Comentariu Laocoon

Fragmentul în care ne este prezentata opinia lui Laocoon fata de

"cadoul" neasteptat din partea grecilor apartine de a doua carte.
Laocoon, fiul lui Acoetes, este o figura din mitologia greaca si romana si
din ciclul epic. Era un preot troian care a fost atacat, împreuna cu cei doi
fii ai sai, de serpi gigantici trimisi de zei. Povestea lui Laocoon a fost
subiectul a numerosi artisti, atât în timpurile antice, cât si în cele mai
contemporane. Potrivit lui Quintus, Laocoon i-a atentionat pe troieni sa
dea foc calului adus de greci pentru a se asigura ca nu este o capcana.
Athena, suparata pe el si pe troieni, a scuturat pamântul în jurul
picioarelor lui Laocoon si l-a orbit dureros. Troienii, vazand acest lucru,
au presupus ca Laocoon a fost pedepsit pentru troienii care s-au îndoit
Sinon, soldatul grec sub acoperire trimis sa-i convinga pe troieni sa-l
lase pe el si calul sa intre în zidurile orasului lor. Astfel, troienii au
introdus marele cal de lemn. Laocoon nu a renuntat la încercarea de a-i
convinge pe troieni sa dea foc calului, iar Atena l-a facut sa plateasca si
mai mult. Ea a trimis doi serpi de mare uriasi sa-i sugrume si sa-i
omoare pe el si pe cei doi fii ai sai.Într-o alta versiune a povestii, s-a
spus ca Poseidon a trimis serpii de mare sa-i sugrume si sa-i omoare pe
Laocoön si pe cei doi fii ai sai.
Laocoon a incercat sa le transmita troienilor un avertisment în
legatura cu darul grecilor -calul de lemn-.Acesta încearca sa le explice ca
totul este un viclesug al grecilor (de care acesta se temea) si ca acel cal
este periculos prin intermediul unui discurs dar nu este
ascultat.Discursul folosit de Laocoon pentru a-i avertiza pe concetatenii
sai se aseamana cu discursul ciceronian.La fel ca si Cicero, Laocoon îsi
începe discursul brusc si neasteptat.Aceasta metoda se numeste
Exordium ex abrupto si este eficienta pentru a captiva publicul si a mai
fost folosita cu succes de Cicero în Catilinara I.De asemenea, el se mai
foloseste si de interogatii retorice care au scopul de a atrage atentia
publicului asupra lucrurilor grave pe care el le explica si de a evidentia
faptul ca troienii nu trebuie sa se încreada în greci (Creditis avectos
hostes ?) si mai foloseste si anafora (folosirea identica a unui cuvânt
sau grup de cuvinte în fruntea a cel putin doua unitati sintactice sau
metrice )pentru a enumera mai multe motive pentru care calul nu este
cu siguranta un simplu cadou (Aut hoc inclusi ligno occultantur
Achivi,/aut haec in nostros fabricata est machina muros/
inspectura domos venturaque desuper urbi, ). Pentru a descrie toata
aceasta situatie Laocoon foloseste cuvantul "insania" care însamna
nebunie. Ca sa evidentieze viclenia grecilor, îl foloseste ca exemplu pe
Ulisse care era cunoscut pentru mintea sa ascutita, prudenta si vorbele
sale bine asezate.
 Finalul discursului (peroratia) face un îndemn la imperativ, iar
Locoon îsi ofera propriul exemplu în fata multimii, pentru a le arata ca
se teme de greci( Quidquid id est, timeo Danaos et dona ferentes. ).