. În mod curios, Michelangelo a avut aceeași viziune creativă. Privind lucrările sale, ai senzația că în inima pietrei se ascunde un suflet pe care creatorul îl prinsese cu forța sa vitală. Forța expresivă care emană din lucrările lui Brâncusi vine din interior, radiind spre exterior. Opera lui Brâncusi este eternă pentru că: -Este mereu la viitor, pentru că anticipează viitorul și îi descoperă secretele. - Esența lucrurilor transcende limitele timpului. - Brâncuși a abandonat compozițiile statice în favoarea elipsei, curbei, ovalului, parabolei. Procedând astfel, el va da lucrărilor sale dinamismul timpului nostru. Nu întâmplător forma eliptică a păsărilor sale a fost adoptată de industria aviației. -Este deasupra timpului prin spiritualizarea sculpturii, în totală opoziție cu abstractul. Sculptura sa face parte dintr-o dimensiune universală legată de înțelegerea sa a miturilor fundamentale. -Eliminând sentimentele personale în favoarea esteticii universale și atemporale, a rezolvat complexitatea prin simplitate. -Dintre toate subiectele pe care le-a abordat, serialul „păsări în spațiu” întruchipează cel mai bine relația sa cu lumea. Va încerca, toată viața, să surprindă esența zborului care simbolizează ascensiunea spirituală, cea mai înaltă aspirație a omului. Pentru el, aceasta este definiția fericirii. - Sentimentul de libertate va dăinui pentru totdeauna în ființa umană, iar păsările lui Brâncuși reprezintă aspirația la libertate deplină, la înălțimi, la infinit. „Pasărea din aer... învinge materia, neaga haosul, suspendă gravitația și dislocă întunericul prin propria sa capacitate de a genera lumină.” - Lucrările lui Brâncusi trec prin timp. Creațiile artistului sunt unice. Nimic din ce a creat nu a existat înaintea lui, dar nimic nu va mai fi la fel după el. Deși influența sa asupra sculpturii secolului al XX-lea este incomensurabilă, nimeni nu a reușit vreodată să continue pe drumul pe care l-a aprins pentru că este unic. - Brâncusi unește vechiul cu noul și creează viitorul la timpul prezent -Mâna artistului demiurg, care a reînnoit arta tridimensională, a reunit vechea sculptură cu noul său stil care s-a impus în arta modernă. - Brâncuși a revoluționat arta pentru viitor. Iată o selecție de sentimente, gânduri, idei, acțiuni pe care le exprimă prin operele sale: Zborul, Tăcerea, Sărutul, Rugăciunea, Adolescența, Inocența, Suferința, Somnul, Bunătatea, Privirea, Timiditatea, Infinitul, Înotul, Începutul, Lucrările lui C, Brâncusi au fost prezente în expoziții contemporane de mare amploare. Într-o expoziţie Brâncuşi, oriunde este organizată, simţi naţionalul şi universalul în acelaşi timp. Penultima mare exepoziție a fost la Bozart în Bruxelles în cadrul Festivalului EUROPALIA 2019. Sublimarea formei”. În septembrie 2023, în cadrul programului „Timişoara – Capitală Culturală Europeană” a fost organizată o expoziţie fără precedent - „Brâncusi: izvoare româneşti şi perspective universale”. A muncit enorm și nu a făcut niciun rabat de la filosofia lui despre artă și material. A sculptat sentimente perene precum iubirea prin sărutul suprem, timiditatea prin forme expresive, durerea prin chipurile contorsionate (Laocoon sau Copil bolnav), curiozitatea prin inegalabilii ochi ai Domnișoarei Pogany, speranța prin Începutul lumii, Primii pași sau Coloana infinită. A descoperit limbajul pietrei, s-a înfrățit cu piatra căreia i-a dat forme inedite, a învățat-o să zboare, să înoate, să cânte și să mediteze și a expus-o spre admirația oamenilor. Brâncuși a cioplit piatra cu barda până la găsirea esenței, sublimând forma. A sculptat scânteierea pietrei lovite cu dalta, trezind sentimente primordiale de la facerea lumii la existența vieții în univers. A sculptat pentru eternitate cele patru elemente primordiale: focul, aerul, apa și pământul. Sensurile creației sale rămân încă nedeslușite, enigmatice. Doar un vers a lui Eminescu poate exprima Opera lui Brâncuși „Stă și azi în fața lumii o enigma nesplicată”. Brâncuși a devenit particularul stării de enigmă, de nedeslușit. Care este, însă, secretul lui Constantin Brâncuși? Răspunsul ni-l oferă chiar el: „Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face”. De ce este Brâncuși artist perpetuu? Pentru că Brâncuși este al meu, al tău al nostru și al urmașilor, urmașilor noștri Pentru că a adus viitorul la timpul prezent. Pentru că Brâncuși aparține Universului sfidând curgerea timpului. Sculpând sentimente, idei, gânduri și acțiuni, Brâncuși va rămâne viu și cunoscut prin lucrările sale atâta timp cât va exista ființa umană. Pentru că Brâncuși este al meu, al tău, al nostru și al urmașilor, urmașilor noștri, în veacul vecilor. George Niculescu – Târgu Jiu