Omul este o intrebare fara

raspuns

Prin condiie uman trebuie s nelegem nu numai condiia unei fiine economice i
politice care lupt alturi de semenii si pentru libertatea sa social i politic i
pentru aprarea demnitii sale, ci nelegem mai cu seam condiia omului fiin
spiritual, creator de valori spirituale i capabil s transmit cu ajutorul acestora
realitatea ce-l privete, s-o umanizeze. Aadar, majoritatea lucrrilor i a teoriilor
filozofice ncearc elucidarea i nelegerea conceptului de condiie uman.
OMUL conform filozofiei existenialiste, ocup un loc privilegiat n univers.
Pragmatismul consider c omul se afl pe cmpul de rzboi al judecilor,
alegerilor i deciziilor. Omul devine om intrucat ia in stapanire, masoara lucrurile,
adica le valorizeaza, le da chip, le umanizeaza.
Omul e singura fiintare care-si masoara existenta. Simpla masurare inseamna o
prima punere a lucrurilor intr-o anume dependenta de fiinta noastra. A masura
inseamna a cunoaste un lucru, a-l prinde intr-o relatie cu noi sau cu sistemul
relatiilor noastre. Omul este fiinta care in orice moment trebuie sa examineze si sa
analizeze conditiile sale de existenta.
Omul problematic triete ntr-o stare fantomatica de dilema cauzat de o dorina
de a poseda mai degrab dect de a fi, acesta consider c bunurile materiale sunt
ceea ce dau sens vieii i aceasta credina conduce pe cei care o mprtesc in a
deveni adepti la auto-identificare, fie prin intermediul bunurilor sau profesiilor lor.

Blaise Pascal s-a intrebat Ce este omul in natura? , la aceasta intrebare tot
el a oferit un posibil raspuns: Nimic in comparatie cu infinutul, tot in comparatie
cu neantul, un lucru de mijloc intre nimic si tot .
Pascal sugereaza limitarea umana, ceva de mijloc, prins intre doua capete
determinate. De asemenea, aceasta idee este sustinuta si de Lucian Blaga care
afirma: Omul exista la orizontul misterului si pentru relevarea acestuia. , dar si
de Constantin Noica, acesta spune: Omul este o fiinta cazuta si marginita.
Perspectiva si aborbarea lui Blaga sunt, insa, pe placul mei, acesta impune ideea
mrginirii, a limitrii capacitii de cunoatere umane prin introducerea conceptului
de censur transcendent.
Prin faptul ca omul isi masoara existenta, acesta va tinde mereu spre ceva care sa-l
depaseasca. Omul este un lucru imperfect care tinde fara incetare la ceva mai bun
si mai mare decat el insusi afirma R. Descartes. Ideea sugerata este cea a
perfectiunii pe care omul doreste s-o atinga, dar aceasta perfectiune nu poate fi
atinsa, deoarece piedicile si limitarea impusa de trup, societate sau situatiile in
care se afla la momentul respectiv ii fac misiunea imposibila.

Vorbele lui Thomas Hobbes, Omul este lup pentru om. Hobbes considera ca
starea naturala este o stare de razboi a tuturor impotriva tuturor. Pentru ca
oamenii au aceleasi nevoi de satisfacut, in timp ce bunurile materiale sunt limitate,
pentru ca fiecare poate pretinde o superioritate asupra altora, se vor naste in mod
necesar conflicte sangeroase, care ar putea pune specia umana in pericol. De aceea,
intrarea in societate apare ca fiind necesara.

Omul poate fi o oglinda tulbure a realitatii. , aceasta afirmatie surprinde faptul

ca omul copiaza, se modeleaza si/ sau, poate, se comformeaza la situatiile,
experientele si timpul contemporan lui, determinandu-i actiunile, modul de viata,
adica, realitatea se poate citi pe om, se reflecata in el.

 Omul a depasit conditia de animal abia atunci cand in el a aparut ideea nemuririi.De unde provine aceasta idee a nemuririi sufletului omenesc?
Cateva raspunsuri posibile:

1 ) Ideea nemuririi sufletului se putea naste din aspiratia dintotdeauna a fiintei

umane spre nemurire si viata fara de moarte.
2 ) Gandul nemuririi a fost implantat in contiinta omului de Insusi Creatorul.
3 ) Nemurirea a fost candva o trasatura a naturii umane dar a fost pierduta pe
parcurs.
4 ) Afirmatia potrivit careia sufletul este nemuritor este o mare inselatorie lansata
de cel care personifica raul.
Omul profan este rezultatul unei desacratizari ale existentei umane. Fr s-i
dea seama, omenirea se afund tot mai mult n ceea ce unii dintre noi numim
profan ns zi de zi, nevoia de sacru n vieile oamenilor este tot mai evident.

Omul te iarta daca faci crime, dar nu te iarta daca esti fericit - Constantin
Noica.

Fericirea, neleas ca bine suprem este o imposibilitate i, de aceea,

nu trebuie s cutm un sens al vieii, deoarece este absolut imposibil s gseti n

via un sens a crui valabilitate s fie evident i imperioasa . Care sunt inteniile
i obiectivele vitale trdate de conduita oamenilor, ce cer ei de la via, spre ce
tind ei? Nu ne vom nela nicidecum dac rspundem: ei aspir spre fericire, oamenii
vor s devin i s rmn fericii.