Pablo Picasso

Artistul spaniol este unua din marile figure ale artei moderne din secolul XX. Nazuind la frumusetea absoluta, si-a dedicate intreaga viata cautarii unei picture autentice. A creat lucrari de o mare forta si sinceritate. Acestea erau puternic inradacinate in traditie, fiind totusi libere de orice constrangere ortodoxa. Tema centrala a lui Picasso, pe care a urmarit-o neobosit de-a lungul intregii cariere, a fost conditia umana. Cu inepuizabila sa creativitate si diversitate stilistica, a initiat si a luat parte la numeroase curente ale artei moderne, darn u s-a aventurat niciodata in picture abstracta. Omul si vietuitoarele in genere au fost obsesia sa de-o viata, asupra careia si-adirectionat intreaga atentie. A spart forma umana, i-a deformat corpul, a capturat-o in suprafetele plane sau a rotunjit-o, a inundat-o in culoare sau a lipsit-o cu totul de aceasta. Ainfatisat barbatul ca fiinta suferinda sau ca animal. L-a vazut ca amant viril, iar femeia, ca pe o ciudata fiinta magica a adus forma umana la limita nonreprezentativitatii, dar niciodata dincolo de acestea. Picturile si sculpturile lui Picasso au revolutionat tratarea spatiului in arta. Versatilitatea si spiritual sau novator au dat nastere mai multor curente si miscari stilistice Pe langa faptul a a fost un pictor si un sculptor de renume, Picasso a fost un grafician care stapanea la perfectie tehnicile gravurii si ale litografiei. Porumbelul pacii este unul dintre cele mai cunoscute motive ale sale. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, adesenat acest afis pentru Congresul Mondial al Pacii, ce a avut loc la Paris, in aprilie 1949. Picasso a fost adesea preocupat de subiectul persoanelor care se scalda. Aceasta alegorie, de pilda, a fost inclusa in numeroase tablouri din 1920, ce prezentau femei cu forme clasice, in apa. Corpuri feminine puternice si senzuale stau in picioare, culcate sau se misca pe plaje pustii. Nici un element nu distrage atentia de la figurile melancolice si inchise in sine, disproportionate fata de spatial pe care-l ocupa. Dezvoltarea cubismului este una dintre cele mai mari realizari ale artei moderne. Aceasta initiative de pionerat este rezultatul dialogului artistic dintre Braque si Picasso, din jurul anului 1909. Tabloul de fata este o buna ilustrare a cubismului analytic. El incearca sa reproduca fiecare imagine tridimensionala pe o suprafata plana. De-a lungul cariei care a durat mai mult de 70 de ani, a creat o opera de arta vasta, nu doar in picture, ci si in sculptura, gravura, scenografie si ceramica. In jurul varstei de doar 20 de ani a pictat una dintre cele mai revolutionare lucrari ale sale, domnisoarele din Avignon, picture care a stat la baza curentului cunoscut sub numele de cubism un nou mod de reprezentare a lumii. Cu o iutime uimitoare a penelului si a mintii, Picasso a abordat multe alte stiluri, osciland liber intre vessel si tragic. O parte din opera sa a fost

inspirata de evenimente politice un exemplu elocvent in acest sens fiind reprezentat de lucrarea de mari dimensiuni, Guernica, o replica directa la atrocitatea Razboilui Civil Spaniol. Opera sa reflecta insa de cele mai multe ori, proiile trairi, in special relatiile pasionale su femeile din viata ta. Cariera lui Picasso a fost una indelungata, de-a lungul careia artistul a trecut prin multe etape si stiluri diferite. Datorita indemanarii sale tehnice nu a intampinat mari probeme in jongla cu abordarile artistice radical noi, fiind intotdeauna capabil sa exprime orice emotie pe care dorea sa o transmita, datorita abilitatii remarcabile de a manui orice tip de material fie in picatura, desene, fie in litografie, gravure sau ceramica Picasso nu s-a putut mulumi n via cu un singur rol. Va juca multe, reale i imaginare, dar pe toate cu aceeai pasiune. A fost andaluz i catalan, spaniol i francez. A fost un copil genial, la Paris un strin "iresponsabil", din cauza cruia ns cartierul Montmartre a intrat n legend. A fost un amant pasional, so i tat. Dar mai presus de orice, a fost cea mai strlucit personalitate artistic a secolului al XXlea, unul dintre marii maetri ai penelului, care a rupt definitiv cu conveniile stilului iluzionist i figurativ, dominant nc din perioada Renaterii. Aa cum tablourile cubiste au descompus realitatea, i opera lui Picasso este o oglind care permite urmrirea artei n secolul al XX-lea i totodat viaa particular a artistului. Pnzele lui ne amintesc de un jurnal intim care glorific frumuseea i erotismul femeilor iubite. Optzeci de ani de activitate artistic - pictur, sculptur, poezie - reflect multilateralitatea creaiei lui Picasso care triete pentru art i prin art. Pictura face parte din viaa lui Picasso i, n acelai timp, viaa lui nseamn n egal msur art. S-a nscut la 25 octombrie 1881 n Malaga (Andaluzia) ca fiu al lui Jos Ruiz Blasco - pictor i profesor la coala de Arte Frumoase din Malaga - i al soiei sale, Maria Picasso y Lpez. Talentul lui Pablito se evideniaz nc din copilrie, ca adolescent i uimete pe profesorii de la Institutul de Arte Frumoase din La Coruna, dei el suport cu greu rigoarea tradiiei i educaia academic. n anul 1895 familia se mut la Barcelona. Tatl su i druiete pensulele sale, gest prin care i recunoate talentul. Tnrul Picasso i continu studiile la coala de Arte Frumoase din Barcelona (1896) i la Academia de Pictur din Madrid (1897-1898). n anul 1900, Pablo, n vrst de nousprezece ani, i expune pentru prima dat lucrrile n localul Els Quatre Gats ("La patru pisici") din Barcelona, unde se aduna avangarda artistic i intelectual din capitala Cataluniei. Din 1901, ncepe s-i semneze lucrrile cu numele mamei sale, consider c Picasso "sun foarte bine". Urmtorii ani i-i petrece cltorind ntre Spania i Frana. La Paris este influenat de operele lui Auguste Renoir i Claude Monet. Expune cteva tablouri la galeristul Ambroise Vollard, unde cunoate pe pictorul Max Jacob, de care l va lega o prietenie de lung durat.

Domnisoarele din Avignon

Aceasta imagine tulburatoare marcheaza o schimbare decisive in arta secolului al XX-lea. Rupand traditia, tanarul Picasso, la doar 25 de ani, creeaza un nou limbaj artistic, respingand in mod deliberat conceptia conform careia picturile ar trebui sa oglindeasca imaginile percepute de artist dintr-o anumita perspective. Tinerele Domnisoare, dupa cum sunt numite in titlu tabloului, sunt femei usoare intr-un bordel din Barcelona. Initial, toate cele cinci nuduri au fost pictate in stilul iberic , pe care Picasso il mostenise de la vechii predecesori spanioli. Dar in vara anului 1907, artistul se lasa vrajit de arta Africii si Oceaniei. Picasso creeaza discordanta, pictand cu maro peste personajul din partea stanga si construind, celor doua femei din dreapta, fete oribile, asemeni unor masti. Personajul care sta ghemuit a suferit de asemenea deformari drastice, in urma carorar femeia este reprezentata din perspectiva frontala si posterioara in acelasi timp o ide artistica revolutionara. Nu exista perspectiva unica putem vedea ce ar vedea artistul daca ar observa subiectele din toate partile. Aceasta lucrare epocala, care marcheaza inceputurile artei moderne, nu a aparut in urma unui act de inspiratie creatoare, ci a fost pregatita, pe parcursul mai multor luni, de numeroase schite si studii, in care artistul a incercat sa creeze un contrast intre plasticitatea figurii umane si caracterul ei statuar. Inspirandu-se din Bagneuse-ele lui Cezanne, Picasso este preocupat de schematizarea corpului si de reducerea lui la forme si volume. Cu timpul, corpurile, campul visual si culoarea se contopesc intr-o singura unitate monofatetata. Caracterul narativ poate fi regasit numai in mica natura moarta de la baza tabloului. In primavera anului 1907, Picasso a facut studiile preliminare, iar in iunie a inceput sa lucreze la tablou. Astfel a fost conceputa prima versiune iberica a lucrarii. Apoi, in timpul unei vizite la un muzeu etnografic cu sculpturi din Africa coloniala franceza, Picasso a fost atat de impresionat, incat a modificat in totalitate trei dintre personaje. In iulie 1907, tabloul era gata. In final, panza a fost montata aproape scenic, cele cinci personaje feminine fiind aliniate la acelasi nivel cu privitorul. Contemporanii sai, incapabili sa-I recunoasca noutatea si caracterul revolutionary, au gasit ca picture este inspaimantatoare si stranie. Din chipurile menite sa reprezinte

tipuri a fost eliminate orice asemanare cu modele sale. Dimensiunile corpurilor sunt si ele reduse. Ambele femei africane din jumatatea dreapta a lucrarii, cu chipurile lor aemanatoare unor masti totemice, amintesc de siluetele feminine sculptate care-l impresioneaza pe Picasso in muzeul de etnografie. Intr-o conversatie din 1937, el a marturisit efectul tulburator pe care l-a avut arta tribala si atractia magic ape care a excercitat-o asupra sa. Daca reusim sa dam forma acestor spirite, ne eliberam, spune el. Datorita deformarilor ulterioare ale chipurilor, ce dadeau un aer spectral picturii, exprimand energia anarhica a vietii si teama de moarte, femeile starneau un effect aproape fetishist. Pcasso a reusit astfel sa reprezinte pericolul prin intermediul figurii feminine. Ochii iberici, al doilea personaj din stanga, la fel ca domnisoara de langa ea, acest personaj de factura iberica cu urechea ei mare, simpla, in forma de spirala, ochii stilizati, fusese reprezentata ca frumusete contrastanta cu uratenia monstruoasa a colegelor ei de breasla, din dreapta. Desi chipul ei este surprins din perspective frontala, nasul este desenat din profil. San geometric - Taieturile parele de rosu si verde contribuie la definirea sanului, de o forma patrata, nenaturala, a acestei domnisoare, ca aluzie , atat la urmele cicatricelor, tinand de decoratiuni tribale, dar si ca traditie a pictorialului vestic de hasurare, pentru a indica efectul de umbra. Perdeaua fragmentata Cutele fragmentate, ascutite ale perdelei albastre, cu efectele lor de iluminare alba, amintesc de El Greco. Dar aceasta zona, in special, prezinta semen ale influentei tehnicii lui Cezanne, de reprezantare a spatiului prin planuri si fatete, ca o privire indrazneata inspre viitoarea arta cubista. Masca celei ghemuite Sexul si moartea se combina in imaginea monstruoasa a personajului ghemuit, mascat. Ochii ei holbati, asimetrici, sunt pictati in culori contrastante, in timp ce nasul formeaza o curba, asemeni unei coase, de-a lungul fetei desfigurate de striatiile purpurii si negre. O astfel de imagine evoca atat mastile tribale, cat si fetele oribil deformate ale bolnavilor de sifilis pe care Picasso i-a studiat la spitalul inchisorii din St Lazare. Natura Moarta simbolica Pe fundalul alb al fetei de masa, cu coltul ascutit al mesei strapungand parka scena (unii au catalogat acest element ca fiind o metafora cu conotatii sexuale), se pot observa cateva fructe adunate laolalta pictate in culori nenaturale, de teracota si alb, conturate puternic cu negru. O astfel de natura moarta poate fi vazuta ca un avertisment symbolic in directia ruinei si a mortii. Contur violet Pictand in profil, in culori aducand nuanta de piele roz-ocru, piciorul celei care trage perdeaua are un contur abea enuntat in pensula, o combinatie cromatica ce gaseste ecouri in reprezentarea domnisoarei ghemuite. Picasso a utilizat o gama limitata de culori in intreaga picture , fapt ce are efectul unui liant al compozitiei, in ciuda dezbinarii ei stilistice deliberate. Dupa moartea lui artistului , au fost descoperite 15 schite necunoscute anterior, dar care au influentat crearea acestei capodopere. Artistul crease sute de desene si studii pana cand a obtinut o compozitie finala care l-a multumit. Povestea cum lucrarea a fost create in timpul a doua perioada de activitate. Prima perioada se pare ca a durat din martie pana in mai 1907, cand Picasso a experimentat mai multe compozitiisi stusii detaliate pentru aranjamente de sase si sapte personaje, incluzand si un student la medicina si marinar. Folosind o varietate de mijloace tehnice creion de grafit, carbine,

pastel, acuarela, guase si indigo artistul si-a completat caietele de studii, pagina dupa pagina. Dupa o pauza de aproximativ o luna, timp in care s-a ocupat de alte proiecte, Picasso s-a intors la Les Demoiselles, renuntand la personajul masculine(marinarul) si concentrandu-se asupra celor cinci femei. Existand foarte putine studii pentru aceasta a doua perioada, ca si cum Picasso ar fi fost deja hotarat cum trebuie sa fie amplasate personajele pe panza - un alt semn ca artistul era aproape de varianta finala.