Quintus Horatius Flaccus (65-8 i.Hr.

Horatiu, unul dintre cei mai reprezentativi poeti ai literaturii latine, s-a nascut la 8 decembrie 65 i.Hr. La Venusia, un orasel in sudul taliei. !mintirile cadrului rustic, in care poetul si-a petrecut primii sai ani, au ramas puternic statornice in mintea si inima lui Horatiu. "u e#ista in$ormatii despre mama poetului, si se pare ca a avut o doica. %atal sau era libert, insa dispunea de o conditie materiala relativ satis$acatoare, desi modesta. Fusese sclav al orasului Venusia (de unde si numele de &inta, Horatius, luat dupa eliberare, dat $iind ca acest tar&usor era inscris in tribul Horatia). 'evenise ulterior $unctionar al orasului, si s-a straduit sa-i o$ere o educatie aleasa $iului sau. (oetul s-a $ormat la )oma, in cele mai bune scoli, unde si-a creat prieteni si relatii care depaseau considerabil standardul in&aduit de obarsia sa. n scoala lui *rbilius, +&ramaticul, , nu se studiau decat poetii vec-i si erau i&norati neotericii, ceea ce il va $rustra si marca pe tanarul Horatiu. .l se straduia constant sa depaseasca nivelul celor din randurile carora provenea. /upraeul poetului a dominat intotdeauna pulsiunile psi-icului. Horatiu a $ost un +-edonist, moderat. /pre 05 i. Hr., el pleaca la !tena pentru a-si desavarsi pre&atirea intelectuala si $iloso$ica, alaturi de numerosi tineri aristocrati. 1a si ei, se inroleaza in randul $ortelor lui 2rutus, animat de in$lacarate convin&eri republicane, cand izbucneste con$lictul dintre cezaricizi si triumviri. /lu3este ca o$iter de $apt tribun militar, in le&iunile lui 2rutus. 'upa in$ran&erea lor la (-ilippi (04 i.Hr.) si in urma armistitiei &enerale, se intoarce ruinat si deziluzionat la )oma. n 56 sau 58 i.Hr., prietenii poetului, Ver&iliu si Varius, il prezinta lui 7ecena, care s$arseste prin a-l primi in cercul lui cultural-politic. 7ecena ii acorda prietenia si ocrotirea sa si ii procura, in 54 i.Hr., o vila in zona sabina, care va deveni locul privile&iat de meditatie si de creatie al poetului. nzestrat cu o conditie materiala con$ortabila, Horatiu se intereseaza de viata civica si spri3ina politica lui !u&ust, luand parte, se pare, si la batalia de la !ctium. ! devenit prieten cu *ctavian-!u&ust , mai ales dupa 48 i.Hr. 1reatia lui Horatiu se imaparte in trei compartimente literare esentiale9 +/atiricul,, +Liricul, si +'idacticul,. *pera sa cuprinde .podon liber (.pode), 1armina (*de), /ermones (/ature) imnul 1armen /aeculare, redactat cu ocazia 3ocurilor seculare (:; i.Hr.), precum si .pistulae (/crisori in versuri). 'in aceasta ultima cate&orie $ace parte si celebra +.pistula ad (isones, (/crisoare catre (isoni) denumita ulterior +!rs poetica,. n cercul lui 7ecena, Horatiu a venit in contact cu ideile epicureicilor. La !tena, in tinerete, le a&rease mai cu seama pe cele ale "oii !cademii. mbatranit inainte de vreme, Horatiu se stin&e din viata, la cateva luni dupa moartea lui 7ecena, adica la 4; noiembrie 8 i.Hr., rapus probabil de un atac cerebral. si lasa averea lui !u&ust si este inmormantat alaturi de 7ecena, undeva pe .s<uilin, printre &radini.

Quintus Horatius Flaccus, =n limba rom>n? Horaiu, (n. 8 decembrie 65 =.Hr., Venosa@ d. 4; noiembrie 8 =.Hr., )oma) a $ost unul din cei mai importani poei romani din Aperioada de aurA a literaturii romane (A/ecolul lui !u&ustusA) sau Aepoca au&ustan?A, cuprins? =ntre 05 =.Hr. (moartea lui 1icero) i :0 d. Hr. (moartea =mp?ratului !u&ustus). Horaiu s-a n?scut la 8 decembrie 65 =.Hr. =n Venusia (ast?zi Venosa) din provincia !pulia, $iu al unui libert (sclav eliberat). %at?l s?u avea $uncia de coactor ar&entarius (=ncasator de impozite) i realizase o oarecare avere. Familia se mut? la )oma i Horaiu are posibilitatea s? obin? o cultur? aleas?, $recvent>nd coala de retoric? a lui *rbilius. 1ontinu? studiile la !cademia din !tena, ocup>ndu-se =n special de $iloso$ie i poezie. 'up? asasinarea lui 1aesar =n anul 00 =.Hr., Horaiu se al?tur? trupelor republicane conduse de conspiratorii 2rutus i 1assius i devine tribun militar. 'up? =n$r>n&erea su$erit? =n b?t?lia de la (-ilippi (04 =.Hr.) =n $aa trupelor lui 7arcus !ntonius i *ctavianus !u&ustus (viitorul =mp?rat), Horaiu se =ntoarce la )oma, bene$iciind de o amnistie &eneral? instituit? de =nvin&?tori. !verea p?rinteasc? $u =ns? con$iscat?, Horaiu obine o $uncie de secretar =n administraia statului i are timp s? se dedice poeziei. (rimele sale versuri sunt remarcate de Vir&iliu, pe atunci A(oeta laureatusA al )omei, care =l prezint? nobilului i in$luentului =ncura3ator al artelor, Baius 7aecenas. Cntre Horaiu i 7aecenas se dezvolt? o str>ns? i durabil? prietenie. Cn anul 55 =.Hr., 7aecena =i d?ruiete o proprietate =n re&iunea munilor /abinici, nu departe de )oma. !ici are linitea i ti-na (otium) pe care le consacr? creaiei sale literare. 'up? moartea lui Vir&iliu, =n anul :6 =.Hr., Hora iu este acela care primete distincia de A(oeta laureatusA. Cn anul 8 =.Hr. 7aecena moare i =n acela i an, la 4; noiembrie, moare i Horaiu, $iind =nmorm>ntat pe colina .s<uilina. *pera 1reaia lui Horaiu s-a p?strat =n =ntre&ime p>n? =n zilele noastre i poate $i =mp?rit? =n trei perioade9 *pera timpurie (04 =.Hr.-58 =.Hr.)9 /atirae, satire care evolueaz? de la tonul violent sau sarcastic la ironia amuzant? i =neleapt?, prin care r?zbate coninutul didactic, dar i &raie spiritual?, umor i ele&an? .podon liber (erioada clasic? a maturit?ii (5: =.Hr.-48 =.Hr.)9 1armina - , unde este pre$i&urat? concepia epicureic? ec-ilibrat? a poetului i realismul s?u psi-olo&ic .pistulae , prina care se realizeaz? trecerea de la satira personal? la $ilozo$ia moral? *pere t>rzii (:8 =.Hr.-:5 =.Hr.)9 1armen saeculare, imn scris la cererea =mp?ratului !u&ust =n cinstea 'ianei i a lui !pollo 1armina V .pistulae , cuprinde celebra !rs poetica, =n care sunt $ormulate principiile clasicismului antic reluate ulterior de 2oileau i (ope. /atirele 1ele dou? c?ri cu /atire (/atirae), numite de Horaiu /ermones (A1onvorbiriA), cuprind :8 poezii scrise =n -e#ametre dactilice, inspirate din operele satiricului Baius Lucillius. /ub $orma unui dialo& cu 7aecena, sunt tratate teme etice, critic>ndu-se, pe baza unor e#emple, ambiia nem?surat?, prostia, avariia, de$ecte i vicii care =i $ac pe oameni ne$ericii, =ntr-un mod tolerant i cu umor, $?r? asprimea predecesorului s?u. Dneori se re$er? la sl?biciunile propriei sale persoane. 'ialo&ul dintre poet i interlocutorul s?u ia s$>rit prin postularea principiului

epicurian, al c?rui adept a $ost Horaiu, bazat pe preconizarea atara#iei, a ec-ilibrului interior i armoniei9 A.st modus in rebus, sunt certi deni<ue $ines, Quos ultra citra<ue ne<uit consistere rectumA A. o m?sur?-n toate9 tu, drumul drept =l ine i nu c?lca -otarul pus =ntre r?u i bineA (/ermones, ,:9 trad. de !l. Hodo i %-. 7?inescu) .podele 1artea .podelor (.podon liber, din limba &reac?9 AepEdosA F re$ren), denumit? de Horaiu A ambiA, dei numai o parte din poezii sunt scrise =n ritm iambic, restul =n dactile, cuprinde :; poeme lirico-satirice cu re$erire la evenimentele i problemele politice ale epocii, dup? modelul poetului &rec !rc-iloc-os din (aros. *dele Horaiu a scris patru c?ri de ode, intitulate A1arminaA, care cuprind :80 poeme pe teme civice, mitolo&ico-reli&ioase, politice, morale, erotice, bacc-ice, unele consacrate )omei sau lui !u&ustus, reprezent>nd o culme a m?iestriei sale poetice. (rimele trei c?ri au $ost realizate =n anul 45 =.Hr., ultima =n anul :5 =.Hr. 1a modele i-au $olosit creaiile din literatura &reac? ale lui !lceu, !naGreon, (indar i /app-o. /pre deosebire de predecesorii s?i &reci, odele lui Horaiu sunt poezii lirice pure i nu au $ost transpuse pe muzic?. 7editaia asupra scur&erii ireversibile a timpului este un motiv ma3or =n odele -oraiene, =ncercarea de a opri trecerea timpului i apropierea s$>ritului prin ru&?mini i o$rande aduse zeilor este zadarnic? (1armina, ,:09 !d (ostumum). !v>nd =n vedere meditaia asupra acestor motive, =n oda !d Leuconoen, poetul =ndeamn? la tr?irea clipei - carpe diem - i renunarea la cercetarea inutil? a viitorului9 A/pem lon&am reseces. 'um lo<uimur, $u&erit invida aetas91!)(. ' .7, <uam minimum credula posteroHA A/perana dup? timp i-o p?suiete c?ci vremea, c>t de rea, se scur&e c>t vorbim 1DL.B. I D! 1.! '. !/%JI , ce va $i m>ine noi nu timA (1armina, ,::9 !d Leuconoen) Cn poemul-epilo& al c?rii a treia de *de re&?sim e#presia celebr? a motivului autoelo&iului propriei opere literare9 A.#e&i monumentum...A (1armina, ,58). 1armen saeculare, scris? cu ocazia s?rb?torilor AseculareA (ludi saeculares) or&anizate de =mp?ratul !u&ustus (:; =.Hr.), este oda patriotic? cea mai av>ntat? =nc-inat? &loriei )omei. .pistole .pistulae (A/crisoriA), dou? c?ri (48 i :5 a.1-r.) =n -e#ametru dactilic cu problematic? $iloso$ic?, moral?, literar? etc. 1a $iloso$, Horaiu pre$er? principiul aristotelian al Ac?ii de mi3loc de aurA (aurea mediocritas) i =nv??turile lui .picur, con$orm c?rora pl?cerea reprezint? bunul unic, iar durerea sin&urul r?u e#istent. !dev?rata pl?cere se &?sete =n starea de absolut? lini te su$leteasc?, =n ti-n?, =ntr-un mod de via? bazat pe virtuile ma3ore (mores maiorum)9 modestia, cura3ul, $idelitatea, statornicia, dreptatea i respectul. ! doua carte de epistole este consacrat? problemelor literaturii. /e remarc? printre ele A.pistula ad (isonesA (A/crisoare c?tre (isoniA, Lucius 1alpurnius (iso, consul =n anul :5 a.1-r., i cei doi $ii ai s?i, Lucius i Baius, iubitori i protectori ai literelor), cunoscut? mai t>rziu ca A!rs poeticaA (A!rt? poetic?A). F?r? a avea pretenia de a redacta un tratat de poetic? dup? toate re&ulile, Horaiu =i e#prim? clar =n 0;6 de versuri, sub $orma unei conversaii prieteneti cu (isonii, ideile sale re$eritoare la problemele scrierii operelor literare. !ceast? oper? a e#ercitat o deosebit? in$luen? asupra posterit?ii, p>n? =n timpurile moderne. !st$el "icolas 2oileau-'esprKau#, poet i critic literar $rancez, sintetizeaz? =n A!rt poKti<ueA :6;0) principiile clasicismului, $ructi$ic>nd izvoarele antice9 !ristotel (poezia este o imitaie a vieii - mimesis) i ideile estetice ale lui Horaiu. )epere ale operei lui Horaiu

*pera lui Horaiu, prin concepia $iloso$ic?, spiritul ei lar&, lirismul av>ntat, =nclinaia satiric?, ironia $in?, ele&ana i concizia, varietatea de ritmuri a versurilor, valori$icarea e#perienei umane i artistice =n $uncie de principiile morale, a &?sit un ecou pro$und =n contiina artistic? a multor poei moderni, printre care i 7i-ai .minescu, admirator entuziast al marelui poet latin. /enin?t?ii, ec-ilibrului armonios din meditaiile -oraiene =i corespunde o art? literar? =ntemeiat? pe simetrie, pe st?p>nirea raional? a e#presiei.