1

Teste pentru totalizarea 2

Complement simplu

1. Concentraţia molară se exprimă prin numărul de moli de substanţă în:

A. 100 g solvent
B. 100 g soluţie
C. un litru de soluţie
D. 1000 g soluţie
E. 1000 g solvent

2. Concentraţia molală se exprimă prin numărul de moli de substanţă în:

A. 1000 g solvent ;
B. 1000 g soluţie ;
C. 100 g soluţie ;
D. 100 g solvent ;
E. 100 ml soluţie.

3. Fracţia molară a tuturor componenţilor în soluţie este egală cu:

A. 10 ;
B. 1 ;
C. 1000 ;
D. 100 ;
E. 0,1 .

4. Factorul de echivalenţă a K2Cr2O7 în reacţia

3H2S + K2Cr2O7 + 4H2SO4 = 3S + Cr2(SO4)3 + K2SO4 + 7H2O este egal cu:
A. 1/3
B. 1/6
C. 1/4
D. 1/7
E. 1

5. În care din sărurile de mai jos toate substanţele sunt baze conform teoriei protolitice.
A. HCl, H2SO4, CO32-, HSO4-, SO32- ;
B. H2CO3, H3O+, SO42-, NH4+, Cl- ;
C. H3PO4, H2S , H2O , H3O+, NH4+ ;
D. Cl-, SO42-, HSO4- , CO32-, NH3 ;
E. HCO3-, S2-, NH4+, H3O+, Cl-.

6. Care din afirmaţiile de mai jos nu este adevărată:

A. Na+ este acidul conjugat al bazei NaOH ;
B. NH4+ este acidul conjugat al bazei NH3 ;
C. HSO4- este acidul conjugat al bazei SO42- ;
D. HPO42- este acidul conjugat al bazei H2PO4- ;

7. Care din următoarele săruri formează la dizolvare în apă soluţii cu pH = 7?

A. Na2CO3
B. CH3COONH4, NaCl
C. NH4Cl, CaCl2
D. AlCl3, NH4Cl
E. FeCl3, Al(NO3)3
 2

8. Masa molară a echivalentului (g/mol) KMnO4 în reacţia NaBr + KMnO4 + H2O → ... este:
A. 31,6
B. 158,0
C. 52,66
D. 79,0
E. 39,5

9. Masa molară a echivalentului (g/mol) KMnO4 în reacţia Na2SO3 + KMnO4 + NaOH → ...
este:
A. 31,6 ;
B. 158,0 ;
C. 52,66 ;
D. 79,0 ;
E. 39,5 .

10. Masa molară a echivalentului (g/mol) KMnO4 în reacţia Na2SO3 + KMnO4 + H2SO4 → ...
este:
A. 31,6 ;
B. 158,0 ;
C. 52,66 ;
D. 79,0 ;
E. 39,5.

11. Soluțiile căror săruri au mediul acid?

A. NaCl
B. KI
C. NH4Br, (NH4)2SO4, AlCl3
D. NaNO3
E. (NH4)2CO3

12. Are mediul bazic soluția de:

A. KBr
B. NH4NO3
C. CH3COONH4
D. Na2HPO4
E. KNO3

13. Solubilitatea gazelor în apă depinde de:

A. presiune ;
B. temperatură ;
C. natura gazului ;
D. natura apei ;
E. natura gazului, temperatură, presiune.

14 La vaporizarea îndelungată a soluţiiei unui electrolit slab, gradul de disociere a lui:

A. creşte
B. se micşorează
C. nu se modifică
D. creşte slab
E. creşte brusc

15. Se dau substanţele: CH3COONa, CH3COOH, K2SO4, H2SO4, NH4OH. Expresiile pentru
constantele de disociere pot fi scrise pentru:
 3

A. K2SO4 şi H2SO4 ;
B. CH3COONa şi CH3COOH ;
C. CH3COOH şi NH4OH;
D. CH3COONa şi NH4OH ;
E. NH4OH şi H2SO4

16. Alegeţi şirul, în care toate perechile reprezintă acid şi baza lui conjugată:
A. H3O+ - H2O ; NH4+ - NH3 ; H2PO4- - HPO42- ; HPO42- - PO43- ;
B. H2O - NH3 ; HSO4- - NH4+ ; PO43- - H2O ;
C. HPO42- - HSO4- ; NO3- - H2O ; OH- - H2O ;
D. HCl - NaOH ; HNO3 - HCl ; H3O+ - H2O ;
E. HPO42- - PO43- ; HSO4- - SO42- ; H2O - SO42- .

17. Forţa ionică a soluţiei se determină după formula:

A.  = 1 / 2 Z i  Ci D.  = 1 / 2  Ci  Z i
2 2

B.  = 1 / 2 Ci  Z i E.  = 1 / 2 Ci −  Z i
2 2

C.  = 1 / 2 C 2 i  Z i
2

18. Conform legii diluţiei lui Ostwald cu micşorarea concentraţiei soluţiei gradul de disociere a
electrolitului slab:
A. scade ; D. la început creşte, apoi scade ;
B. creşte ; E. la început scade, apoi creşte.
C. nu se modifică ;

19. Din sărurile 1) CuSO4; 2) Fe(NO3)3; 3) Na2CO3; 4) K3PO4 hidrolizează după anion:
A. 1 şi 4 D. 1 şi 2
B. 3 şi 4 E. 1 şi 3
C. 2 şi 3

20. În seria HF – HCl – HBr – HI, cel mai slab acid este:
A. HI ; D. HBr ,
B. HCl ; E. HF şi HCl.
C. HF,

21. pH-ul mediului neutru la 00C este egal cu:

A. 6,12 D. 7,97
B. 7,00 E. 7,15
C. 7,25

22. Soluţia fiziologică este soluţia cu partea de masă (în %) a clorurii de sodiu, egală cu:
A. 0,86 D. 0,068
B. 0,68 E. 0,15
C. 0,086
 4

23. Acizii HClO2, HOI, H2SeO4, HClO4, după micşorarea acidităţii pot fi aranjaţi în următoarea
ordine :
A. HClO4 H2SeO4 HClO2 HOI ; D. H2SeO4 HClO4 HClO2 HOI ;
B. HClO2 H2SeO4 HOI HClO4 ; E. HClO2 HOI H2SeO4 HClO4 .
C. HOI HClO4 HClO2 H2SeO4 ;

24. Constanta de disociere a electrolitului slab nu depinde de:

A. natura electrolitului D. natura lui şi temperatură
B. concentraţia lui E. natura solventului
C. temperatură

25. Care este pOH-ul unei soluţii de HCl cu c(HCl) = 0,1 mol/l?
A. 13
B. 1
C. 7
D. 14
E. 8

26. Care este pH-ul unei soluţii de NaOH cu c(NaOH) = 0,01 mol/l?
A. 2
B. 7
C. 12
D. 14
E. 1

27. pH = 4. Concentrația ionilor de hidrogen (mol/l) este:

A. 10-2 D. 10-4
-10
B. 10 E. 0,01
4
C. 10

28. 𝐶𝐻 + = 0,01 mol/l. 𝐶𝑂𝐻− va fi egală cu:

A. 10-2 mol/l D. 10-4 mol/l
B. 10-9 mol/l E. 10-12 mol/l
C. 10-10 mol/l

29. Mediul soluției acetatului de amoniu este:

A. acid D. puternic bazic
B. puternic acid E. neutru
C. bazic

30. La adăugarea acetatului de sodiu la soluția apoasă de acid acetic gradul de disociere al
acidului:
A. nu se schimbă D. crește, apoi se micșorează
B. crește E. se micșorează, apoi crește
C. se micșorează
 5

31. Soluţia apoasă a sulfurii de sodiu are mediu:

A. neutru C. bazic E. puternic acid
B. acid D. slab acid

32. Soluţia de carbonat de sodiu are mediu:

A. acid D. neutru
B. slab bazic E. slab acid
C. puternic bazic

33. Soluţiile sărurilor formate dintr-un acid slab şi o bază tare au mediu:
A. acid C. bazic E. puternic acid
B. neutru D. slab acid

34. Din sărurile de mai jos va hidroliza:

A. NaBr D. Na2SO4
B. NH4ClO4 E. KCl
C. KNO3
35. Peroxidul de hidrogen manifestă proprietăţi oxidante în reacţia:
A. Cl2 + H2O2 = 2HCl + O2
B. Ag2O + H2O2 = 2Ag + H2O + O2
C. 2KMnO4 + 3H2SO4 + 5H2O2 = 2MnSO4 + 5O2 + K2SO4 + 8H2O
D. 2HBrO3 + 5H2O2 = Br2 + 5O2 + 6H2O
E. PbS + 4H2O2 = PbSO4 + 4H2O

36. Din toţi ionii metalelor alcaline cea mai mare capacitate de polarizare o are ionul:
A. Rb+
B. K+
C. Na+
D. Li+
E. Cs+

37. Din toate metalele alcaline la ardere în oxigen formează oxid numai:
A. sodiul; D. rubidiul;
B. litiul; E. cesiul.
C. potasiul ;

38. La ardere în oxigen sodiul formează:

A. peroxid; D. superoxid;
B. oxid; E. oxid şi peroxid.
C. hidroxid;

39. La ardere în oxigen potasiul formează:

A. oxid; D. peroxid;
B. hidroxid; E. peroxid şi oxid.
C. superoxid;
 6

40. Gradul de oxidare al oxigenului în superoxidul de potasiu KO2 este egal cu:
A. +1; D. +2;
B. -1; E. -1/2.
C. -2;

41. BaO2 este:

A. oxid; C. superoxid; E. dioxid.
B. peroxid; D. ozonură;

42. Din perechile de substanţe, prezentate mai jos, nu vor reacţiona:

A. Na2O şi SO3
B. MgO şi CO2
C. CO2 şi CaO
D. CaO şi H2O
E. CO2 şi SiO2

43. Care din oxizii de mai jos nu vor reacţiona cu apa?

A. SO3
B. CaO
C. HgO
D. CO2
E. N2O5

44. În celule este predominantă concentraţia ionilor de:

A. Na+ şi Ca2+
B. K+ şi Mg2+
C. Ca2+ şi Mg2+
D. Na+ şi K+
E. Na+ şi Mg2+

45. În plasmă este predominantă concentraţia ionilor de:

A. K+ şi Mg2+
B. K+ şi Ca2+
C. Na+ şi Ca2+
D. Na+ şi Mg2+
E. Mg2+ şi Ca2+

46. Poate oare manifesta hidrogenul molecular proprietăţi de oxidant?

A. nu;
B. da, în reacţia cu halogenii;
C. da, în reacţia cu oxigenul;
D. da, în reacţia cu sodiul;
E. da, în reacţia cu aluminiul.

47. Apa dură este apa naturală ce conţine săruri de:

A. Mg şi Ca
 7

B. K şi Ca
C. Na şi Ca
D. K şi Mg
E. Mg şi Ba

48. Sarea amară este cristalohidratul cu compoziţia:

A. MgSO4 ∙ 10H2O
B. MgSO4 ∙ 5H2O
C. MgSO4 ∙ 7H2O
D. MgCl2 ∙ 5H2O
E. MgCl2 ∙ 7H2O

49. În reacţia 2Na +2NH3 = 2NaNH2 + H2, îşi schimbă gradul de oxidare:
A. 2 elemente; C. 3 elemente; E. 4 elemente.
B. 1 element; D. nici unul;

50 Între amoniac şi ionul de hidrogen se formează legătură:

A. de hidrogen; C. metalică E. ionică.
B. donor-acceptor; D. covalentă nepolară;

51. Alcalii sunt bazele care în apă se dizolvă:

A. slab; C. nu se dizolvă; E. la încălzire.
B. foarte slab; D. foarte bine;

52. Din hidroxizii de mai jos, bază alcalină este:

A. Mg(OH)2
B. Ca(OH)2
C. Be(OH)2
D. Fe(OH)2
E. Cu(OH)2

53. Poate oare exista un amestec de H2O2 şi H2S?

A. da
B. da, în exces de H2O2
C. da, în exces de H2S
D. nu, din cauza reacţiei: 2H2O2 + H2S = H2SO4 + 2H2
E. nu, din cauza reacţiei: H2O2 + H2S = S + 2H2O

54. În reacţia CS2 + 6NaOH = Na2CO3 + X + 3H2O, substanţa X este:

A. Na2S2
B. NaOH
C. NaSH
D. Na2S
E. Na2SO3

55. Solubilitatea sulfaţilor în seria CaSO4 – SrSO4 – BaSO4:

 8

A. nu se schimbă; C. se micşorează; E. scade, apoi creşte.

B. se măreşte; D. creşte, apoi scade;

56. Deuteriu este mai greu ca protiu de:

A. 3 ori C. 1,5 ori E. 4 ori
B. 2 ori D. 2,5 ori

57. Gazul detonant este un amestec de hidrogen şi oxigen în raport de volume:

A. 3 : 1 C. 1 : 2 E. 2 : 3
B. 1 : 3 D. 2 : 1

58. Cea mai mare densitate (1 g/cm3) apa obişnuită o are la temperatura (°C) de:
A. 4 C. 6 E. 0
B. 5 D. 100

59. Peroxidul de hidrogen are proprietăţi bactericide. În medicină el se foloseşte sub formă de
complexul său cu ureea, care se numeşte:
A. perhidrol C. hidrazol E. hidroperită
B. hidrol D. peritol

60. Ionii de calciu în organism pot fi substituiţi cu ionii altor metale, de exemplu:
A. Zn2+
B. Cd2+
C. Hg2+
D. Sr2+
E. Ba2+

61. Între moleculele de apă în (H2O)x apar legături:

A. ionice D. coordinative
B. covalente polare E. de hidrogen
C. covalente nepolare

62. Peroxidul de hidrogen poate fi obţinut în laborator prin interacțiunea acidului sulfuric diluat
cu:
A. BaO2
B. MgO
C. FeO
D. Al2O3
E. MnO

63. În reacţia Ba(OH)2 + H2O2 = BaO2 + 2H2O, peroxidul de hidrogen demonstrează

proprietăţile sale:
A. amfotere D. puternic acide
B. slab acide E. puternic bazice
C. slab bazice
 9

64. Principala metodă industrială de obţinere a peroxidului de hidrogen este interacţiunea apei
cu:
A. H2SO4
B. H2S2O3
C. H2S2O7
D. H2S2O8
E. H2SO3

65. Apa nu reacţionează cu:

A. Ca D. K
B. Na E. Sr
C. Be

66. Hidroxidul de magneziu este o bază:

A. slabă D. foarte tare
B. tare E. de tărie medie
C. foarte slabă

67. Soluţia de hidroxid de bariu se foloseşte pentru identificarea:

A. SO2
B. NO2
C. NO
D. CO
E. CO2

68. Din peroxizii metalelor alcalino-pământoase împortanţă practică are peroxidul de BaO2, care
se foloseşte pentru prepararea:
A. BaO
B. Ba(OH)2
C. H2O2
D. H2O
E. NO2

69. În stare fundamentală configuraţia electronică a ultimului nivel a atomilor metalelor alcalino-
pământoase este:
A. ns1
B. ns2
C. ns2 np1
D. ns2 np2
E. ns2 np3

70. Calciul sodat se întrebuinţează pentru adsorbţia lui CO2 şi reprezintă amestec de:
A. Ca(OH)2 şi KOH
B. Ba(OH)2 şi KOH
C. Ca(OH)2 şi NaOH
D. Ba(OH)2 şi NaOH
 10

E. Ca(OH)2 şi Ba(OH)2

71. La temperatura camerei hidrogenocarbonaţii sunt stabili, iar la încălzire se descompun

conform reacţiei:
A. MeHCO3 = Me+ + HCO3-
B. MeHCO3 = MeOH + CO2
C. 2MeHCO3 = Me2CO3 + CO2 + H2O
D. 2MeHCO3 = Me2O + H2O + 2CO2
E. 2MeHCO3 = 2MeOH + 2CO2

72. Din carbonaţii metalelor alcaline este puţin solubil în apă numai:
A. Li2CO3
B. Na2CO3
C. K2CO3
D. Rb2CO3
E. Cs2CO3

73. Din carbonaţii metalelor alcaline la încălzire se descompune conform reacţiei Me2CO3 =
Me2O + CO2 numai:
A. Li2CO3
B. Na2CO3
C. K2CO3
D. Rb2CO3
E. Cs2CO3

74. În reacţia Ca(HCO3)2 + X = 2CaCO3 + 2H2O, substanţa X este:

A. CaO
B. Ca
C. CaCO2
D. Ca(OH)2
E. CaH2

75. Carbura de beriliu are formula:

A. BeC2
B. Be2C
C. BeC4
D. Be3C
E. Be4C

76. În molecula BeCl2 beriliul se află în starea de hibridizare:

A. sp
B. sp2
C. sp3
D. d3s
E. d2sp3
 11

77. Configuraţiile electronice 1s2 2s2 2p6 3s2 şi 1s2 2s2 2p6 3s1 4p1 corespund stării normale şi de
exitare a atomului:
A. Ca D. Mg
B. K E. Na
C. Co

78. Din legăturile de mai jos caracter ionic mai pronunțat prezintă:
A. O – H D. O – K
B. O – Li E. O – Cs
C. O – Na

79. În reacţia I2 + xH2O2 = 2HIO3 + 4H2O, x este egal cu:

A. 2 D. 5
B. 3 E. 6
C. 4

80. În care din reacţiile prezentate mai jos peroxidul de hidrogen manifestă proprietăţi
reducătoare:
A. 2HIO3 + 5H2O2 = I2 + 5O2 + 6H2O
B. 2HI + H2O2 = I2 + 2H2O
C. H2S + H2O2 = S + 2H2O
D. NH3 + 3H2O2 = HNO2 + 4H2O
E. Pb + H2O2 = PbSO4 + 4H2O

Complement multiplu

81. Soluţii cu mediu neutru, se formează la dizolvarea în apă a:

A. NH4Cl; C. Na2CO3; E. CH3COONH4.
B. AlCl3; D. NaCl;

82. Pentru caracteristica tăriei acizilor se foloseşte conceptul tăriei, pKa = - lg Ka:
A. pentru acizi slabi pKa < 0; D. pentru acizi tari pKa > 0;
B. pentru acizi slabi pKa > 0; E. pentru acizi tari pKa > 7.
C. pentru acizi tari pKa < 0;

83. Conform teoriei protolitice deosebim acizi:

A. moi D. cationici
B. neutri E. anionici
C. aspri

84. Apa joacă rol de bază în reacțiile:

A. CH3COOH + H2O ↔ H3O+ + CH3COO-
B. NH4+ + H2O ↔ H3O+ + OH-
C. H2PO4- + H2O ↔ HPO42- + H3O+
D. CH3COO- + H2O ↔ CH3COOH + OH-
E. NH3 + H2O ↔ NH4+ + OH-
 12

85. Cu ajutorul ecuației Debay și Huckel pot fi calculate:

A. coeficientul de activitate D. energia de activare
B. forța ionică a soluției E. variația entalpiei
C. constanta vitezei de reacție

86. Din sărurile prezentate mai jos va hidroliza:

A. NaI D. K2CO3
B. (NH4)2CO3 E. CuSO4
C. AlCl3

87. Expresii ale constantelor de disociere pot fi scrie pentru:

A. CH3COOH D. NH4OH
B. K2SO4 E. NaOH
C. HNO3

88. Concentrația ionilor de hidrogen în soluția acizilor slabi poate fi determinată după formulele:
A. 𝐶𝐻 += 𝛼 · 𝐾𝑎 D. 𝐶𝐻 += 𝛼 2 · 𝐶𝑜
B. 𝐶𝐻 += 𝛼 · 𝐶𝑜 E. 𝐶𝐻 += 𝐶02 · 𝛼
C. 𝐶𝐻 += √𝐾𝑎 · 𝐶𝑜

89. Pentru a calcula activitatea substanței trebuie de cunoscut:

A. viteza reacției D. concentrația molară a soluției
B. variația entropiei E. energia de activare
C. coeficientul de activitate

90. Din sărurile de mai jos hidrolizează:

A. Na2HPO4 D. KNO3
B. NH4NO3 E. Na2CO3
C. CH3COONH4

91. Acid și bază conjugată sunt următoarele cupluri:

A. H2O – NH3 D. HCl – NaOH
B. H3O+ – H2O E. HSO4- – NH4+
C. H2PO4- – HPO42-

92. La dizolvarea substanțelor solide în apă:

A. ΔG = 0 D. ΔS > 0
B. ΔG < 0 E. ΔS < 0
C. ΔG > 0

93. Corelația dintre pH și pOH în soluții apoase este:

A. pH – pOH = 10 D. pH + pOH = pKH2O
B. pH – pOH = 14 E. pH · pOH = pKH2O
C. pOH + pH = 14
 13

94. La diluția soluțiilor electroliților tari:

A. distanța dintre ioni se micșorează D. viteza ionilor se mărește
B. distanța dintre ioni se mărește E. conductibilitatea electrică se mărește
C. viteza ionilor se micșorează

95. Reacția de disociere a apei H2O ↔ H+ + OH- este endotermică. La mărirea temperaturii:
A. echilibrul se va deplasa spre stânga
B. echilibrul se va deplasa spre dreapta
C. gradul de disociere al apei va crește
D. gradul de disociere al apei se va micșora
E. numărul ionilor de hidrogen se va micșora

96. Din particulele de mai jos indicați acizii moi:

A. H+ D. Ag+
+
B. Cu E. Au+
C. Li+

97. Mediul este acid atunci când:

A. pH > 7 D. pH = 7
B. pH < 7 E. pH = -1
C. pH = 0

98. Carbonatul de sodiu hidrolizează:

A. după cation
B. după anion
C. în rezultat se obțin ioni de hidrogen
D. în rezultat se obțin ioni de hidroxil
E. mediul va fi bazic

99. În teoria protolitică există baze:

A. conjugate D. anionice
B. neutre E. complexe
C. cationice

100. În reacția CH3COOH + NH3 ↔ CH3COO- + NH4+ cupluri conjugate vor fi:
A. CH3COOH – CH3COO- D. NH4+ – CH3COOH
B. CH3COOH – NH3 E. NH4+ – CH3COO-
C. NH3 – NH4+

101. Procesul de disociere a electroliților tari poate fi caracterizat cu ajutorul:

A. energiei de activare D. variației entalpiei
B. variației energiei libere Gibbs E. micșorării concentrației molare a lor
C. creșterii gradului de disociere a lor

102. Teoria soluțiilor electroliților tari a lui Debay și Huckel stabilește relația dintre:
A. coeficientul de activitate și tăria ionică a soluției
 14

B. energia de activare și viteza reacției

C. coeficientul de activitate și sarcina ionului
D. constanta de disociere a electrolitului și gradul lui de disociere
E. variația entropiei și temperatura

103. Cu ajutorul clorurii de bariu poate fi demonstrată prezenţa în soluţie a ionilor de:
A. Cl-
B. NO3-
C. CH3COO-
D. SO32-
E. SO42-

104. Între moleculele H2O şi NH3 interacţiunea se poate realiza pe contul:

A. forţelor donor-acceptor
B. forţelor Van der Waals
C. apariţiei legăturilor de hidrogen
D. formării ionilor NH2- şi H3O+
E. formării ionilor NH4+ şi OH-

105. La dizolvarea în apă a sării care provine de la un acid slab şi o bază tare:
A. mediul soluţiei va fi bazic
B. mediul soluţiei va fi acid
C. nu are loc hidroliza
D. soluţia este neutră
E. 
106. Care din următoarele reacţii nu sunt posibile?
A. 4Li + O2 → 2Li2O
B. 4Na + O2 → 2Na2O
C. 4K + O2 → 2K2O
D. K + O2 → KO2
E. Rb + O2 → RbO2

107. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?

A. hidrogenul are 5 izotopi;
B. hidrogenul are 3 izotopi stabili;
C. hidrogenul are 2 izotopi instabili;
D. hidrogenul are numai 3 izotopi;
E. hidrogenul are numai 2 izotopi.

108. Care din următoarele reacţii sunt posibile?

A. K + O3 = KO3
B. K + O2 = KO2
C. 4K + O2 = 2K2O
D. 2K + O2 = K2O2
E. 4K + 5O2 = 2K2O5
 15

109. La calcinare nu se descompun următorii hidroxizi ai metalelor alcaline:

A. LiOH
B. NaOH
C. KOH
D. RbOH
E. CsOH

110. Care din următoarele reacţii se folosesc la regenerarea aerului în încăperi închise?
A. CaO + CO2 = CaCO3
B. 2KO2 + 2H2O = 2KOH + H2O2 + O2
C. 2Na2O2 + 2CO2 = 2Na2CO3 + O2
D. 4KO2 + 2CO2 = 2K2CO3 + O2
E. 4KO3 + 2H2O = 4 KOH + 5O2

111. Metalele alcalino-pământoase sunt:

A. Ca, Sr
B. Be, Mg
C. Mg, Al
D. Be, Zn
E. Ba, Ra

112. În grupa II A de la calciu spre radiu:

A. creşte electropozitivitatea metalelor;
B. scade electropozitivitatea metalelor;
C. creşte energia de hidratare a sărurilor;
D. creşte stabilitatea termică a carbonaţilor şi nitraţilor;
E. scade energia de hidratare a sărurilor.

113. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?

A. Be conduce rău căldura şi electricitatea;
B. Be absoarbe radiaţia electromagnetică;
C. Be are proprietăţi de a dispersa neutronii;
D. Be conduce bine căldura şi electricitatea:
E. Be este un metal moale.

114. Beriliul se dizolvă în acizi şi baze conform următoarelor reacţii:

A. Be + H2SO4 = BeSO4 + H2
B. Be + 2NaOH = Na2BeO2 + H2
C. Be + H2SO4 + 4H2O = [Be(H2O)4]SO4 + H2
D. Be + 2NaOH + 2H2O = Na2[Be(OH)4] + H2
E. Be + 2H2SO4 = Be(SO4)2 +2H2

115. Reacţiile ce confirmă proprietăţile amfotere ale oxidului de beriliu sunt:

A. BeO + 2HCl = BeCl2 + H2O
B. BeO + KOH = KBeO2 + 1/2H2
C. BeO + 2HCl + 3H2O = [Be(H2O)4]Cl2
 16

D. BeO + 2KOH = K2BeO2 + H2O

E. BeO + 2KOH + H2O = K2[Be(OH)4]

116. În care din reacţiile de mai jos se formează berilaţi?

A. BeO + SiO2 = BeSiO3
B. BeO + Na2O = Na2BeO2
C. BeO + CO2 = BeCO3
D. BeO + CaO = CaBeO2
E. 3BeO + P2O5 = Be3(PO4)2

117. Care din reacţiile de mai jos redau proprietăţile amfotere ale sulfurii de beriliu?
A. BeS + Na2S = Na2BeS2
B. BeS2 + Na2S = Na2BeS3
C. BeS + SiS2 = BeSiS3
D. BeS2 + SiS2 = BeSiS4
E. BeS2 + H2S = H2BeS3

118. În care din reacţiile de mai jos fluorura de beriliu manifestă proprietăţi bazice şi în care -
acide?
A. BeF2 + 2KF = K2[BeF4] bazice
B. BeF2 + SiF4 = Be[SiF6] acide
C. BeF2 + 2KF = K2[BeF4] acide
D. BeF2 + SiF4 = Be[SiF6] bazice
E. BeF2 + CaF2 = Ca[BeF4] bazice

119. Compuşii beriliului:

A. sunt toxici;
B. nu sunt toxici;
C. nimerind în organism formează fosfaţi solubili;
D. nimerind în organism formează fosfaţi insolubili;
E. în organism duc la slăbirea ţesutului osos.

120. Magneziu reacţionează cu:

A. hidrogenul; D. azotul, la încălzire;
B. halogenii; E. azotul, la rece.
C. sulful, la încălzire;

121. În soluţii apoase ionul Mg2+ poate forma următorii ioni complecşi:
A. [Mg(H2O)6]2-
B. [Mg(H2O)6]2+
C. [Mg(H2O)4]2-
D. [Mg(H2O)4]2+
E. [Mg(H2O)3]2+

122. În seria hidroxizilor Ca(OH)2 – Sr(OH)2 – Ba(OH)2:

A. caracterul bazic se intensifică; D. solubilitatea scade;
 17

B. caracterul bazic scade; E. stabilitatea faţă de descompunere creşte.

C. solubilitatea creşte;

123. Care dintre reacţiile prezentate mai jos sunt reacţii de hidroliză:
A. Ca(HS)2 + CO2 + H2O = CaCO3 + 2H2S
B. Ba(HS)2 + CO2 + H2O = BaCO3 + 2H2S
C. Ba(HS)2 + H2SO4 = BaSO4 + 2H2S
D. 2BaS + 2H2O = Ba(OH)2 + Ba(HS)2
E. Ba(HS)2 + 2H2O = Ba(OH)2 + 2H2S

124. Din sărurile metalelor alcalino-pământoase nu se supun hidrolizei:

A. sulfurile; D. fosfaţii;
B. sulfaţii; E. nitraţii.
C. halogenurile;

125. Din Na2SO4 se poate obţine Na2CO3 prin reacţiile:

A. Na2SO4 + H2CO3 = Na2CO3 + H2SO4
B. Na2SO4 + K2CO3 = Na2CO3 + K2SO4
C. Na2SO4 + Ba(OH)2 = BaSO4 + 2NaOH
D. 2NaOH + CO2 = Na2CO3 + H2O
E. Na2SO4 + CO2 = Na2CO3 + SO3

126. La păstrarea litiului metalic în aer au loc următoarele reacţii:

A. 4Li + O2 = 2Li2O
2Li + 2H2O = 2LiOH + H2
B. 6Li + N2 = 2Li3N
Li2O + H2O = 2LiOH
C. Li2O + CO2 = Li2CO3
2LiOH + CO2 = Li2CO3 + H2O
D. LiOH + CO2 = LiHCO3
Li3N + 3H2O = 3LiOH + NH3
E. 2Li + O2 = Li2O2

127. Din compuşii de mai jos, peroxizi sunt:

A. CaO
B. BaO2
C. Na2O2
D. KO2
E. KO3

128. Procesul de ionizare a apei se va deplasa spre stânga la adăugarea soluţiei de:
A. NH4Cl
B. CH3COONa
C. KCl
D. KOH
E. CH3COOH
 18

129. Nu va influenţa asupra procesului de ionizare a apei, adăugarea:

A. NH4Cl
B. KCl
C. NaOH
D. CH3COONa
E. NaNO3

130. În şirul oxizilor Na2O – MgO – Al2O3:

A. proprietăţile bazice cresc;
B. proprietăţile bazice scad;
C. proprietăţile acide cresc;
D. se intensifică interacţiunea cu apa;
E. interacţiunea cu apa scade.

131. Hidrogenul este oxidant în reacţiile:

A. VCl2 + H2 = V+ 2HCl
B. CuO + H2 = Cu + H2O
C. 2Na + H2 = 2NaH
D. O2 + 2H2 = 2H2O
E. Ca + H2 = CaH2

132. Alegeţi denumirile corecte:

A. O2- superoxid
B. O2- peroxid
2-
C. O2 peroxid
D. O22- superoxid
E. O3- peroxid

133. În denumirea substanţelor ce conţin gruparea – O – O – se foloseşte termenul:

A. oxo D. peroxid
B. hidroxo E. dioxo
C. peroxo

134. La dizolvarea magneziului în soluţia sărurilor de amoniu, în afară de sarea de magneziu, se

mai formează:
A. H2O
B. NH3
C. O2
D. H2
E. NH4NO3

135. Nitrura de magneziu Mg3N2 la acţiunea apei se descompune formând substanţele:

A. MgO
B. MgOOH
C. Mg(OH)2
 19

D. NH3
E. N2

136. Metalele alcalino-pământoase:

A. substituie hidrogenul din acizi diluaţi
B. substituie hidrogenul din apă
C. de la Ca spre Ra creşte activitatea chimică
D. de la Ca spre Ra scade activitatea chimică
E. nu substituie hidrogenul din acizi diluaţi

137. Hidrurile metalelor alcalino-pământoase:

A. se obţin la încălzirea metalelor într-un curent de H2
B. au caracter ionic
C. conţin anionul H-
D. în apă se descompun energic
E. în apă sunt stabile

138. Hidroxizii metalelor alcalino-pământoase Me(OH)2:

A. sunt baze tari
B. sunt baze slabe
C. se dizolvă bine în apă
D. în seria Ca(OH)2 – Sr(OH)2 – Ba(OH)2 creşte bazicitatea
E. în seria Ca(OH)2 – Sr(OH)2 – Ba(OH)2 creşte solubilitatea

139. În seria carbonaţilor CaCO3 – SrCO3 – BaCO3:

A. stabilitatea termică scade
B. stabilitatea termică creşte
C. practic mai important este BaCO3
D. practic mai important este SrCO3
E. practic mai important este CaCO3

140. Referitor la hidrogenocarbonaţii metalelor alcalino-pământoase Me(HCO3)2 se poate afirma

că:
A. există în stare solidă
B. există numai în soluţii
C. se formează conform reacţiei
MeCO3 + CO2 + H2O = Me(HCO3)2
D. la încălzire reacţia se deplasează spre stânga
E. la încălzire reacţia se deplasează spre dreapta

141. Duritatea temporară a apei este condiţionată de prezenţa în ea a sărurilor:

A. CaCO3
B. MgCO3
C. Ca(HCO3)2
D. Mg(HCO3)2
E. Sr(HCO3)2
 20

142. Referitor la duritatea apei există duritate:

A. temporală D. aparentă
B. slabă E. permanentă
C. puternică

143. Duritatea permanentă a apei este condiţionată de prezenţa în ea a sărurilor de calciu şi

magneziu:
A. nitraţilor D. bromurilor
B. sulfaţilor E. clorurilor
C. fosfaţilor

144. În organismul uman cel mai mult calciu se conţine în:

A. sânge D. dinţi
B. ficat E. ţesutul osos
C. rinichi

145. Hidrura de calciu la temperatura de 600°C reacţionează cu azotul conform schemei:

3CaH2 + N2 = Ca3N2 + 3H2. În această reacţie:
A. azotul se reduce D. hidrogenul se oxidează
B. azotul se oxidează E. calciul nu-şi schimbă gradul de oxidare
C. hidrogenul se reduce

146. Oxizii metalelor alcaline se obţin prin reacţiile:

A. 4Li +O2 = 2Li2O
B. 4Rb +O2 = 2Rb2O
C. Na2O2 + 2Na = 2Na2O
D. KO2 + 3K = 2K2O
E. RbO2 + 3Rb = 2Rb2O

147. Hidroxizii metalelor alcaline:

A. se dizolvă bine în apă
B. LiOH în apă se dizolvă mai slab
C. aproape complect disociază în ioni Me+ şi OH-
D. sunt baze tari
E. sunt baze slabe

148. Acidul carbonic cu metalele alcaline formează două tipuri de săruri:

A. MeCO3 – bicarbonaţi
B. MeHCO3 – carbonaţi
C. Me2CO3 – carbonaţi
D. MeHCO3 – bicarbonaţi
E. Me2(CO3)3 – carbonaţi

149. În sistemul periodic elementele s sunt aranjate în:

A. grupa I A D. grupa II B
 21

B. grupa I B E. perioada 1
C. grupa II A

150. În care din reacţiile prezentate mai jos peroxidul de hidrogen manifestă proprietăţi oxidante:
A. HClO + H2O2 = 2HCl + O2
B. 2HBrO3 + 5H2O2 = Br2 + 5O2 + 6H2O
C. I2 + 5H2O2 = 2HJO3 + 4H2O
D. MnO2 + H2O2 + H2SO4 = MnSO4 + O2 + 2H2O
E. NH2OH + 3H2O2 = HNO3 + 4H2O