ARS

POETICA
- de Horatiu -

Q ui
nt
us
H
or
at
i
us
Fl
accus
Horatiu s-a nascut la 8 decembrie 65
i.Hr. in Venusia din provincia Apulia si a
fost unul din cei mai importanti poeti
romani din perioada de aur a literaturii
romane (Secolul lui Augustus).
Creaia lui Horaiu s-a pstrat n ntregime
pn n zilele noastre i poate fi mprit n trei
perioade:
Opera timpurie (42 i.Hr. 30 i. Hr):
Satirae, satire care evolueaza de la modul
violent sau sarcastic la ironia amuzanta si
inteleapta, prin care razbate continutul didactic,
dar si gratie spirituala, umor si eleganta
Epodon liber
Perioada clasica a maturitatii (31 i.Hr. 20
i.Hr.) :
Carmina
Opere tarzii
18 i.Hr.
13 i.Hr.) : conceptia
I-III, (unde
este prefigurata
Carmen echilibrata
Saecularea, poetului
imn scris
la cererea imparatului
epicureica
si realismului
August
in cinstea Dianei si a lui Apollo
sau
psihologic.
Epistulae
CarminaI,IV
prin care se realizeaza trecerea de
Epistulae
II, cuprinde
celebra
Ars Poetica.
la
satira personala
la filozofia
morala.

Satirele

Cele dou cri cuSatire, numite de

HoraiuSermones("Convorbiri"), cuprind 18 poezii scrise
nhexametredactilice, inspirate din operele satiriculuiGaius
Lucillius. Sub forma unui dialog cu Maecena, sunt tratate
temeetice, criticndu-se, pe baza unor exemple, ambiia
nemsurat, prostia, avariia, defecte i vicii care i fac pe
oameni nefericii, ntr-un mod tolerant i cu umor, fr
asprimea predecesorului su. Uneori se refer la slbiciunile
propriei sale persoane. Dialogul dintre poet i interlocutorul
su ia sfrit prin postularea principiuluiepicurian, al crui
adept a fost Horaiu, bazat pe preconizareaataraxiei, a
echilibrului interior i armoniei:"Est modus in rebus, sunt
certi denique fines,
Quos ultra citraque nequit consistere rectum""E o msur-n
toate: tu, drumul drept l ine
i nu clca hotarul pus ntre ru i bine" (Sermones, I)

Epodele

Cartea Epodelor (Epodon liber,

dinlimba greac:"epdos"= refren),
denumit de Horaiu "Iambi", dei numai o
parte din poezii sunt scrise nritm iambic,
restul ndactile, cuprinde 17 poeme liricosatirice cu referire la evenimentele i
problemele politice ale epocii, dup modelul
poetului grecArchilochos din Paros.

O dele

Horaiu a scris patru cri deode, intitulate"Carmina", care

cuprind 104 poeme pe teme civice, mitologico-religioase, politice,
morale, erotice,bacchice, unele consacrateRomeisau
luiAugustus, reprezentnd o culme a miestriei sale poetice.
Primele trei cri au fost realizate n anul23 .Hr., ultima n anul13
.Hr.Ca modele i-au folosit creaiile din literatura greac ale
luiAlceu,Anakreon,PindariSappho. Spre deosebire de
predecesorii si greci, odele lui Horaiu sunt poezii lirice pure i nu
au fost transpuse pe muzic. Meditaia asupra scurgerii ireversibile
a timpului este un motiv major n odele horaiene, ncercarea de a
opri trecerea timpului i apropierea sfritului prin rugmini i
ofrande aduse zeilor este zadarnic. Avnd n vedere meditaia
asupra acestor motive, n odaAd Leuconoen, poetul ndeamn la
trirea clipei -carpe diem- i renunarea la cercetarea inutil a
viitorului:"Spem longam reseces. Dum loquimur, fugerit invida
aetas: CARPE DIEM, quam minimum credula postero!""Sperana
dup timp i-o psuiete cci vremea, ct de rea, se scurge ct
vorbim culege ziua cea de astazi, ce va fi mine noi nu tim.

Epistola catre Pisoni

Devenita clasica sub denumirea de Arta poetica (Ars poetica),

Epistola catre Pisoni face parte din cartea a doua a Epistolelor, fiind
scrisa in anul 14 i.Hr. Aici sunt formulate principiile estetice ale
clasicismului antic.
Fiul lui Pisoni dorea sa-si exerseze talentul in arta tragediei. Acesta este
pretextul de care se serveste poetul pentru a se ridica impotriva
diletantilor in ale creatiei poetice, a celor care nesocotesc mestesugul
artistic, dezvoltand in acelasi timp o seama din opiniile sale literare:
poezia este o arta nobila, care nu trebuie privita ca o desfatare usoara.
Realizarea ei necesita respectarea anumitor canoane estetice,
presupune munca, perseverenta, putere de asteptare, credinta intr-un
ideal. Modelul grec trebuie tot timpul urmat. Misiunea poeziei se afirma
in trei planuri: moral, social si religios.

Conform conceptiei lui Horatiu poetul e dator sa fie un deschizator

de drumuri, un datator de masura, un educator al cetatii: utilis urbi.
Totodata, Horatiu sustine ca in procesul de creatie este necesara
respectarea unor principii fundamentale, care dau valoare operei:
claritatea, simplitatea, unitatea dintre forma si fond, originalitatea,
concizia, armonia, noutatea vocabularului in concordanta cu continutul.
Toate acestea sunt conditii izvorate din natura si functiunea poeziei,
inteleasa ca imagine a vietii si ca lectie pentru umanitate.