Modernismul

Istoric
Modernismul este o micare cultural, artistic i ideatic care include artele vizuale, arhitectura, muzica i literatura progresiv care s-a conturat n circa trei decenii nainte de anii 1910 - 1914, cnd artitii s-au revoltat mpotriva tradiiilor academice i istorice impuse i considerate standard ale secolelor anterioare, ncepnd cu cele ale secolului al XIV-lea i culminnd cu rigiditatea i "osificarea" academismului secolului al 19-lea.

Telurile modernismului
Modernitii au crezut c prin refuzarea tradiiei ar fi putut descoperi noi i radicale feluri de a crea "un altfel de art". Arnold Schoenberg a crezut n ignorarea armoniei tonale, tradiionale sistemul ierarhic de organizare a muzicii care a ghidat acest domeniu pentru mai bine de dou secole i jumtate ntruct a descoperit un mod nou de a organiza sunetul, bazat pe gruparea notelor n rnduri de cte dousprezece. Aceast tehnic a rezultat n creerea muzicii seriale a perioadei de dup primul rzboi mondial. Artitii abstraci, inspirai de micarea impresionist i de lucrrile lui Paul Czanne i Edvard Munch, au pornit conceptual de la presupunerea c att culoarea ct i forma - nu reprezentarea lumii naturale - sunt elementele eseniale ale artei vizuale. Astfel, Wassily Kandinsky, Piet Mondrian i Kazimir Malevich au ncercat s redefineasc arta ca i aranjamentul culorii pure. Dezvoltarea fotografiei a afectat puternic acest aspect al modernismului, fiindc nu mai era nevoie de funcia pur descriptiv ale niciuneia din artele vizuale. Aceti artiti moderniti au crezut cu trie c prin refuzarea reprezentrilor reale i materiale, arta va trece de faza materialist i va intra ntruna spiritual.

Trasaturi:
Negarea valorilor poetice Refuzul capodoperei i al ideii de frumos, de perfeciune Ruptura de trecut Revolta i libertatea de exprimare Originalitatea i tendina de a oca starea de conflict ntre luciditatea contiinei i spaimele necunoscutului luciditatea, efortul prin care gndirea i cucerete adevrurile problematica contiinei nelinistite predilecia pentru stri limit:comar, halucinaie, ridicol, grotesc exacerbare a sensibilitii, a facultilor perceptive, vederea monstruoas drama tristeii metafizice, a omului problematic nstrinat de tainele genezice ale universului aspiraia spre regsirea echilibrului originar

In literatura romina criticul literar Eugen Lovinescu a teoretizat modernismul prin cenaclul Sburatorul in lucrarile de doctrina: Istoria civilizatiei romine moderne, Istoria literaturii romine contemporane, Memorii etc. Tendintele moderniste sustin sincronizarea literaturii nationale cu literatura europeana,cu spiritul vremii, prin integrarea elementelor de originalitate ce apartine tendintei. Teoria sincronismului si a diferentierii reprezinta puncte importante in studiile de doctrina lovinesciene.

Reprezentanti
I.Barbu, C.Petrescu, I.Voronca, A.Holban, P.Constantinescu, G.Braescu,

G.Calinescu, V.Steinu, H.PapadatBengescu s.a.

Avangardismul
fr. avant-garde, termen militar denumind detasamentul care exploreaza terenul necunoscut pentru a pregati inaintarea grosului trupei.Manifestata in primele decenii ale secolului 20 si caracterizata prin spiritul de fronda, prin negarea violenta a formelor dearta consacrate, prin proclamarea a noului.Avangarda se caracterizeaza prin: activism si negarea traditiei, prin extremism,prin concentrarea asupra creatiei ca proces si prin absenta interesului pentru opera, pentru rezultatul acestui proces. Miscarea de avangarda ilustreaza o stare de criza prin acte anarhice si revolte spectaculoase. Actiune de soc, avangarda are functie regeneratoare si dischizatoare de drum.In literatura romana se poate vorbi despre un avangardism activ mai ales in anii 1922-1932 prin intermediul unor reviste Contemporanul, Urmuz, Alge etc. Ca precursor al avangardismului poate fi socotit Urmuz care,prin prozele sale insolite unice,anunta absurdul suprarealist. Acest ziar a fost condus deinitiatorul avangardismului romanesc Tudor Arghezi.

Avangardismul romanesc. Trasaturi

Este o reacie mpotriva incapacitii tiinei, artei i literaturii de a stopa izbucnirea primului rzboi mondial. Susintorii acestui curent propun n schimb o literatur a iraionalului. Confirmarea libertii absolute a spiritului; Lumea existenei e o lume a culorilor; Arta - expresie profund a sufletului uman, i nu o reproducere a naturii; Explozia sentimentului, starea dionysiac; Nzuina spre absolut, ideea escaladrii cerului; Revolta mpotriva condiiei umane; Strigtul fr ecou n totul cosmic; Afirmarea ideii de supraom care s stpneasc lumea; Imagini puternice, violente, prin care se exprim nelinitea existenial; Personajele sunt figuri generice, simboluri (n teatru); Orientarea spre parabol.

Reprezentanti
Reprezentanti din literatura universala: Tristan Tzara, Hans Arp, Marinetti, Breton etc.

Reprezentanti din literatura romana: Tudor Arghezi, Macedonski, Davidescu, Aderca.

Dadaismul
Generaia de artisti de dupa primul rzboi mondial, confruntat pentru prima dat cu ororile unui rzboi care nu dadea semne ca sar apropia de sfrsit a fost una din cele mai radicale din istoria umanitatii. Intelectualii, dezertorii, refugiaii politici, toti revoltatii impotriva absurditatii acestui conflict, se reunesc n mod regulat n jurul scriitorului romn Tristan Tzara, organizatorul Cabaretului Voltaire", in Zrich, capitala Elveiei, pe atunci stat neutru. Vrnd sa raspunda absurdului prin absurd, ei si manifesta revolta mai curnd prin provocare, dect prin idei estetice. Marcel Iancu va scrie: Ne-am pierdut ncrederea n cultura actual. Tot ceea ce este, la momentul actual, trebuie distrus, demolat. Trebuie s rencepem actul creaei pornind de la o tabula rasa. La Cabaret Voltaire, noi vrem s zguduim ideile, opinia public, educaia, instituiile, muzeele, bunul sim aa cum este el definit la momentul actual, pe scurt, tot ceea ce ine de vechea ordine. Astfel, manifestul dadaist a fost publicat ntr-un prim i singur numr al revistei Cabaret Voltaire.

Denumirea miscarii
Originea numelui este neclar. Sunt preri care susin c vine din afirmaia Da, folosit foarte des n discuiile purtate de iniiatorii micrii, de origine romneasc, Tristan Tzara (pseudonimul literar provine de la cuvintul romnesc ara) i Marcel Iancu. Alte preri susin c iniiatorii micrii dadaiste au creat acest cuvnt prin neparea cu un cuit a unui dicionar Francez German, i deschiznd cartea acolo unde indicau loviturile. Numele micrii lor este ales prin hazard, dintr-un dicionar Larousse. El apare dupa ce initiatorul micrii, Tristan Tzara introduce un creion in Marele dicionar francez Larousse i acesta se oprete n dreptului cuvntului onomatopeic dada. Denumirea curentului dadaism provine din franuzescul dadisme ( dada = clu de lemn n limbajul copiilor). Dadaismul ia nastere n mod oficial la 6 februarie 1916. n conformitate cu manifestul Dada, micarea nu ar trebui s se numeasc Dadaism, avnd oroare de cuvintele terminate n ism, cu att mai puin s fie considerat o micare artistic.

Reprezentanti
n literatur: Tristan Tzara, Richard Hlsenbeck, Hugo Ball; n pictur: Marcel Iancu, Francis Picabia, Pablo Picasso, Marcel Duchamp;

Manifestri dadaiste n cultura romn

n Romnia, dadaismul este vizibil, parial, n unele producii poetice sau a unora din domeniul artelor plastice, publicate n reviste de avangard aa cum ar fi: unu, Contimporanul, Integral, Punct, 75 H.P. unde alturi de elemente suprarealiste se recunosc i cele futuriste etc. Caracteristica miscrii romneti de avangard literar este chiar eclectismul. De aceea un dadaism n stare pur este mai greu de descoperit. Un dadaism mai marcat este vizibil n textele lui Saa Pan.

Cubismul
Cubismul este o micare artistic de avangard aprut n Europa la nceputul secolului XX. ntre anii 1908-1914 are loc n Frana cea mai important revoluie n istoria picturii, dup descoperirea perspectivei n perioada Renaterii. Iniiat de francezul Georges Braque i spaniolul Pablo Picasso, cubismul va dobndi n scurt vreme numeroi adepi. Aceast direcie artistic va juca un rol uria n transformarea artelor plastice n secolul al XX-lea. Cubismul este consecina unor transformri de lung durat, nu a fost teoretizat prin vreun manifest sau declaraii programatice. Un prim semn l constituie tabloul "Domnioarele din Avignon" (1907) al lui Picasso, n care pentru prima dat un pictor se rupe ntr-un mod att de hotrt de tradiionala art figurativ i de modul de reprezentare bazat pe perspectiv.

Suprarealism
Suprarealism. Teoretizat si practicat la revistele: Urmuz, Alge. Spirit teribilist, negatevist-initiat de poetul francez Andre Breton, care a impus nume referentiale in literatura si arta:scriitorii Louis Aragon, Paul Eluard, Lacques Prevert si pictorii Max Ernst, Salvator Dali, Pablo Picasso, Giorgio de Chirico etc. Tehnica artistica dicteul automat spontan, continuu al subconstientului, fara controlul actiunii. Se exalta psihanaliza, cultivarea lumii tulburi, a complexelor, a proectiilor onirice,a halucinatiilor. Un rol deosebit l-au avut tezele filozofului francez Henri Bergson. Trasaturi: crearea unei alte lumi, propune un sistem de cunoastere continuind expresionismul si opunindu-se dadaismului. Reprezentanti din literatura romana: Arghezi, Bogza, Voronca, Naum, Teodorescu etc. Salvator Dali poezia Amerecii

Integralismul
Integralismul este un curent literar romnesc de avangard din epoca interbelic bazat pe constructivism ce coninea i elemente de dadaism, suprarealism sau futurism. Ideile integralismului se regsesc, de pild, n paginile revistei Integral. Teoretizat de poetul Ilarie Voronca, integralismul proclam eliberarea de sub autoritatea oricror dogme estetice, logice, etice sau sociale i promoveaz o art a imediatului i a autenticitii totale. Integralitii urmreau o "ordine-sintez, ordine-eent constructivist, clasic" (Ilarie Voronca), un paradox ce caracterizeaz i alte curente de factur avangardist. ntr-un interviu cu Luigi Pirandello, Mihail Cosma (cunoscut i sub numele de Claude Sernet) definete integralismul ca "o sintez tiinific i obiectiv a tuturor eforturilor estetice ncercate pn n prezent (futurism, expresionism, cubism, suprarealism etc.), totul pe fundamente constructiviste i urmrind s reflecte viaa intens i grandioas a secolului nostru bulversat de vitezele mecanicismului, prin inteligena rece a inginerului i prin triumful sntos al sportsmanului". Manifestul integralismului, publicat n primul numr al revistei Integral, afirma: "Noi trim definitiv sub semn citadin. Ritm-vitez... planet de stindarde, uzine; dansul mainilor pe glorii de bitum. O ncruciare de ere. Clase sociale coboar, economii inedite sunt construite. Proletarii impun forme". Reprezentani: Ilarie Voronca Stephan Roll Filip Brunea-Fox Benjamin Fondane Mihail Cosma Ion Clugru

Traditionalismul
este o orientare literara din prima jum. a sec.xx a literaturii romane catre folclor si etnografie, catre civilizatia rurala in tematica operelor literare, concomitent cu respingerea culturii urbane moderne. Are o latura beletristica, realizata prin texte literare si o latura ideological, evidenta in scrieri teoretice, de tip socio-politic, ambele referitoare la situatia economica si sociala a societatii romanesti din primul sfert al sec. xx, cand s-a constatat un conflict intre directia burgheza a dezvoltarii ei si un traditionalism care nu admitea adaptarea la forme si procese noi in viata sociala. Inteles astfel, traditionalismul apare ca o continuare a directiei inaugurate de Dacia Literara si Junimea, dar intr-o maniera radicala, respingand adaptarea la cultura moderna si conservand interesul pentru valorile nationale. Traditionalismul romanesc cuprinde trei curente inrudite prin apropierea de traditia rurala si diferite prin modul in care se realizeaza aceasta apropiere: samanatorismul, poporanismul, gandirismul.

Semanatorismul
isi trage numele de la revista Samanatorul, aparuta la Bucuresti sub conducerea lui N. Iorga, principalele trasaturi fiind: idilizarea vietii satului si a taranului, prin reducerea lor la o serie de evenimente placute, legate de contactul cu natura, iubirea, cantecul, poezia(baladele si idilele lui G. Cosbuc); elogiul dreptatii, facute de tarani pe cont propriu in maniera haiducilor de altadata(Doina- St. O. Iosif); considerareavietii urbane drept un factor distructiv pentru sufletul taranesc curat, nealterat, orasul fiind vazut ca un loc al pierzaniei ( Din umbra zidurilor- O. Goga); prezentarea armonioasa a relatiei dintre boieri si tarani, conditionata de apartenenta boierilor la vechile familii aristocrate romanesti( Viata la tara- D. Zamfirescu) Speciile cultivate de samanatoristi: texte de mici dimensiuni, in versuri scurte, poeme epice(idilele), in proza -; schite, povestiri in care naratiunea se impleteste cu descrierea. Alti reprezentanti: Emil Garleanu, Al. Vlahuta. POPORANISMUL este un curent literar is politic dezv. in Europa Centrala si Orientala, la noi fiind introdus de C-tin Stere, dupa modul rusesc. Aspectul literar este sustinut de revista ieseana Viata romaneasca, condusa de G. Ibraileanu. Curentul manifesta interes pentru viata rurala si pentru valorile poporului, dar se deosebeste de samanatorism prin: evocarea unei existente chinuite a taranilor, condamnati la munca trudnica si la mizerie (O. Goga); lipsa educatiei corespunzatoare, a bolilor netratate, care aduc moartea timpurie in lumea satului ( fefeleaga- I. Agarbiceanu); considerarea intelectualilor drept niste luminatori ai satelor, avand datoria de a ridica nivelul de cultura. Din punct de vedere formal: Tablouri descriptive sumbre, caracterizate prin amestecul suferintei fizice si morale, care implica si un sentiment de mila, de duiosie al autorilor, ceea ce confera un pronuntat aspect liric textelor. Alti reprezentanti: G. Galaction, Jean Bart

Gindirismul
este un curent ideologic care s-a format n Romnia primelor decenii ale secolului XX, n jurul revistei Gndirea, de la care i trage numele. Orientarea sa este spre ortodoxism i autohtonism, propvduind tradiionalismul, naionalismul i unitatea naional sub egida bisericii ortodoxe. Principalii exponeni au fost trei importani colaboratori ai revistei: Radu Dragnea, Pamfil eicaru i Nichifor Crainic. Gndirismul are afiniti cu alte curente tradiionaliste din secolul XIX, printre care cel mai relevant este Smntorismul lui Nicolae Iorga, ns se deosebete de acesta din urm prin preocuparea excesiv fa de rolul social i cultural pe care ar trebui s-l joace religia ortodox. Curentul gndirist a contribuit, pe de o parte, la revelarea unor elemente de substrat, la ncurajarea preocuprilor folclorice i etnografice, iar pe de alt parte, s-a dovedit predispus la alunecri naionaliste de dreapta.

Efectuat de: