Arta Poetica in Antichitate

Arta poetic (din latin ars poetica; francez lart potique) ori poetica este un concept cu caracter normativ , specific esteticii ce desemneaz un ansamblu de norme sau reguli privind naterea sau facerea poeziei. Prima Poetic a fost semnat de Aristotel, n jurul anului 330 . H., axndu-se pe conceptul de mimesis (arta imitare a naturii). Alte celebre arte poetice pentru literaturile antice au ca autori pe Horaiu (Epistola ctre Pisoni), Quintilian . a.

Quintus Horatius Flaccus, n limba romn Horaiu, a fost unul din cei mai importani poei romani din "perioada de aur" a literaturii romane sau "epoca augustan", cuprins ntre 43 .Hr. (moartea lui Cicero) i 14 d. Hr. (moartea mpratului Augustus). Horaiu s-a nscut la 8 decembrie 65 .Hr. n Venusia. Dup asasinarea lui Caesar n anul 44 .Hr., Horaiu se altur trupelor republicane conduse de conspiratorii Brutus i Cassius i devine tribun militar. Primele sale versuri sunt remarcate de Virgiliu, pe atunci "Poeta laureatus" al Romei, care l prezint nobilului i influentului ncurajator al artelor, Gaius Maecenas. ntre Horaiu i Maecena se dezvolt o strns i durabil prietenie. Dup moartea lui Virgiliu, n anul 19 .Hr., Horaiu este acela care primete distincia de "Poeta laureatus". n anul 8 .Hr. Maecena moare i n acelai an, la 27 noiembrie, moare i Horaiu, fiind nmormntat pe colina Esquilina. Creaia lui Horaiu s-a pstrat n ntregime pn n zilele noastre i poate fi mprit n trei perioade:

Opera timpurie (42 .Hr.-30 .Hr.): o Satirae, satire care evolueaz de la tonul violent sau sarcastic la ironia amuzant i neleapt, prin care rzbate coninutul didactic, dar i graie spiritual, umor i elegan o Epodon liber Perioada clasic a maturitii (31 .Hr.-20 .Hr.): o Carmina I-III, unde este prefigurat concepia epicureic echilibrat a poetului i realismul su psihologic

Epistulae I, prina care se realizeaz trecerea de la satira personal la filozofia moral Opere trzii (18 .Hr.-13 .Hr.): o Carmen saeculare, imn scris la cererea mpratului August n cinstea Dianei i a lui Apollo o Carmina IV o Epistulae II, cuprinde celebra Ars poetica, n care sunt formulate principiile clasicismului antic reluate ulterior de Boileau i Pope.
o

Epistola catre Pisoni Devenita clasica sub denumirea de Arta poetica (Ars poetica), Epistola catre Pisoni face parte din cartea a doua a Epistolelor, fiind scrisa inanul 14 i.Hr. Aici sunt formulate principiile estetice ale clasicismului antic.Fiul lui Pisoni dorea sa-si exerseze talentul in arta tragediei. Acesta este pretextul de care se serveste poetul pentru a se ridica impotriva diletantilorin ale creatiei poetice, a celor care nesocotesc mestesugul artistic, dezvoltand in acelasi timp o seama din opiniile sale literare: poezia este o artanobila, care nu trebuie privita ca o desfatare usoara. Realizarea ei necesita respectarea anumitor canoane estetice, presupune munca, perseverenta,putere de asteptare, credinta intr-un ideal. Modelul grec trebuie tot timpul urmat. Misiunea poeziei se afirma in trei planuri: moral, social si religios.Conform conceptiei lui Horatiu poetul e dator sa fie un deschizator de drumuri, un datator de masura, un educator al cetatii: utilis urbi. Totodata, Horatiu sustine ca in procesul de creatie este necesara respectarea unor principii fundamentale, care dau valoare operei: claritatea,simplitatea, unitatea dintre forma si fond, originalitatea, concizia, armonia, noutatea vocabularului in concordanta cu continutul. Toate acestea suntconditii izvorate din natura si functiunea poeziei, inteleasa ca imagine a vietii si ca lectie pentru umanitate.

Opera lui Horaiu, prin concepia filosofic, spiritul ei larg, lirismul avntat, nclinaia satiric, ironia fin, elegana i concizia, varietatea de ritmuri a versurilor, valorificarea experienei umane i artistice n funcie de principiile morale, a gsit un ecou profund n contiina artistic a multor poei moderni, printre care i Mihai Eminescu, admirator entuziast al marelui poet latin. Senintii, echilibrului

armonios din meditaiile horaiene i corespunde o art literar ntemeiat pe simetrie, pe stpnirea raional a expresiei. Citate

Quae virtus et quanta sit vivere parvo! ("A se mulumi cu puin este o virtute att de mare!") - Sermones, II,2,1 Ira furor brevis est; animum rege, qui nisi paret, imperat. ("Mnia este o nebunie de scurt durat; stpnete-i mnia, cci dac nu este inut n fru, ea i poruncete") - Epistulae, I,2,62-63 Carpe diem, quam minimum credula postero! ("Triete-i ziua de azi, nu te ncrede n cea urmtoare!") - Carmina, I,11,7-8 Dimidium facti qui coepit habet. ("Lucrul nceput este pe jumtate fcut.") - Sermones, I,2,14 Beatus ille procul negotiis... ("Fericit acela departe de orice griji...") - Epodae, II,1 Scribendi recte sapere est et principium et fons. ("Bunul sim este pentru scrisul cel bun i izvor, i principiu") - Ars poetica, 309

Ars poetica Quintus Horatius Flaccus -Versuri-

25-30

Maxima pars uatum, pater et iuuenes patre digni, decipimur specie recti. Breuis esse laboro, obscurus fio; sectantem leuia nerui deficiunt animique; professus grandia turget; serpit humi tutus nimium timidusque procellae; qui uariare cupit rem prodigialiter unam, delphinum siluis adpingit, fluctibus aprum.
Most of us poets, o father and sons who are worthy of that father, deceive ourselves by an illusion of correct procedure. I work at achieving brevity; instead I become obscure. Striving for smoothness, vigor and spirit escape me. One poet, promising the sublime, delivers pomposity. Another creeps along the ground, overly cautious and too much frightened of the gale. Whoever wishes to vary a single subject in some strange and wonderful way, paints a dolphin into a forest and a boar onto the high seas. The avoidance of blame leads to error if there is an absence of art.

189-92

Neue minor neu sit quinto productior actu fabula, quae posci uolt et spectanda reponi; nec deus intersit, nisi dignus uindice nodus inciderit; nec quarta loqui persona laboret.
A play should not be shorter or longer than five acts if, once it has been seen, it wishes to remain in demand and be brought back for return engagements. Nor should any god intervene unless a knot show up that is worthy of such a liberator; nor should a fourth actor strive to speak.

333-334

Aut prodesse uolunt aut delectare poetae aut simul et iucunda et idonea dicere uitae.
Poets wish to either benefit or delight us, or, at one and the same time, to speak words that are both pleasing and useful for our lives.

Proiect realizat de: Sava Raluca Stefania si Sfetcu Andra Clasa a XII-a B

Surse: Www.Wikipedia.org http://www.thelatinlibrary.com http://www.english.emory.edu