1 GENUL LIRIC

In opinia mea , poezia “X” apartine genului liric deoarece eul liric transmite in mod direct sentimentele de
( admiratie fata de frumusetea naturii , de tristete , melancolie , regret , revolta , optimism , bucurie ) prin
intermediul imaginilor artistice si al figurilor de stil .
Poezia lirică nu este o simplă expresie a unui suflet , ci este un mod de a trăi a eului creator. Prin intermediul
poeziei, poetul se comunică pe sine de aici capacitatea poeziei de a emotiona. Poetul folosește diverse mijloace in
transfigurarea artistică a realitătii care concentrează esenta lumii.
In primul rand , se remarca imbinarea imaginilor artistice care descriu cadrul natural ( la pastel ) , imagini create
cu ajutorul figurilor de stil . Figura de stil „X” potenteaza , creeaza , accentueaza , scoate in evidenta , pune in lumina
, impresioneaza cititorul . Limbajul poeziei e unul sugestiv metaforic . Multitudinea imaginilor artistice si a figurilor
de stil , confera textului o muzicalitate deosebita.
SAU: În primul argument , expresivitatea discursului liric este conferită de ansamblul imaginilor artistice delicat
conturate adresate vizualului "exemple", auditivului " exemple " prin care eul liric se proiectează in acest univers
îmbinând arta descrierii cu trăirile vietii. Imaginarul poetic bogat in figuri de stil " exemple " întregește mesajul
poeziei. Limbajul artistic constituie substanta lirismului. Măiestria scriitorului consta in alegerea celor mai
adecvate modalităti de exprimare.
In al doilea rand , caracterul liric al textului este dat de limbajul figurat , modul de expuneare este descrierea /
monologul liric , marcile eului liric sunt pronumele si verbele la persoana I si a II-a si prezenta elementelor de
versificatie ( masura , ritmul si rima ) care asigura textului armonia si muzicalitatea versurilor.
SAU: În al doilea argument ,prezența eului liric e tră data de mă rcile lexico-gramaticale , verbe si pronume la
persoana I și a II-a " exemple" , dar si de prezenta elementelor de versificație ( rima , mă sura.și ritmul.. care
conferă poeziei o muzicalitate deosebită .
In concluzie , poezia „X” apartine genului liric deoarece eul liric transmite sentimentele in mod direct ,
folosind un limbaj expresiv prin care reuseste sa impresioneze cititorul.
Prin expresivitatea limbajului , prin bogatia sentimentelor si a trairilor exprimate , poezia „X” se numara printre
cele mai frumoase creatii lirice capabile sa impresioneze cititorul .
Trăsătura comună a poeziei lirice constă in faptul ca oglindește viata, ilustrând direct sentimentele și
gândurile eului liric. Chiar daca poetul sugerează doar stările sufletești și sentimentele sale , poezia ajuta la
întelegerea unor trăiri umane de ............ .
4.MESAJUL UNUI TEXT LIRIC
Mesajul unei opere literare este constituit din totalitatea gandurilor , ideilor si sentimentelor pe care
scriitorul le transmite cititorului , cu scopul de a-l face partas la propriile trairi . In cazul unei opere lirice , mesajul
este transmis in mod direct , prin intermediul eului liric , autorul folosind limbajul artistic realizat cu ajutorul unor
figuri de stil , iar ca mod de expunere predominant este prezenta descrierea .
In ceea ce priveste textul dat , consider ca poetul si-a propus sa-si exprime sentimentul de ...(exemple) , si sa
ii transmita cititorului si conceptia sa referitoare la acest sentiment .
In primul rand , discursul liric este organizat pe strofe , si are ca tema : (exemplu : iubirea , natura ,
nemultumirea , revolta , admiratia etc .) . Titlul , prag simbolic spre lumea operei , sugereaza aspiratia eului liric la
(exemplu) . Mesajul poetic se contureaza inca din primele strofe ale textului . Eul liric apare in ipostaza
contemplatorului , indragostitului , artistului . Acest mesaj este transmis prin intermediul unor cuvinte din campul
lexical al naturii (exemple elemente ale naturii) .
In al doilea rand , mesajul poetic este sustinut la nivel stilistic de procedee artistice . Imagini artistice
dominante sunt cele vizuale , care alterneaza cu cele auditive , constituindu-se pe alocuri sinestezii (exemple imagini
vizuale si auditive) . La nivel lexical , se remarca prezenta unor termeni din limbajul uzual (exemplu cuvinte) . Trairile
intense ale poetului se exprima prin figuri de stil : (exemplu epitete , personificarii si metafore si explicatialor) . Ca
element de prozodie se remarca rima , ritmul si masura versurilor care sustin tonalitatea textului .
In concluzie , mesajul acestei opere literare este in deplina concordanta cu continutul ei si este exprimat
direct , in mod subiectiv , convingator si tulburator , poetul punand in discutie tema (naturii , iubirii etc.) apeland la
un limbaj artistic adecvat menit sa dea o profunziume deosebita acestui sentiment .
2 SEMNIFICATIA TITLULUI
In opinia mea , titlul poeziei „X” se afla in stransa legatura cu textul poetic prin tema care se regaseste pe
parcursul creatiei si anume ( natura , momentul zilei , anotimpul ) . Titlul este un prag stilistic sugestiv prin care
cititorul patrunde in universul de semnificatie al operei , modeland indirect asteptarile estetice ale acestuia .SAU: În
opinia mea , titlul unei opere literare constituie punctul de plecare in receptarea acesteia si este totodată o punte
de legătura între scriitor si cititor in transmiterea mesajului său , un prim element de contact intre realitatea
înconjurătoare cea a cititorului si universul ficțional al operei. Titlul are rolul de a focaliza discursul liric si de a
asigura pătrunderea cititorului in universul afectiv al eului liric.
In primul rand , titlul poeziei este reprezentat printr-un adverb sau un substantiv de unde reiese ( peisajul ,
momentul zilei , anotimpul , locul ) descris in poezie.Titlul este un indice temporal sau spatial care esentializeaza
mesajul textului , evidentiind elementele descrierii artistice ce genereaza sentimente de incantare in fata naturii.
Din punct de vedere structural titlul este sintetic / analitic , fiind alcatuit din ............ . Acesta are sens propriu /
figurat , reprezentâ nd........... .
In al doilea rand , titlul „X”este sustinut la nivelul textului prin imagini artistice delicat conturate ( imaginea vizuala
Y exprima …. ) . Totodata figurile de stil contribuie la modelarea expresiva a ideii din titlu , astfel epitetul „X” are
legatura cu titlul textului si exprima …. . Comparatia Y este sugestiva pentru legatura cu titlul poeziei si descrie… .
Relația dintre titlu si textul poetic este foarte strâ nsa fapt vizibil prin prezenta a numeroși termeni din câ mpul
lexical al ........ .
EXPRESII OPTIONALE : Titlul reprezinta pentru cititor o cheie de interpretare a discursului poetic . Sugestiile titlului
se regasesc la nivelul campului semantic. Figurile de stil contribuie la modelarea expresiva a ideii din titlu La nivelul
textului , titlul este sustinut prin imagini artistice delicat conturate.
CONCLUZIE : Dupa cum se observa între titlu și conținutul poeziei există o strâ nsă legă tură , manifestată atâ t
la nivelul conținutului cat și la nivelul formei , poetul prezentâ nd astfel .........
3 PASTELUL
Pastelul este o specie a genului liric in care este surprins , cu mijloacele descrierii artistice , un tablou de natura
in care poetul isi exprima in mod direct sentimentele. Pastelul este specia genului liric in care se prezintă in mod
direct sentimentele eului liric contemplator in legătură cu un colt de natură prin intermediul mijloacelor artistica
expresive .
In primul rand , in conturarea peisajului , poetul recurge la imbinarea imaginilor artistice create cu ajutorul
figurilor de stil . In afara , imaginilor artistice, o trasatura des intalnita la pastel o reprezinta elementele cromatice ,
grupurile nominale ( formate din substantiv si adjectiv ) . Obiectivul descrierii poetice este atmosfera specifica
anotimpului „X” . Astfel prin imaginea vizuala / auditiva „Y”, poetul contureaza in linii gratioase planul cosmic al
inaltului si cel terestru apropiat.
Într-un pastel , descrierea este modul de expunere privilegiat , limbajul abundă in figuri de stil și imagini artistice
, iar muzicalitatea este susținuta de versificație . La fel cum pictorul se folosește de paleta cromatică pentru a da
expresie propriilor trăiri , creatorul pastelului se folosește de limbajul poetic expresiv pentru a reda frumusețea
naturii surprinse in timpul .......... .
Apare planul terestru " ex " si cel cosmic " ex ". Cromatica este dominată de culori precum .........., cu rol in crearea
unei atmosfere melancolice , predispuse la meditație . Poetul percepe realitatea in mod subiectiv , filtrând ceea ce
vede prin sensibilitatea sa .
In al doilea rand , pastelul reflecta trairile profunde ale eului liric in fata spectacolului naturii. Limbajul poetic
slujeste nuantat intentia autorului de a zugravi un peisaj de …. ( ce fel de peisaj ) deoarece predomina substantivul
din câmpul semantic al naturii ( ex. din poezie ) insotit de adjective care evidentiaza elemente de detalii precum ….
( ex. din poezie ) . Figura de stil ….. ( exemplu ) descrie atmosfera creata de anotimpul „Y” . Comparatia
„X”plasticizeaza limbajul si pune intr-o lumina inedita peisajul prezentat . Pastelul reflecta trairile profunde ale eului
liric in fata spectacolului naturii.
Pe lângă limbajul expresiv , prezenta descrierii e susținută de structuri gramaticale specifice , verbe la timpul
prezent " ex " care generează ideea de suspendare temporală , de peisaj proiectat in eternitate si structurile formate
din substantive însoțite de adjective " ex " Expresivitatea acestei poezii este conferita de folosirea imaginilor artistice
realizate prin tehnici picturale.
In concluzie , pentru ca descrie intr-un mod artistic un colt din natura, imbinand imaginile artistice si figurile de
stil , poezia „X”este un pastel. Intentia poetului a fost de a creiona un tablou al naturii in versuri care sa
impresioneze cititorul prin forta sugestiei plastice.
SAU : Având în vedere faptul ca trăirile eului liric în fata naturii sunt exprimate in mod direct prin intermediul
unui limbaj expresiv, utilizând descrierea ca mod de expunere principal , putem afirma ca poezia „X”întrunește
trăsăturile unui pastel.
5. APARTENENTA LA GENUL EPIC
In opinia mea , opera „X” apartine genului epic deoarece naratorul transmite in mod indirect sentimentele de
……….. prin intermediul personajelor si al actiunii . Intr-o astfel de opera intamplarile sunt prezentate pe momentele
subiectului ,sunt incadrate in timp si spatiu si sunt relatate de către narator , care poate fi implicat in evenimente
sau poate fi detasat de lumea operei.

In primul rand , actiunea este plasata in timp si spatiu prin intermediul indicilor spatio-temporali ( unde si când
se petrece actiunea ) , cu rol in crearea impresiei de verosimilitate , intamplarile putand avea loc si in realitate .
Modurile de expunere sunt specifice unui text epic : (in incipit este prezenta naratiunea cu un rol in relatare
(exemplu) . Intamplarile sunt relatate de către un narator obiectiv ( când naratiunea se face la persoana a III-a ) sau
un narator subiectiv ( când naratiunea se facea la persoana I ) . Actiunea este structurata pe momentele subiectului
, iar in acest fragment apare momentul „X”( expozitiune , intriga , punctul culminant ). (Povestiti fragmentul ).

In al doilea rand , instantele comunicarii narative sunt specifice . La actiune , participa mai multe personaje
(exemple personaje) , al caror portret se realizeaza prin imbinarea caracterizarii directe facuta de narator cu cea
indirecta prin fapte si limbaj . In fragment locul central il ocupa personajul „X” . Din caracterizarea directa facuta de
catre narator se desprind trasaturile : (exemple) , iar din fapte reiese : (exemple) .

In concluzie , pentru ca prezintă o intamplare pusa pe seama unor personaje , pentru ca apare naratiunea ca
mod de expunere imbinata cu dialogul , fragmentul dat apartine genului epic.

SAU : In concluzie , surprinzand realitatea in mod verosimil , gratie personajelor si intamplarilor conturate de
narator , fragmentul citat ilustreaza trasaturile unei opere epice.

6.MESAJUL GENULUI EPIC

Mesajul unei opere literare este constituit din totalitatea gandurilor , ideilor si sentimentelor pe care scriitorul
le transmite cititorului , cu scopul de a-l face partas la propriile trairi .
In cazul unei opere epice , mesajul este transmis indirect, prin intermediul actiunii si al personajelor , al
relatiilor dintre acestea , autorul folosind in acest scop , ca mod de expunere predominant , naratiunea .
In primul rand , mesajul textului este sustinut de tema textului (exemplu : scoala , familia , iubirea etc.) ce
determian reactii diferite din partea celor implicati . Relatarea faptelor este realizata dintr-o perspectiva obiectiva
de catre narator , cu ajutorul verbelor la persoana a III-a (exemple) sau dintr-o perspectiva subiectiva , de catre un
narator personaj , cu ajutorul verbelor la persoana I (exemple) . Incipitul surprinde indici spatio-temporali (exemple)
In textul dat , naratorul si-a propus sa aduca in prim-plan , imaginea personajului „X” si sa transmita cititorului
simpatia fata de acesta (povestirea textului) .
In al doilea rand , mesajul autorului , sentimentele si atitudinile lui sunt transmise prin portretul facut
personajului „X” in care insusirile fizice si morale sunt creionate cu multa simpatie apeland la expresii din text
(exemple) .
In concluzie , prin toate aceste aspecte de continut si de forma , autorul ii transmite cititorului intreaga sa
compasiune fata de personajul „X” si conceptia sa referitoare la acest eveniment al existentei umane .

TEXTUL NON-LITERAR
Acest articol apartine textului non-literar deoarece sunt prezentate aspecte ale realitatii. Are caracter non-
functional deoarece este bazat pe aspecte adevarate , concrete ale realitatii cotidiene .
In primul rand , informatiile sunt prezentate cu obiectivitate , claritate , cu scopul de a informa cititorul
despre… ( tema textului ).
Este folosit un aspect corect , ingrijit al limbii romane. Este lipsit de expresivitate , de figuri de stil si imagini
artistice. Termenii folositi sunt din domeniul stiintific . Din text aflam informatii reale detaliate despre...........
( exemple din text ).
In al doilea rand , scopul textului este informativ . E important ca cititorul sa cunoasca aspecte din realitate
pentru imbogatirea culturii generale.
In concluzie , articolul este text non-literar , deoarece ne comunica aspecte concrete ale realitatii si are ca scop
informarea cititorului cu privire la .......( tema textului ).
7 CARACTERIZARE DE PERSONAJ
Personajul este o instanță narativă definitorie pentru genul epic, „o ființă de hâ rtie” prin intermediul
că reia autorul își transmite viziunea asupra realită ții , transpuse in operă .
Fă ră îndoială , personajul principal este „X”, imaginea tipului …….. că tre care se îndreaptă toate firele
narațiunii .Personajul „X”ocupa locul central in fragmentul selectat din opera „Y”deoarece este prezentat pe tot
parcursul acțiunii , iar celelalte personaje gravitează in jurul său. „X”este personajul principal individual ,
surprins într-un moment reprezentativ……. .
Portretul să u este realizat prin îmbinarea mijloacelor de caracterizare directă , realizată de că tre narator
si de alte personaje cu mijloacele de caracterizare indirectă prin fapte , limbaj , comportament , atitudinea față
de ceilalți .
Portretul fizic e realizat in mod direct de că tre narator si e limitat la câ teva detalii semnificative ……”citat
din opera „….. .
Portretul moral e complex, fiind realizat prin caracterizare indirecta. Astfel , din faptele sale reiese ca este
o persoana ……… , fapt evidențiat in momentul câ nd ……. . Tră să tura sa dominanta de caracter este …….. . In
fragment este inserata o întâmplare gră itoare pentru personajul „X”. In relație cu un alt personaj el se
dovedește a fi ……… deoarece ……… . Statutul social al lui „X” îl reprezintă pe acesta ca fiind …… .
Modul de expunere care contribuie la acest portret este descrierea / narațiunea / dialogul ……….. . Limbajul
artistic ce contribuie la portretul personajului „X”poartă amprenta stilului narațiunii lui „Y”, fiind expresiv prin
mijloace artistice vizuale……. .
În concluzie , „X”este un personaj ale că rui tră să turi fizice si morale sunt bine evidențiate in fragment ,
portretul să u fiind emblematic pentru categoria umană reprezentată . Personajul este credibil din punct de
vedere uman si viabil sub raport artistic , dorește să transmită cititorului o stare de admirație , simpatie față de
tipul de personaj creat.

8 BASMUL
Basmul popular este o specie a genului epic în proză , în care întâ mplă rile reale se întâ lnesc cu cele
fantastice , la care participă personaje înzestrate cu însușiri supranaturale , grupate antitetic , ce simbolizează
binele si ră ul aflate in confruntare finalizată cu victoria binelui.
În primul rând, fragmentul dat conține formula inițială / mediană / finală (ex. formula) care introduce
cititorul in lumea ficționala si anticipează caracterul fantastic al întâmplă rilor in care timpul și spațiul sunt
nedeterminate / leagă secvențele / scoate cititorul din lumea ficțională. Un alt element specific basmului este
cifra magică 3 / 9/ 7/ 12, mentionata in fragment de doua ori.
In al doilea rand , mentionez ca argument impletirea elementelor reale cu cele fantastice puse pe seama unor
personaje cu insusiri supranaturale situate de partea binelui si de partea raului . Intr-un basm se confrunta fortele
binelui cu cele ale raului si de cele mai multe ori binele invinge ( povestirea basmului ) .

În al treile râ nd , fragmentul poate fi considerat ca aparține unui basm, întrucâ t descoperim un protagonist
ca ........... . ---CARACTERIZAREA PERSONAJULUI PRINCIPAL--- .

În concluzie , fiind un text epic cu un element real si unul fantastic , cu o formula inițială / mediană / finală
specifică , cu o povestire fantastica in care binele învinge întotdeauna ră ul , fragmentul dat se încadrează in
specia literară basmul. Basmul oglindește într-un mod miraculos viața.
Ni se prezintă o lume mirifică , diferită de cea cotidiană , în care se petrec întâmplări fantastice și în care
trăiesc personaje supranaturale neobișnuite. Încă din cele mai vechi timpuri poporul român a scos la iveala un
tezaur artistic constituit din basme care reliefează bogăția sufletească. Basmul este o evadare din cotidian intr-un
ținut mirific unde totul este posibil si unde abaterea de la normalitate este aspru sancționată . Lumea imaginară
pe care o creează textul are in centru confruntarea dintre bine si rău pe fundalul unei temporalități
nedeterminate si a unui spațiu cu sugestia himericului .
9 FABULA
Fabula este o specie a genului epic in versuri sau in proza cu o scurta povestire alegorica in care sunt satirizate
defectele omenesti cu scopul de a le corecta, iar autorul transmite o morala prin intermediul unor personaje, plante
sau lucruri personificate. Este alcatuita din doua parti : naratiunea propriu-zisa si morala . Autorul foloseste ca
procedee artistice personificarea si alegoria , imbina dialgoul cu naratiunea.

In primul rand , tema textului o constituie satirizarea unor defecte omenesti precum (laudarosenia , mandria ,
naivitatea , viclenia). Din punct de vederele structural , textul prezinta o scurta naratiune dialogata desfasurata
linear , la care iau parte personaje din lumea (animalelor sau obiectelor sau plante) , povestirea fabulei . Morala
poate sa fie explicita , formulata de autor la sfarsitul textului (o explici) sau poate fi implicita si reiese din intamplari
(explicarea acesteia) . In plus , coordonatele spatio-temporale nu sunt clar precizate , iar intamplarile dobandesc
caracter de generalitate (exemplu unde si cand se petrec intamplarile) .

In al doilea rand , prin intermediul alegoriei , opera prezinta defecte omenesti puse pe seama unor (animale
sau obiecte sau plante) devenite simboluri ale satirei , portretele lor realizandu-se prin caracterizare directa si
indirecta . Astfel personajul „X” reprezinta tipul omului (mandru , naiv , parvenit , ipocrit) , trasaturi ce reies indirect
din limbaj si atitudine (exemplu citate din fabula care caracterizeaza personajul) , iar personajul „Y” reprezinta tipul
omului modest constient de propriile calitati , trasaturi ce reies din citatul (exemplu) . Autorul isi exprima atitudinea
critica fata de defectele infatisate urmarind indreptarea acestora , cele doua personaje sunt personificate ,
conturate prin contrastul dintre esenta si aparenta , devenind simboluri ale unor categorii sociale .

In concluzie , pentru ca are o structura specifica pe doua parti, pentru ca are ca personaje doua animale ce
intruchipeaza alegoric defectele oamenilor , opera data apartine speciei literare fabula cu scopul de a le corecta .
Fabula " X " este o poveste alegorica prin care trasaturile omenesti sunt ascunse in spatele unor masti de animale
astfel autorul critica defectele morale ale societatii contemporane lui , folosind animale pentru trasaturi umane.

10GENUL DRAMATIC
Opera dramatica este textul literar organizat in acte si scene , scris sub forma de dialog sau de monolog
dramatic si este destinat reprezentarii pe scena , in care personajele comunica prin dialog , iar interventia autorului
se realizeaza in indicatiile scenice sau didascalii ce contin informatii plasate intre paranteze despre gesturi , mimica si
jocul pe scena al actorului.

Fragmentul citat " X" apartine genului dramatic deoarece acesta este scris pentru a fi jucat pe scena , modul de
expunere este dialogul, iar structura operei dramatice se compune din acte si scene.

In primul rand , se remarca structura operei in acte , in fragment fiind redata o scena din actul "X" constand
intr-o discutie despre ..........( tema discutiei ). Autorul isi exprima in mod indirect ideile si sentimentele prin
intermediul actiunii ce evolueaza gradat , prin replicile personajelor . Actiunea dramatica are in prim plan
personajele : (exemple) . Conflictul dramatic este de tip interior , astfel (exemple) . Modul de expunere pe baza
caruia este compus textul este dialogul dramatic , fiecare replica fiind precedata de numele personajului ( exemplu
replica ).

In al doilea rand , se remarca prezenta indicatiilor scenice sau didascaliilor ce reprezinta notatiile autorului
scrise cu rolul de a oferii informatii utile actorilor pentru montarea adecvata a spectacolului teatral . Acestea au
urmatoarele roluri : ofera precizari privind numele personajelor (numele personajelor) si orienteaza jocul actorilor ,
fiind indici comportamentali (exemple) . Personajele care apar in scena " X " sunt x si y ( personaje ) . Ele se
caracterizeaza prin limbaj , prin atitudine si prin relatiile cu celelalte personaje fiind astfel : ......... ( caracterizati
personajele ).

In concluzie , acest text apartine genului dramatic deoarece prezinta toate caracteristicile specifice : organizarea
in acte si scene , aparitia personajelor , dialogul ca mod de expunere , indicatiile scenice sau didascalii.
11DOINA
In opinia mea, opera literara "X" este o doina intrucat este o creatie lirica , populara , specifica folclorului
romanesc deoarece creatorul popular anonim exprima sentimente de dragoste , de tristete , de dor , de jale , de
regret fata de anumite imprejurari ale vietii , prin intermediul figurilor de stil si imaginilor artistice si este insotita de
o melodie adecvata.

In primul rand , fiind o creatie populara , are toate trasaturile acesteia : autor anonim si colectiv , caracter oral si
sincretit , fiind insotit de o melodie adecvata . Caracterul traditional rezida in temele si motivele abordate , limbajul
poetic si elementele de prozodie specifice . Tinand cont de sentimentele transmise , opera literara este o doina de
(haiducie , dor , jale , trsitete , instrainare). Intregul discurs liric pare a fi transmis prin viu grai datorita unor
elemente precum expresiile populare ( ex. din text) , inceputul unor versuri cu conjunctia, interjectia ( ex. din text ) ,
dar si elemente exclamative si interogative ( ex. din text ) care confera textului o expresivitate deosebita. Modul
principal de expunere este monologul liric de tip confesiv (pers I) sau adresativ ( pers a III-a ) care se imbina cu
descrierea ( ex. din text ).

In al doilea rand , mesajul poetic este redat , la nivel compozitional prin intermediul textului organizat astrofic .
Dorintele sale puternice sunt redate la nivel morfologic prin verbe la modul conjunctiv (scrii exemplu verbe „sa vad”
etc.) , iar la nivel stilistic prin figuri de stil variate (exemplu figuri de stil din doina) . Ca in orice doina , se remarca
motive folclorile precum comuniunea om-natura , codrul , puse in evidenta prin procedee specific creatiei populare:
paralelism sintactic , acumularile verbelor , gradarea ascendenta a sentimentelor . La nivel prozodic , versurile au
masura de 7-8 silabe , rima este monorima , iar ritmul este trohaic .

In concluzie , pe baza argumentelor prezentate , se poate afirma , ca textul dat este o doina populara ce reda ,
prin mijloace expresive , intensitatea puternica a sentimentelor . Desi este expresia artistica a unei trairi individuale ,
mesajul doinei cere o mare putere de generalizare , in el regasindu-se la modul simbolic spiritul romanesc din toate
timpurile . Folclorul reprezinta o componenta fundamentala a culturii unui popor fiind prima sa forma de
manifestare artistica.

12BALADAPOPULARA
In opinia mea , opera literara " X " este o balada populara deoarece este o specie epica in versuri cu un pronuntat
caracter liric , in care se relateaza o actiune eroica , un fapt istoric sau o legenda la care participa personaje
exemplare grupate antitetic ( in functie de balada ). In literatura populara , balada este cunoscuta sub numele unui
cantec batranesc.
In primul rand , fiind o creatie populara are toate trasaturile acesteia : autorul este anonim si colectiv , a circulat
pe cale orala si are un caracter sincretic fiind insotita de un acompaniament muzical . Caracterul traditional rezida in
temele si motivele abordate , limbajul bogat in arhaisme si regionalisme (exemple) si elemente de prozodie specifice
. In plus tema baladei este haiducia , actiunea este simpla , lineara , timpul si spatiul fiind precizate (exemple) . Fiind
o specie a genului epic , actiunea este simpla , structurata pe momentele subiectului ( povestiti fragmentul pe scurt )
. Sunt prezentate intamplari fantastice .

In al doilea rand , personajele baladei sunt conturate in antiteza ,atat din punct de vedere fizic , cat si moral ,
devenind simboluri pe de o parte , ale frumusetii fizice si morale , exemplu personaj , pe de alta parte , ale lasitatii ,
exemplu personaj . In centrul actiunii se afla personajul principal „X” reprezentant al binelui , avand insusiri
exceptionale : vitejia , sentimentul dreptatii , curajul , sinceritatea . Portretul fizic este sumar , naratorul facand
referire la aspectul personajului , dar portretul moral este complex, acesta iubeste dreptatea , este solidar cu
tovarasii , curajos si cinstit . De asemenea ca in orice balada , se remarca impletirea motivelor folclorile , motivul
haiducului , alegaturii omului cu natura . Fiind o balada populara se remarca prezenta unor forme populare
( exemplu din text ) , a unor propozitii interogative si exclamative ( exemplu din text ) si a dativului etic ( exemplu din
text ) . Elementele de versificatie specifice literaturii populare sunt : ritmul trohaic , rima imperecheata si masura
versurilor 7-8 silabe.
In concluzie , se poate afirma ca fragmentul selectat apartine unei balade populare in care autorul isi exprima in
mod indirect viziunea artistica despre destinul exemplar al unui haiduc , prin intermediul personajelor prezentate in
antiteza si al actiunii inspirate din trecutul istoric .

Opera literara " X " este o balada populara reprezentativa pentru spiritualitatea romaneasca , a carui tema
moralizatoare este ca raul poate fi infrant prin vitejie si curaj . Folclorul reprezinta o componenta fundamentala a
culturii unui popor fiind prima sa forma de manifestare artistica.