Bună ziua dragi colegi,astăzi eu și colegul meu,Gusev Nichita vă vom

vorbi despre conceptul de modernism,dar și manifestarea acestuia în diverse

domenii,cum ar fi: în literatură,artă vizuală,muzică și arhitectură.
Pentru început vă vom prezenta semnificația acestui concept.
Astfel, modernismul este nume generic dat mișcărilor , tendințelor,
experimentelor literare și artistice inovatoare(manifestate începând din
ultimele decenii ale sec. XIX până în cea de-a doua jumătate a sec. XX) și
caracterizate prin : exarcerbarea modernității , respingerea Tradiționalisului și
Academismului și prin proclamarea exclusivistă e unor noi principii de creație.
În literatură ,modernismul desemnează tendinţa inovatoare a unei
literaturi într-o anumită epocă. În sens larg, denumeşte forme de expresie ale
spiritului novator în planul creaţiei artistice. modernismul- mișcare culturală
care cuprinde mai multe curente culturale: simbolismul, avangardismul,
expresionismul, futurismul etc. Se manifestă începând cu sec. al XIX-lea, iar în
literatura română ia o amploare deosebită în perioada interbelică având ca
reprezentanți pe: Tudor Arghezii, Lucian Blaga, Ion Barbu. În literatură
Modernismul se manifestă prin: cultivarea simbolurilor , sugestiilor ,
sinisteziilero; lirismul subiectiv -reflexivitatea ;expresivitatea
limbajului ;adoptarea versului liber;muzicalitatea versurilor- tehnica
ingambamentului;
împletirea liricii cu filozofia,religia, matematică;preferința pentru anumite
specii literare: arta poetică, meditație, elegie, pastel psihologic;organizarea
discursului liric în secvențe inegale; Totodată acest curent cultivă următoarele
teme și motive specifice:
★ condiția eului liric creator univers;
★ tema mediul citadin decadent;
★ tema vieții și a morții;
★ tema cunoașterii, atitudinea eului creator în univers;
★ tema iubirii;
★ tema trecerii ireversibile a timpului;
★ tema tristeții metafizice;
★ tema desacralizării universului înconjurător;
Cei mai renumiți scriitori moderniști din literatura română sunt: Lucian Blaga
și George Bacovia .
Lucian Blaga, poet, dramaturg şi filozof român, s-a născut la 9 mai 1895,
în satul Lancrăm din judeţul Alba, sat ce poartă-n nume "sunetele lacrimei”.
Copilăria sa a stat, după cum el însuşi mărturiseşte, "sub semnul unei fabuloase
absenţe a cuvântului”, auto definindu-se "mut ca o lebădă”, deoarece viitorul
poet nu a vorbit până la vârsta de patru ani. Fiu de preot, Isidor Blaga despre
care află de la fraţii lui că "era de o exuberanţă şi de o volubilitate deosebit de
simpatică”, este al nouălea copil al familiei, iar mama lui este Ana Blaga, pe
care autorul o va pomeni în scrierile sale ca pe "o fiinţă primara”.
Opera în care Blaga elucidează trăsăturile curentului este opera “Eu nu
strivesc corola de minune a lumii”.Astfel , această operă este una modernistă,
deoarece, este prezentă muzicalitatea versurilor și tehnica ingambamentul :“Eu
nu strivesc corola de minuni a lumii”/”şi nu ucid/cu mintea tainele, ce le-
ntâlnesc” /”în calea mea”/” în flori, în ochi, pe buze ori morminte.”,adoptarea
versului liber :“Lumina altora”/”sugrumă vraja nepătrunsului ascuns”/”în
adâncimi de întuneric,”/“dar eu,”/”eu cu lumina mea sporesc a lumii taină
-”/”şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna”/“nu micşorează, ci tremurătoare... “,
dar și cultivarea simbolurilor, sugestiilor și sinesteziilor :“flori”, “ochi”,
“buze”, “morminte” etc.
George Bacovia a fost un scriitor român format la școala simbolismului
literar francez. Este autorul unor volume de versuri și proză scrise în baza unei
tehnici unice în literatura română, cu vădite influențe din marii lirici moderni
francezi pe care-i admira. La început văzut ca poet minor de critică literară, va
cunoaște treptat o receptare favorabilă, mergând până la recunoașterea sa ca cel
mai important poet simbolist român și unul dintre cei mai importanți poeți din
poezia română modernă.
Opera în care sunt tratate trăsăturile curentului modernist,este opera “Vals de
Toamnă”,opera dată este una modernistă deoarece este folosită tehnica
ingambamenului,reluarea ideei în versul următor : “Din instrumente jalnice, de
lemn,” / “La geamuri, toamna cântă funerar.” , prezența simbolurilor : “toamnă”
“vals” “geam” “parc” “lacrimă” ect. , tema acesteia fiind una specifică
curentului, viața și moartea,dar și trecerea ireversibilă a timpului, atestez aceasta
în : motivul simbol al toamnei,toamna fiind un drept pretext pentru a vorbi
despre apropierea morții,bătrânețea “toamna cântă”, motivul “carpe viem”
atestat în îndemnul eului liric “-Hai, să valsăm, iubito, hohotind...” ce semnifică
trăiește clipa și altele.
Pe lângă literatură,modernismul sa manifesta și în arta vizuală .
Arta modernă a fost puternic influențată de evenimentele sociale și politice de
la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Începutul
secolului reprezintă una dintre cele mai mari răsturnări istorice pentru
societățile occidentale. Industrializarea a decolat cu adevărat în această
perioadă, capitalismul a prins din ce în ce mai mult, au existat invenții precum
calea ferată și Primul război mondial. Această trezire și răsturnare s-ar putea
simți și în artă. Au existat multe inovații și oamenii au experimentat forme,
culori, linii și motive așa cum nu au făcut niciodată.
Era modernismului în artă a fost identificată atunci când tot mai mulți artiști
au respins principiile clasice ale artei și s-au dezis din ce în ce mai mult ideile
tradiționale despre artă.
Caracteristic acestei perioade o reprezintă independența artei față de caracterul
realist de care fusese legată. Funcțiile suplinite de fotografie - ceea ce numim
astăzi album cu amintiri de familie era suplinit de galerii de tablouri cu
persoane apropiate, portrete sau autoportrete - ori de redare a anumitor scene
preluate din religie, mitologie sau cotidian sunt inlocuite de explorarea sensului,
a relațiilor dintre culori și forme. Culorile și formele sunt percepute ca entități în
sine și nu doar ca un vehicul al realității externe. La fel ca notele muzicale,
culorile și formele pot exista în sine, pot produce senzații și pot trezi anumite
stări.
Reprezentantul de bază în domeniul picturii este Pablo Picasso (născut la
25 octombrie 1881, Málaga, Spania - a murit în 8 aprilie , 1973, Mougins,
Franța), pictor, sculptor, gravator, ceramist și scenograf, expandat spaniol, unul
dintre cei mai mari și mai influenți artiști ai secolului XX. Timp de aproape 80
din cei 91 de ani ai săi, Picasso s-a dedicat unei producții artistice care a
contribuit semnificativ la întreaga dezvoltare a artei moderne din secolul al XX-
lea, în special prin invenția cubismului (împreună cu artistul Georges Braque)
aproximativ în 1907
În spațiul românesc ,reprezentantul de bază în sculptură este Constantin
Brâncuși (născut la 19 februarie 1876, Hobița, Peștișani, Gorj, România –
decedat la 16 martie 1957,Paris, Franța) a fost un sculptor român cu contribuții
covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura
contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales membru postum al Academiei
Române.
Operele sale modernste sunt cap de copil. Modelată în maniera
romantică , în anul 1906 , în atelierul său de la Paris din Impasse Ronsin ,
lucrarea a avut ca subiect un copil orb care îi frecventa zilnic atelierul .
Sculptura reda foarte bine expresia de inteligență a modelului. Portretul acestui
copil este o imbinare a invatamintelor lui Rodin și ale lui Medardo Rosso. Este
o lucrare care a apărut pentru prima oară cu prilejul Centenarului sculptorului,
în 1976, facand parte dintr-o colecție particulară. Lucrarea figurează în
patrimoniul Muzeului de Arta Craiova din august 1954 ; din 1956 a fost expusă
permanent în cadrul Galeriei Naționale , iar din 1964 în cadrul Cabinetului
Constantin Brancuși . Altă operă de sa sa este orgoliul. Este prima sculptura
turnată în bronz de către Constantin Brancusi .Ea a fost turnată în bronz în
1905, la Paris, în tehnica ceara pierduta, la atelierul Adrien A. Hébrard .
Lucrarea figurează în patrimoniul Muzeului de Arta Craiova din august 1954.
Din 1956 a fost expusă permanent în cadrul Galeriei Naționale, iar din 1964 în
cadrul Cabinetului Constantin Brâncuși .
Lucrarea reprezinta un cap de expresie - Studiu dupa natura. Portretul este
conceput pe o structura linistita și simetrică. Calmul, exprimat de sculptură în
ansamblu, este puțin disturbat de privirea fetei care ascunde o umbra ușoară.
" Orgoliu" este modelata într-o manieră modernistă , în anul 1905 , în atelierul
său de la Paris. Brâncuși realizează și o statueta de vitrina reprezentând același
personaj. Una din cele mai renumite sculpturi este coloana infinitului. Ea
reprezintă o parte din moştenirea pe care Constantin Brâncuși a lăsat-o ţării sale
natale, devenind unul din simbolurile patrimoniului cultural al României.
Alături de Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului, Coloana Infinitului este unul
dintre cele mai cunoscute şi mai vizitate obiective turistice ale ţării.
Apariția modernismului în arhitectură a fost provocată de dorința de a
trece la un nivel de viață calitativ nou în toate manifestările sale. Noul secol și
noile tehnologii au dat naștere cultului științei sub forma ei hipertrofiată, care
poate fi urmărită în același „Hyperboloid al inginerului Garin”. Populația
Europei în anii 20 ai secolului XX a renunțat la moștenirea anilor trecuți și a
actualizat radical stilurile în arhitectură. Principalele trăsături distinctive ale
modernismul arhitectural sunt:
● Arhitectura este creat folosind cele mai la modă, cele mai moderne
consumabile, iar design-urile diferă într-o formă bizară, non-standard.
Trăiască revoluția industrializării! Clădirile sunt din sticlă, metal și
beton. Datorită faptului că majoritatea întreprinderilor producătoare de
cărămizi clasice aveau prea puține cunoștințe despre același fier, multe
dintre ele au falit, nereușind să se alăture unui nou val.
● Organizarea spațiului intern se concentrează în primul rând pe
funcționalitate. Raționalitatea este primordială în prima jumătate a
secolului al XIX-lea. Clădiri pentru oameni, nu oameni pentru clădiri -
totul este subordonat comodității omului care se străduiește în New Age.
 ● O renunțare completă la elemente decorative care rezonează cu
experiența anilor trecuți. În general, conceptul de „înfrumusețare” este
relevat ca fiind demn de o nouă eră, este lăudată puritatea strictă.
● Absența unei prejudecăți naționale, exprimată în specificul construcției
clădirii sau al proiectării acesteia, viitorul este unul pentru toți.
Un reprezentant din spațiul românesc al arhitecturii moderniste este Horia
Creangă (născut la 20 iulie 1892, București, România – decedat la 1 august
1943, Viena, Germania Nazistă) a fost un arhitect român. Promotor al
arhitecturii moderne în România, a construit mai multe edificii administrative,
social-culturale, industriale, dar și clădiri de locuințe (cea mai cunoscută fiind
blocul ARO). Alte construcții realizate după planurile arhitectului: Teatrul
Giulești, Uzinele Malaxa, Grupul Școlar Mihai Bravu, Blocul Burileanu-
Malaxa, și altele.Teatrul ODEON (reprezenta în imagine), unul dintre cele mai
reprezentative teatre din București, a fost fondat în 1946, sub numele de Teatrul
Muncitoresc CFR Giulești. Se află în locaţia actuală din centrul Bucureştiului
din 1974, într-o superbă clădire monument istoric fondată de Horia C. , căreia i-
am serbat centenarul în 2011.Un alt reprezentant este Louis Sullivan care a
fost un arhitect american, denumit “părintele arhitecturii moderniste”. Sullivan,
care este considerat de mulți specialiști și arhitecți ca fiind creatorul zgârie-
norilor moderni, a fost un arhitect care a exercitat o puternică influență asupra
arhitecturii și arhitecților, critic al "Școlii din Chicago" și mentor al lui Frank
Lloyd Wright care și este următorul repezentant,numele la naștere Frank
Lincoln Wright, (născut la 8 iunie 1867 – decedat la 9 aprilie 1959) a fost unul
dintre cei mai proeminenți și influenți arhitecți ai primei jumătăți a secolului 20.
În prezent, este adesea recunoscut ca cel mai faimos arhitect al Statelor Unite
ale Americii, fiind extrem de cunoscut și apreciat în ochii opiniei publice la
multe decenii de la stingerea sa din viață.Una din faimoasele sale lucrări fiind
sonia, sau usonian, este un termen complex , adesea folosit de arhitectul
american Frank Lloyd Wright pentru a desemna viziunea sa referitoare la
peisajul Statelor Unite, incluzând planificarea orașelor și arhitectura
organică, al cărui creator și promotor a fost. Wright a propus utilizarea
adjectivului usonian pentru a descrie caracterul particular al peisajului Lumii
Noi.
Deci curentul modernist, cu toate că a acționat în diferite perioade în
diferite domenii, el a negat tradiționalismul și a prezentat omenirii o etapă mai
inovatoare, aducând lumii o nouă privire în diverse domenii. Cu ajutorul
modernismului omenirea s-a dezvoltat și a ieșit din barieră sa tradițională.