Inflatia in teoria economica

Fenomenul inflationost s-a facut simtit in viata oamenilor

inca de la inceputuri sub diverse forme,care au afectat intr-o mare
masura bunul mers al vietii economice,sociale si politice.
In literatura de specialitate,inflatia se desfasoara ca fiind o
crestere generalizata a preturilor in conditiile in care puterea de
cumparare pe piata scade.Acest lucru se exprima in termeni
monetari prin faptul ca preturile bunurilor si serviciilor
cresc,cantitatea de bani(fizici si de cont)creste,iar puterea de
cumparare a unei unitati monetare scade.
Putem spune deci ca inflatia ar putea fi legata in mod direct
de aparitia banilor in relatiile de schimb pe o anumita treapta de
dezvoltare a societatii.Totusi,chiar si inainte de aparitia banilor
putem vorbi de o forma primara a inflatiei,in sensul ca forma de
schimb bazata pe troc nu permitea primirea restului rezultat
din operatia de vanzare-cumparare,deoarece erau raporturi stabilite
sub forma cutumiara intre bunuri,pe parcursul a zeci si sute de
ani,fara sa se aiba in vedere elementele calitative.
Este stiut faptul ca primul obiectiv al tuturor politicilor
economice a fost stabilitatea preturilor la care s-a adugat foarte
repede echilibrul balantei de plati.Daca nu ar fi existat probleme
legate de aceasta stabilitate a preturilor de la inceputul societatii
omenesti,acest obiectiv nu ar fi stat in centrul atentiei politicilor
economice promovate de toate curentele de doctrina
economica.Aceasta prezenta in randul obiectivelor de politica
economica ne demonstreaza ca problema stabilitatii preturilor s-a
pus inaintea structurarii primelor idei si curente de doctrina
economica.
In sens restrans,putem vorbi despre inflatie din momentul
aparitiei banilor de hartie pusi in circulatie de bancile centrale de
emisiune,ca un instrument in mana statului de a face fata
cheltuielilor publice mai mari decat veniturile aferente.Principala
consecinta a unei asemenea practici a fost marirea preturilor la

bunurile si serviciile din economie,urmata de somaj,conflicte

sociale etc.
In sens larg,pana la aparitia banilor,societatea omeneasca s-a
confruntat cu o pseudoinflatie prin troc,deoarece a existat
fenomenul deprecierii unitatilor de schimb de pe piata,in timp
ce,dupa aparitia banilor,aceasta a cunoscut o inflatie prin
bani(monede),datorata scaderii puterii de cumparare a detinatorilor
de moneda din metal pretios prin diferite tehnici.
Pierre Bezbakh,in lucrarea sa Inflatie,dezinflatie,deflatie
prezinta criza economica si politica din sec. al III-lea,prin care a
trecut Imperiul Roman de Apus,cand majorarea preturilor
marfurilor si a remunerarii fortei de munca au fost
considerabile.Incercarile de refacere a stabilitatii preturilor de
imparatul Dioclitian din anul 301 e.n. se soldeaza cu un esec
total,chiar in conditiile pedepsei cu moartea a celor care incalcau
Edictul preturilor maximale prin majorarea abiziva a
acestora.Reforma monetara a lui Constantin (306-337 e.n.) prin
care s-au pus in circulatie bani noi a dus la restabilirea increderii in
acestia.Fenomenul nu este definit ca fiind inflatie,ci numai ca o
maladie a economiei,in care moneda buna este scoasa din
economie de moneda rea.Pentru sec. al XVI-lea autorul este de
parere ca nivelul preturilor a crescut cu 400%.Motivatia aparitiei
acestei cresteri este urmatoarea:Daca inflatia din secolul al III-lea
se explica,in parte,prin penuria de metal,cea din secolul al XVI-lea
isi are sursa,dimpotriva,in abundenta de aur si argint provenite din
coloniile americane ale Spaniei si Portugaliei.

PSEUDOINFLATIE
INFLATIE

DIVIZIUNEA MINCII
APARITIA SI INTENSIFICAREA
RELATIILOR DE SCHIMB
BUNURI PREFERATE
SCHIMBULUI,OBIECTE-MONEDE

EMISUNIE

SCIMB BAZAT PE TROC

PE BANISCHIMB BAZAT

Incadrarea fenomenului inflationist

DRUGI,DRUGI MARCATI,MONEDE DIN

METAL PRETIOS

MONEDE DIN METAL

BANCNOTE
BANI DE CONT

In acest tabel este prezentata incadrarea fenomenului

inflationist in corelare cu dezvoltarea relatiilor de schimb specifice
fiecarui stadiu de dezvoltare a societatii omenesti.

Definitii,concepte si clasificari ale inflatiei

In 1975,D.E.W.Laidler si M.J.Parkin definesc inflatia ca fiind
fenomenul de crestere continua a preturilor sau de depreciere
continua a preturilor sau de depreciere continua a valorii
banilor.Anterior,in 1963,M.Bronfenbrener si F.D.Holzman

prezentasera patru definitii,preluate de H.Frisch in lucrarea

sa(Teorii ale inflatiei):
1.Inflatia este o stare de generalizare a excesului de cerere,in
care prea multi bani alearga dupa prea putine lucruri.
2.Inflatia reprezinta o crestere a rezervelor banesti sau a
veniturilor,fie in suma totala,fie pe cap de locuitor.
Ambele definitii sunt de tip cauzal.
In primul caz inflatia se pune in legatura cu cererea
manifestata pe piata bunurilor de consum;in cel de-al doilea ea este
explicata ca fiind rezultatul modificarii ofertei de bani.
In unele dezbateri recente,M.Friedman a facut cunoscuta
definitia cauzala de tip monetarist:Inflatia este pretutindeni si
intotdeauna un fenomen monetarsi poate fi determinata numai
de o crestere mai rapida a cantitatii de bani decat a productiei.
3.Inflatia reprezinta o crestere a nivelului preturilor avand si
urmatoarele caracteristici sau conditii aditionale:este anticipata
cu lipsa de precizie;duce(prin cresterea costurilor) la noi cresteri
de preturi;nu sporeste gradul de ocupare a fortei de munca si nici
productia reala;este mai rapida decat o asa-numita rata
inofensiva;se manifesta ca fenomen banesc;se masoara prin
preturi nete,adica prin preturi din care au fost scazute impozitele
si/sau este reversibila;
4.Inflatia reprezinta o scadere a valorii banilor in raport cu
alte monede,masurata prin cursurile de schimb valutar ori prin
pretul aurului sau indicata de un exces de cerere pentru aur sau
pentru valuta la cursurile oficiale.
Cea de-a patra definitie subliniaza rolul evolutiilor externe in
evolutia nivelului general al preturilor.Inflatia se masoara prin
miscarile cursului valutar,aceasta metoda fiind potrivita,in anumite
situatii,pentru economiile deschise.
Aceste definitii acopera majoritatea aspectelor
inflatiei,fiecare din ele scotand in evidenta atat aspecte diferite,cat
si un aspect comun,si anume,acela ca inflatia se face cunoscuta
prin bani si prin pret la nivelul consumatorilor si prin dezechilibre
cronice la nivel macroeconomic.
4

Clasificari ale inflatiei

Desi exista o mare diversitate de clasificari ale inflatiei in
literatura economica,o clasificare sintetica este facuta de H.Frich,si
anume:
a) Dupa functionarea mecanismului pietei exista o inflatie
deschisa si o inflatie reprimata.
Inflatia deschisa permite sistemului economic sa
functioneze ca un mecanism in care preturile devin fixe.Acest tip
de inflatie este in legatura directa cu insuficienta bunurilor,a
serviciilor si a fortei de munca din economie,astfel incat pot sa
apara speculatii pe acest fond.Inflatia reprimata este rezultatul
interventiei guvernamentale in cresterea preturilor si salariilor.Prin
aceasta interventie cererea de bunuri si servicii este redusa fortat
(reprimata),de unde si denumirea asociata.
b) Dupa ritmul de crestere a preturilor apare :
-inflatie taratoare,exprimata printr-un ritm mediu anual de
crestere a preturilor de consum de pana la 3%;
-inflatie moderata,daca preturile respective cresc in ritm de
pana la 6%;
-inflatie rapida,atunci cand respectivul ritm se apropie de
10%;
-inflatie galopanta (cu doua cifre),cand cresterea preturilor
de consum depaseste 10%;
-hiperinflatia,atunci cand ritmul mediu lunar depaseste 50%.
c) In functie de asteptarile inflationiste se manifesta o
inflatie anticipata si o inflatie neanticipata.
Inflatia anticipata,comparativ cu cea neanticipata,este
primita si pregatita de fiecare actor pe piata,in timp ce a doua
produce urmari asupra economiilor,fortei de munca si productiei
marfare fara sa fie anticipata.
d) Dupa principalele cauze inflationiste poate exista o
inflatie prin costuri si o inflatie prin cerere.

Inflatia prin cerere (demand-pull inflation) este acea inflatie

care rezulta din cresterea cererii agregate.Cresterea cererii agregate
este explicata de unii specialisti prin cresterea veniturilor banesti
ale populatiei.
Alti specialisti apreciaza ca cererea agregata poate sa
sporeasca,chiar daca oferta de moneda ramane aceeasi.La o
crestere a cererii agregate,firmele vor raspunde partial prin
cresterea preturilor si partial prin cresterea productiei.
Efectul inflatiei prin cerere este surprins in urmatoarea figura.
Ca/2 Oa
IPC
Ca/1
P2
+

P1
+

0
Q1
Q2
Q
Inflatia prin cererea agregata nominala
Cresterea cererii agregate este ilustrata prin deplasarea ei
catre dreapta de la Ca/1 la Ca/2.In acest caz,preturile vor creste de
la P1 la P2,iar oferta agregata va spori de la Q1 la Q2.Cu cat curba
ofertei agregate este mai inelastica (mai apropiata de verticala
imaginara),cu atat preturile vor creste mai mult,iar productia
oferita va spori mai putin.Daca in economie nu exista capacitati
de productie subutilizate si somajul este redus ca nivel,atunci
firmele vor raspunde la cresterea cererii indeosebi prin ridicari de
pret.

Figura de mai sus sugereaza o singura crestere a cererii

agregate (un soc al cererii).De pilda,un astfel de soc poate fi
provocat de o crestere substantiala a cheltuielilor
guvernamentale.Efectul acestui soc poate fi o singura crestere a
preturilor,dupa care ele vor ramane la acelasi nivel.Pentru ca
inflatia sa persiste este necesara o crestere continua a cererii
agregate,deci si ocrestere continua a nivelului general al preturilor
de consum.De regula,o astfel de inflatie este specifica perioadelor
de boom economic prelungit.
Inflatia prin costuri,prin oferta (cost-push sau supply-side
inflation) apare in situatia in care costurile de productie cresc
independent de cererea agregata.Daca firmele sunt confruntate cu o
sporire a costului,ele vor raspunde partial prin cresterea pretului de
vanzare si partial prin reducerea volumului activitatii.
Aceasta forma de inflatie este sugerata in figura urmatoare.
IPC
Qa/3
Qa/1
P3
+

P1
Ca

0
Q3
Q1
Q
Inflatia prin costuri
Asa cu se poate observa in figura de mai sus,deplasarea
catre stanga a ofertei va determina o crestere a nivelului pretului
de la P1 la P3 si o reducere a nivelului productiei de la Q1 la Q3.
7

Masura in care firmele vor mari preturile si vor reduce

productia depinde de inclinatia pantei cererii agregate.Cu cat
cererea agregata este mai inelastica,cu atat productia se va reduce
mai putin,povara costurilor mari fiind transferata asupra
consumatorului prin preturi mai mari.
Daca are loc o singura deplasare a ofertei agregate spre
stanga va avea loc o singura crestere a nivelului general al
preturilor.
Daca guvernul mareste,de pilda,accizele la petrol,va avea loc
o singura crestere a pretului petrolului si a preturilor tuturor
produselor derivate.Dupa ce aceasta unda s-a propagat,preturile se
vor stabiliza la acest nou nivel,iar inflatia va redeveni zero.
Daca socurile ofertei vor continua,atunci oferta agregata se
va deplasa continuu catre stanga,iar inflatia va persista.Deplasarea
ofertei agregate in ritmuri mai rapide ca da inflatiei un trend
crescator.
Rezulta ca efectul inflatiei asupra productiei nationale si
asupra ocuparii difera in cazul inflatiei prin costuri de cel al
inflatiei prin cerere.Daca inflatia prin costuri antreneaza,de
regula,scaderea productiei si a ocuparii,cea prin cerere
conduce,dimpotriva,la sporirea acestora.
Inflatia prin cerere si inflatia prin costuri se pot manifesta
simultan.Aceasta deoarece cresterile de preturi si de salarii pot fi
determinate fie de cresteri ale cererii agregate,fie de factori ce duc
la sporirea costurilor.Cele doua genuri de inflatie ajung sa se
intrepatrunda chiar daca procesul demareaza din cauza unui singur
factor(sa zicem,din cauza sporirii costurilor).Un proces inflationist
prin costuri poate fi alimentat ulterior de politicile
guvernamentale,de sporirea cererii agregate,prin care se cauta
evitarea cresterii somajului.Invers,un proces inflationist demarat
printr-un puseu de cerere agregata poate duce la consolidarea unor
grupari de interese,care isi vor utiliza aceasta putere pentru a-si
majora veniturile;veniturile majorate,de partea acestor unitati,vor
insemna costuri mai ridicate pentru ceilalti agenti economici.
8

Asemenea interdependente intre cauzele inflatiei

contemporane sunt puse in evidenta cu ajutorul instrumentului
spirala inflationista.
Sa presupunem ca un grup puternic de interese determina in
mod constant cresteri ale costurilor.Oferta agregata se deplaseaza
in mod constant catre stanga.Daca in acelasi timp autoritatea
guvernamentala stimuleaza cererea globala pentru a preveni
sporirea somajului,cererea agregata se va deplasa constant catre
dreapta.Efectul acestor confruntari de interese se va concretiza
intr-un proces inflationist puternic.Daca deplasarile aratate au
amplitudini din ce in ce mai mari,va rezulta o spirala inflationista
cu rate crescande ale preturilor.
IPC

Qa/3
Qa/2
Qa/1

P3
Ca/3
P2
Ca/2
Ca/1

P1
0

Oa;Ca
Spirala inflationista

De fapt,in conditiile permanentizarii inflatiei este dificil de

precizat cine si cu ce instrumente declanseaza primul puseu
inflationist.

Cauzele inflatiei
Multitudinea de cauze ce stau la baza aparitiei acestui
fenomen ce se manifesta la scara mondiala cu particularitati pentru
9

fiecare economie,a facut obiectul de cercetare a specialistilor in

domeniu.
Literatura de specialitate din ultimele decenii analizeaza cu
prioritate factorii care au declansat si intretinut inflatia de mare
amploare din anii 70 si anii 80 ai secolului al XX-lea in tarile
dezvoltate economic.S-a discutat putin sau deloc despre cauzele
originare ale procesului si despre mecanismele intretinerii lui de-a
lungul secolelor.Evident,fiind preocupati de inflatia contemporana
si de efectele ei,autorii si institutiile specializate si-au concentrat
atentia asupra cauzelor unei astfel de inflatii pentru a-i pune
diagnosticul si a fundamenta retete de tratare.Cu toate
acestea,numerosi specialisti in domeniu grupeaza factorii inflatiei
in generali (universali) si in particulari,specifici (concretistorici),respectiv,in cauze pe termen lung si cauze pe termen scurt.
Cauzele si factorii inflatiei se ierarhizeaza in maniere diferite
pe tari si grupe de tari.Se poate constata ca in unele tari o anumita
cauza a jucat rolul principal in declansarea unei inflatii puternice
autointretinute,in timp ce in alte tari nu a influentat procesul in
cauza.
In conditiile schimbarii rapide a sensului si a intensitatii
dezechilibrului macroeconomic (trecerii de la inflatia redusa la
hiperinflatie si invers,ale trecerii de la inflatie la deflatie si/sau la
dezinflatie),devine deosebit de importanta cunoasterea cauzelor si
circumstantelor economice,sociale si politice-interne si
internationale-care fac necesare si posibile asemenea schimbari de
stari inflationiste.
Adesea,inflatia este explicata doar prin emisiunea excesiva
de semne banesti (inflatia prin moneda).Economistul american
M.Friedman sustine ca inflatia este legata de inflatia de
moneda.Suplimentarea monedei in circulatie decurge-continua eldin deciziile organismelor economice si monetare
specializate,decizii ce vizeaza sporirea banilor de credit,active
asupra carora au putere de dispozitie.
In alte lucrari,puseul inflationist este pus pe seama excesului
de cerere solvabila (inflatia prin cerere).Este vorba despre acele
10

impulsuri dinspre cerere care statueaza si consolideaza un

dezechilibru de piata,cererea nominala solvabila mentinandu-se
mai mare decat oferta.Majorarea preturilor nu se explica prin
simpla crestere a cantitatii de bani,ci prin marimea cererii pe care
aceasta o permite.Or,acest efect asupra preturilor se va infaptui
printr-o succesiune de cheltuieli.
Un loc aparte ocupa acele conceptii care considera drept
cauza principala (unica) a inflatiei insuficienta productiei (inflatia
prin oferta).Sporirea veniturilor,indeosebi a salariilor,nu este
compensata printr-o crestere corespunzatoare a productiei si
productivitatii.Apare,astfel,o penurie de bunuri si servicii
economice.Specialistii numesc un asemenea dezechilibru inflatie
reala.
Cresterea substantiala a creditului duce relativ repede la
dezechilibrul inflationist,la excesul de cerere nominala pentru
bunurile de consum (inflatie prin credit).In anumite
conditii,profiturile cresc mai incet decat masa economiilor
disponibile ale intreprinderilor.Ca urmare,guvernele cauta sa
promoveze programe proprii de investitii pe seama bugetului.Dar,o
asemenea politica pune problema gasirii surselor de
finantare.Profiturile fiind insuficiente,iar salariile neputand fi
atacate frontal fara riscuri sociale enorme,se recurge la
credit.Aceasta solutie este nu numai necesara,dar si
posibila,existand premisele cresterii creditului:rata scazuta a
dobanzii;depuneri relativ mari la banci;concentrari de resurse
financiare la societatile de asigurari.
Masa monetara suplimentara se exprima in sporirea imediata
a cererii de consum,in timp ce noile investitii nu se materializeaza
inca in cresteri ale ofertei.Ca urmare,cresc preturile de piata,are loc
prelevarea inflationista a profiturilor si se reduce puterea de
cumparare a salariilor nominale.
Exista numerosi economisti care considera ca inflatia are
drept cauza sporirea costurilor de productie (inflatia prin
costuri).O asemenea inflatie se declanseaza si se mentine atunci
cand si acolo unde intreprinderile,guvernele,salariatii si
11

consumatorii actioneaza parca convergent in directia cresterii

costurilor.Economistul J.K.Galbraith sustine ca variatiile salariilor
nominale,sporirea costurilor salariale conduc la inflatie.Spre
deosebire de acesta,economista britanica Joan Robinson leaga
inflatia atat de cresterea salariilor nominale,cat si de cea a
profiturilor.
Deci declansarea inflatiei are loc atunci cand in cadrul
sistemului economiei nationale apar conditii de dezechilibru
economic,cum sunt:
1. Existenta si lansarea continua pe piata a unor cantitati
mari de bani
2. Dezechilibrul intre rata consumuli si rata investitiilor
3. Deficitul bugetar excesiv inregistrat prin majorarea
cheltuielilor,influentate de inflatie,in conditiile unei anumite
cresteri mai lente a veniturilor.
4. Cresterea preturilor ca urmare a costurilor in crestere
5. Dezechilibrarea cererii agregate in raport cu oferta
agregata
6. Intensificarea relatiilor de creditare prin crearea banilor
de cont
7. Concurenta si diferenta de productivitate la producator
8. Calitatea si strategia actului de guvernare
9. Conditiile internationale de racordare a economiei
nationale la economia mondiala
Asemenea cauze au ca finalitate declansarea fenomenului
inflationist.Sansele aparitiei a acestor conditii declansatoare ale
fenomenului inflationist cresc atunci cand in economia nationala se
fac simtite urmarile unor catastrofe naturale (seceta,inundatii
etc.),razboaie,presiuni si reactii ale grupurilor sindicale,schimbari
de sistem economic,conjuncturi internationale
(embargouri),politici ale administratiei.
Toate aceste cauze sunt generate de raritatea unor produse
(prin disparitia/lipsa productiei la un moment dat),in conditiile
existentei unui surplus cantitativ de moneda care va duce la o

12

crestere de durata si autointretinuta a preturilor cu implicatii la

nivel general.
In lucrarea Linflation,M.Flamant precizeaza ca,dupa
gradul de intensitate,exista trei momente intermediare declansarii
fenomenului inflationist:
a) Cresterea tensiunii inflationiste in anumite sectoare
importante ale economiei ca urmare a dezechilibrului ofertei
prin raportare la cerere.In prima faza aceasta manifestare este
usor sesizabila,dar odata cu trecerea timpului se acutizeaza si
efectele sunt preluate in celelalte sectoare.
b) Presiunea inflationista,ca o continuare a tensiunii,se
manifesta ca o crestere de ansamblu a preturilor.Din aceasta faza
cresterea preturilor se autointretine.
c) Socul inflationist,care poate urma cresterilor a) si
b),dar care se poate instala si direct ca urmare a unor
evenimente deosebite (de exemplu,socul petrolier din
1973/1974 si cel din 1979,intoarcerea a 710000 de soldati din
Algeria in 1962 direct la Paris,razboiul din Golf din 1991).In
S.U.A.,inflatia din 1973 s-a datorat cresterii penuriei de produse
de baza,cresterii preturilor la produsele agricole,deprecierii
dolarului si crizei petrolului,care in cea mai mare parte s-au
suprapus.
Desigur,este posibil ca in economiile altor tari declansarea
procesului inflationist sa fie rezultatul importarii acestuia din alte
economii cu car eprimele intretin legaturi puternice de schimb sau
creditare,cu atat mai mult cu cat moneda
importatorilor/beneficiarilor este mslaba decat moneda
exportatorilor de inflatie.

Efectele(costurile) inflatiei
Efectele inflatiei difera de la tara la tara,iar in cadrul unei
tari,de la o perioada la alta. Aceste efecte sunt dependente in mare
masura de forma si intensitatea inflatiei , de capacitatea de
anticipare a participantilor la activitatile economice,precum si de
13

disponibilitatea si profesionalismul autoritatilor monetare si

economice de a o tine sub control.
Costurile inflatiei sunt abordate in raport de mai multe
criterii.
Aceste costuri sunt analizate si apreciate , in primul rand ,in
functie de intensitatea si de sensul de evolutie a procesului
inflationist.Pe baza acestui criteriu, numerosi autori surprind
efectele inflatiei moderate si controlate, pe de o parte, si efectele
hiperinflatiei scapate de sub control, pe de alta parte.
In al doilea rand,efectele inflatiei sunt urmarite pe orizonturi
de timp: pe termen foarte scurt si scurt; pe termen mediu si lung.
In al treilea rand,sunt numeroase incercarile de a analiza
costurile procesului inflationist, pornindu-se de la calitatea
prognozarii lui.In acest sens , unele sunt efectele inflatiei anticipate
corect si cu totul altele cele ale inflatiei anticipate eronat sau pur si
simplu cele neanticipate.
S-au identificat urmatoarele costuri ale inflatiei anticipate
eronat sau neanticipate:
-aceasta viciaza corelatiile dintre preturile diferitelor
bunuri, dintre variabilele activitatii economice, anuland
posibilitatea efectuarii calculelor de eficienta si de
rentabilitate,denaturand rezultatele compararii acestora in timp si
spatiu;masa monetara creste excesiv,moneda depreciata devine
bunul cel mai detestabil;
-hiperinflatia necontrolata cu trend crescator descurajeaza
investitiile productive si orienteaza resursele banesti disponibile
spre actiuni speculative si/sau spre risipa,spre consum nerational;
-procesele inflationiste de acest gen accentueaza oscilatiile
cursurilor valutare,cu efecte negative pentru economiile cu
monede neconvertibile,moneda nationala pierzandu-si aproape
intreaga valoare in raport cu monedele straine.Deoarece ratele
inflatiei sunt inegale si au timpi diferiti de declansare a
puseurilor,procesele genereaza dezechilibre si tensiuni in plan
zonal si mondial;

14

-inflatia puternica scapata de sub control contribuie la

decaderea societatii civile in general.Antrenand saracirea clasei
de mijloc,hiperinflatia submineaza sistemul de impunere
fiscala,genereaza coruptie si degradare morala in cadrul institutiilor
sociale,in societate in general;
-deficitul bugetului de stat atinge cifre colosale,finantarea
sa devenind tot mai dificila.
In literatura de specialitate s-au impus insa costurile inflatiei
moderate si controlate,proces inflationist care caracterizeaza tarile
avansate economic si care este considerat o tinta de atins in acele
tari care se confrunta cu hiperinflatie necontrolata sau controlata
insuficient.
Economistii teoreticieni au identificat si trateaza sase costuri
ale inflatiei moderate anticipate (corect).
1) Primul tip de cheltuieli-pierderi sociale-cu inflatia
respectiva sunt cele legate de deprecierea inflationista a banilor
existenti la populatie.
Cresterea ratei inflatiei antreneaza sporirea ratei nominale a
dobanzii,ceea ce,la randul ei,duce la diminuarea rezervelor de
mijloace banesti in expresie reala.Or,daca masa medie de bani
numerar devine mai mica,populatia va fi nevoita sa se deplaseze de
mai multe ori la banca pentru a scoate bani numerar din cont.
In plus,inflatia erodeaza valoarea banilor.Dar,intrucat
dobanda nominala tinde sa fie superioara,comparativ cu situatia
cand preturile erau stabile,cu cat rata inflatiei este mai mare,cu atat
costul oportun al detinerii de lichiditati tinde sa fie mai mare.Ca
urmare,gospodariile si firmele cheltuiesc mult timp pentru a
transfera banii dintr-un cont in altul,pentru a constitui acea
structura de depozite care ar urma sa le maximizeze dobanda.
2) Al doilea tip de costuri ale inflatiei este legat de
necesitatea deselor calculari si recalculari de preturi,de
operatiunile de afisare a acestora.Acestea sunt denumite
costuri de mediu.In conditii de inflatie,restaurantele trebuie sa
schimbe preturile bunurilor pe care le ofera,magazinele cu
amanuntul sunt nevoite sa puna noi etichete cu preturile,iar
15

firmele producatoare sunt nevoite sa calculeze noile preturi si sa

tipareasca alte si alte cataloage de oferta,ca si alte liste de
preturi.In cazul capitalului fix,modificarea preturilor acestuia
presupune operatiuni foarte costisitoare.
3) In al treilea rand,inflatia viciaza corelatiile istorice
intre preturile relative ale diferitelor bunuri materiale si
servicii.Ca urmare,devine imposibila calcularea cu oarecare
rigoare a eficientei si rentabilitatii la nivel de firma si de
ramura.Daca se incearca compararea acestora in timp si
spatiu,efortul respectiv este sortit aproape total esecului.Tocmai
la aceste costuri se refera acei specialisti care apreciaza procesul
inflationist ca fiind dezordinea dezordinilor oricarei economii.
4) Un al patrulea gen de cost al inflatiei consta in
potentarea incertitudinii si riscului in economie.Cu cat rata
inflatiei este mai mare si inregistreaza fluctuatii puternice,cu
atat firmele vor intampina dificultati in a previziona incasarile si
costurile,deci si in a-si calcula profiturile.
5) In al cincilea rand,inflatia antreneaza redistribuiri
arbitrare ale avutiei si ale veniturilor intre gospodarii,firme si
stat.Aceasta redistribuire este de notorietate generala in cazul
persoanelor care dispun de venituri fixe,care,adesea,nu sunt
indexate la inflatie sau se indexeaza la cote mai mici decat rata
inflatiei.Daca rata reala a dobanzii scade ca rezultat al
inflatiei,va aparea un transfer de resurse monetare de la creditori
la debitori,acestia din urma achitandu-si datoriile in bani
depreciati.
6) Costurile psihologice si costurile politice reprezinta cel
de-al saselea cost al inflatiei.Adesea,oamenii o duc mai
prost,chiar daca veniturile lor cresc mai mult decat rata
inflatiei.Ratele ridicate ale inflatiei neasteptate perturba ordinea
sociala existenta.De aceea,aceasta inflatie este insotita de
tensiuni sociale si,adesea,de schimbari profunde.
7) In al saptelea rand,inflatia contribuie la inrautatirea
raporturilor economice externe ale tarii ceea ce dezechilibreaza
balanta de plati externe.explicatia consta in faptul ca inflatia
16

intr-o tara fiind mai mare decat in alte tari,exporturile tarii

respective apar mai scumpe si deci mai putin competitive,iar
importurile mai ieftine,in comparatie cu produsele
indigene.Drept urmare,exporturile scad,importurile
cresc,balanta de plati devine deficitara,iar cursul de schimb al
monedei nationale se inrautateste.Mai trebuie luat in considerare
si faptul ca prin ieftinirea produselor din import se descurajeaza
productia interna cu toate urmarile ei.
8) Inflatia implica folosirea suplimentara a unor resurse
in comparatie cu perioada de stabilitate a preturilor.Este vorba
de cheltuielile ce se fac cu urmarirea evolutiei fenomenului
inflationist la toate nivelele:firme,sindicate,banci,guvern.
Inflatia este unul dintre cele mai perverse dezechilibre
macroeconomice actuale.In unele tari si perioade,inflatia a fost si
este pericolul (inamicul) numarul unu al dezvoltarii si progresului
economic.Dimpotriva,in alte circumstante de loc si timp,politicile
de inflatie-deflatie-dezinflatie se pot incadra in strategiile de
dezvoltare ale guvernelor.
Efectele multiple ale inflatiei,ca si favorabilitatile posibile ale
procesului vor putea fi intelese in masura in care se va clasifica
continutul acestui proces.

17