SIMULARE

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Subiectul I:
Citeşte următorul fragment:
Constantin Brâncuşi a fost un sculptor român cu contribuţii covârşitoare la
înnoirea limbajului şi a viziunii plastice în sculptura contemporană. El a fost ales
postum membru al Academiei Române. Viziunea lui Brâncuşi asupra vieţii era
influenţată atât de Platon, cât şi de conceptele filosofilor orientali. Constantin
Brâncuşi a eliberat sculptura de preponderenţa imitaţiei mecanice a naturii, a
refuzat reprezentarea figurativă a realităţii, a preconizat exprimarea esenţei
lucrurilor, a dinamismului formei, a unit sensibilul cu spiritualul. În opera sa,
Brâncuşi a ogindit felul de a gândi lumea al ţăranului român. Prin obârşia sa
ţărănească, şi-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradiţie, miturile şi
funcţia magică a artei populare româneşti. Brâncuşi este, neîndoielnic, un
asemenea moment al conştiinţei artei moderne, care concentrează sensurile unei
întregi ere a evoluţiei spiritului creator.
Reprezentant al mişcării artistice moderne, Constantin Brâncuşi este
considerat de mulţi ca fiind cel mai important sculptor al secolului al XX-lea.
Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa formei şi prin utilizarea sensibilă a
materialelor, combinând simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul
avangardei pariziene. Brâncuşi a dat veacului nostru conştiinţa formei pure, a
sigurat trecerea de la reprezentarea figurativă a realităţii la exprimarea realităţii
lucrurilor şi a reînnoit în mod revoluţionar limbajul plastic, îmbogăţindu-l cu o
dimensiune spirituală. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea şi importanţa
acordată luminii şi spaţiului sunt trasăturile caracteristice ale creaţiei lui
Brâncuşi.
www.brancusi.1dez.com
A. Scrie, în enunţuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu
privire la text:
1. Menţionează doi termeni sau structuri din aria semantică a artei din textul
dat.
 2. Indică rolul trăsăturilor caracteristice creaţiei lui Brâncuşi, aşa cum reies din
text.
3. Explică, aşa cum reiese din text, care este rolul artei lui Brâncuşi în lume.
4. Precizează numele unui filosof care l-a influenţat pe Brâncuşi.
5. Prezintă în 30-50 de cuvinte, semnificaţiile enunţului: „Brâncuşi a dat
veacului nostru conştiinţa formei pure, a asigurat trecerea de la reprezentarea
figurativă a realităţii la exprimarea esenţei lucrurilor şi a reînnoit în mod
revoluţionar limbajul plastic, îmbogaţindu-l cu o dimensiune spirituală.”

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi

dacă sculptorul Constantin Brâncuşi a contribuit sau nu la evoluţia
artei moderne mondiale, raportându-te atât la informaţiile din
fragmentul publicat, cât şi la experienţa personală sau culturală.
În redactarea textului, vei avea în vedere urmatoarele repere:
- Formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi
dezvoltarea corespunzatoare a două argumente adecvate opiniei şi
formularea unei concluzii pertinente;
- Utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii
literare (norme de exprimare, de ortografie şi punctuaţie), aşezarea în pagină,
lizibilitatea.

Subiectul al II-lea:
Comentează în minimum 50 de cuvinte, fragmentul dat, exidenţiind
caracterul de proză modernă al textului, prin exemplificarea a două trăsături:
Moartea este un fenomen simplu în natură, numai oamenii îl fac
înspăimântător. Vorbesc de moartea naturală, care adesea e o dulce ispită. Înainte
de a fi depus aici în această celulă, din care nu voi mai ieşi decăt pentru a intra
într-o captivitate perpetuă, în plimbările mele solitare pe la marginea oraşului, pe
poteci, uitându-mă jos şi privind pământul, un sentiment senin se insinua în
sufletul meu, la început de dragoste pentru el, pământul negru,tăcut, liniştit, apoi
de atracţie, de dorinţă, un fel de melancolie, de nostalgie blândă, de a mă culca pe
el şi de a rămâne acolo întins pentru totdeauna. Ceea ce şi făceam, stând cu ochii
spre cer, până ce adormeam. Mă trezeam copleşit de un adânc sentiment de regret:
de ce m-am mai trezit?
 Dar moartea violentă, sinuciderea, la care eşti împins de către oameni?
Tandra nepăsare faţă de lume te poate stăpâni într-adevăr numai când te simţi
străin de propia-ţi fiinţă, da când, dimpotrivă, ai conştiinţa că ea este totul? Şi ştii
cu certitudine că acest totul nu va mai fi liber niciodată? Închisoare pe viaţă!
Oricât m-aş strădui, mi-este cu neputinţă să-mi imaginez că, odată cu verdictul
pronunţat, voi putea adresa lumii un tandru adio nepăsător.
Am mai avut de aface cu anchetele şi justiţia şi am mai fost condamnat, dar
nu pe viaţă şi nu fără speranţa de a ieşi curând. Nu fusese chiar curând, dar nici
rea târziu ca să pot uita. Acum, însă, descopăr cu groază că ei, cei care mă
interogau, erau liberi (şi asta se vedea din pofta cu care îmi consemnau depoziţia,
acele infame gesturi ale fiinţei animalice care se simte trăind fără opreleşti, gestul
cu care aplicau o ştampilă, răsfoitul hârtiilor, mâncatul unui sendvici,
înghiorţăitul unui pahar cu apă, scârţâitul scaunului sub trupul voinic, ancorat
bine în realitate, uitatul pe fereastră, căscatul, râgâitul, gândul la muierea tânără
pe care o vor strânge în braţe la noapte), iar eu nu voi mai fi niciodată ca ei,toate
gesturile mele vor fi sau îmi vor reaminti că sunt condamnat să nu mai fiu liber
până la moarte...
Marin Preda, Cel mai iubit dintre pământeni

Subiectul al III-lea
Redactează un eseu, minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi o artă
poetică modernistă.
În eleborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
-evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului într-un curent
literer, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;
- prezentarea a două idei sau imagini poetice relevante pentru arta poetică
modernistă;
- prezentarea a două elemente de compoziţie şi limbaj (de exemplu: temă, motiv
literer, secvenţe lirice, elemente de prozodie, relaţii de simetrie/opoziţie, arii
semantice, laitmotiv, figuri semantice-tropi, etc) prin referire la opera poetică
studiată.