Sunteți pe pagina 1din 12

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

Proiect
Analiza macroeconomica a inflatiei

Cuprins

Parte introductiva
Ce este inflatia?
Inflaia reprezint unul dintre cele mai nocive fenomene economice care
se manifest n economiile contemporane. Totui, aceasta nu reprezint un
fenomen nou, manifestrile ale ei fiind ntlnite nc din secolele al XVII-lea i al
XVIII-lea, i considerat drept o maladie cronic, greu de stpnit. Tema
inflaiei a fost adesea pus n discuie de numeroi specialiti (economiti i nu
numai), acetia ncercnd sa defineasc fenomenul, s explice cauzele apariiei
inflaiei, impactul acesteia asupra populaiei i agenilor economici, formele
sale de manifestare etc.
Din punct de vedere etimologic, termenul de inflaie provine de la latinescul
inflare , care are semnificaia de a se umfla in mod exagerat. Preluarea i
folosirea acestui termen in limbajul de specialitate al teoriei economice sunt pe
deplin motivate, de la nceputul manifestrii sale i pn n zilele noastre ,
fenomenul denumit inflaie, s-a caracterizat sub raportul coninutului i al
formei de manifestare , printr-o cretere exagerat a preurilor.
Scaderea de cumparare a banilor, consta in relevarea faptului ca in decursul
unei perioade relativ lungi, volumul bunurilor si serviciilor ce se cumpara intr-o
economie scade in comparative cu masa monetara si nivelul preturilor. Aceasta
se determina ca un raport intre masa monetara si nivelul preturilor, aratand
cate bunuri si servicii se pot cumpara cu cantitatea de bani existenta in
economie, la un nivel dat al preturilor.
Elasticitate a ofertei, cresterea sau scaderea volumului fizic al bunurilor
economice in raport cu variatia veniturilor, sunt decisive pentru instalarea starii
de inflatie.
Nu orice sporire a preturilor inseamna inflatie. Inflatia este inainte de toate,
un fenomen monetar, fiind legata de excedentul de masa monetara peste
nevoile reale ale economiei, determinate de oferta de bunuri si servicii scazuta.

n analizele moderne ideea asociat noiunii de "inflaie" este aceea c


inflaia constituie un fenomen dinamic, care apare n micare, n cazul n
care echilibrul este perturbat, pentru a fi regsit din nou. Limbajul
economic contemporan este foarte sugestiv n aceast privin,
cuprinznd expresii ca "presiuni inflaioniste", "tensiuni inflaioniste"
(fenomene inflaioniste minore i pariale) toate acestea sugernd c
inflaia aparine domeniului dinamicii economice. Deci, inflaia este un
fenomen care se desfoar n timp i care reflect anumite "fore"
contrare care ntrein sau deregleaz o micare prealabil.

Cum se calculeaza inflatia?


Exista mai multe formule de calcul folosite pentru masurarea inflatiei,
printre cele mai cunoscute fiind indicele general al preturilor sau indicele
sintetic al preturilor. Acesta, cu toate ca are anumite insuficiente, exprima, in
linii generale, cresterea preturilor ca fenomen de ansamblu care afecteaza
economia. Nu orice crestere a indicelui general al preturilor este expresia
directa a inflatiei. Deci, pentru a trage o concluzie corecta cu privire la natura
inflationista sau a cresterii indicelui general al preturilor, adesea, sunt necesare
nformatii si analize suplimentare.
Alti indici importanti ar fi:
a) indicele preturilor bunurilor de consum (IPC);
b) indicele preturilor de productie (IPP);
c) deflatorul PIB.
Indicele preturilor bunurilor de consum (IPC) masoara evolutia preturilor unui
cos de produse semnificativ pentru cheltuielile efectuate de o gospodarie
reprezentativa. Componentele acestui cos si ponderea acestora in cheltuielile
totale sunt determinate de catre Institutul National de Statistic ape baza unor
studii efectuate prin sondaj asupra gospodariilor din Romania.
Indicele preturilor de productie (IPP) masoara evolutia preturilor in stadiile
anterioare consumului final, respective preturile materiilor prime, al
semifabricatelor si ale produselor finite inainte de a fi livrate pe piata.
Indicele general al preturilor (IGP) masoara evolutia tuturor preturilor din
economie, respectiv atat a preturilor bunurilor consumate de catre gospodarii

cat si a preturilor bunurilor care intra in procesele de productie. Acesta


reprezinta cel mai general mod de masurarea la inflatiei.
Deflatorul PIB arata evolutia nivelului mediu al preturilor tuturor bunurilor
si serviciilor incluse in PIB, si se calculeaza astfel:
Deflatorul PIB = PIB nominal/ PIB real *100.

Formele de manifestare ale inflatiei


In functie de marimea indicelui preturilor de consum se disting urmatoarele
forme ale inflatiei:
inflatia taratoare: reprezinta treapta inferioara si suportabila a
procesului inflationist, cand rata anula de crestere a preturilor este de
pana la 5%;
inflatia moderata: cand rata anuala de crestere a preturilor este cuprinsa
intre 5% si 10%;
inflatia rapida: cand indicele de cresterea a pretuilor este cuprins intre
10-15%;
inflatia galopata: cand rata anuala de crestere a preturilor depaseste
15%. Un astfel de tip de inflatie este present astazi intr-o serie de tari
aflate in tranzitie spre economia de piata, precum si in unele tari in curs
de dezvoltare;
hiperinflatie: cand ritmul mediu de crestere a preturilor depaseste 50%.

Masurarea inflatiei
in marime absoluta - Excedentul de masa monetara peste oferta
reala de marfuri, care da nastere la un surplus de cerere absoluta
nominal ace se traduce prin majorari ale preturilor effective;
in expresie relativa Este raportul intre excedentul sau surplusul de
moneda ( respectiv, de cerere) si oferta reala de bunuri si servicii, in
economie, caruia ii corespunde o anumita majorare a preturilor.

Cauzele care duc la aparitia si cresterea inflatiei


Emisiunea excesiva de moneda peste oferta reala de bunuri si servicii.
Aceasta atrage dupa sine un surplus de cerere si, ca urmare, cresterea
ansamblului preturilor. Marirea preturilor are loc nu prin simpla sporire a
cantitatii de bani, ci prin cresterea cererii pe care acesta o face posibila.
Cresterea masei monetare, insotita de cresterea productiei, poate conduce la
cresterea ratei dobanzii, de aici la cresterea cererii pentru investitii si implicit la
cresterea preturilor.
Excedentul de cerere agregata ( inflatie prin cerere)
Ea apare datorita cresterii cererii aggregate, in conditiile in care oferta agregata
ramane in urma cererii sau se micsoreaza. Cererea agregata poate sa creasca si
in conditiile in care masa monetara nu se modifica.

Cresterea costurilor de productie ( inflatie prin costuri)


Marirea costurilor nu stimuleaza productia si, ca urmare oferta de marfuri
scade, iar preturile cresc. Costurile de productie se maresc atunci cand
remunerarea factorilor de productie creste mai mult decat productivitatea lor;
un loc important, in acest sens, il ocupa sporirea cheltuielilor pentru salarii
neinsotita de o crestere superioara a productivitatii muncii. In acelasi sens, al
cresterii costurilor, actioneaza si marirea preturilor la materii prime, materiale.

Consecintele inflatiei
Inflatia ca stare de dezechilibru economic este preponderant negative, avand
numeroase consecinte asupre populatiei, agentilor economici si asupra
mersului de ansamblu al economiei.
Scaderea puterii de cumparare a populatiei
Redistribuirea de venituri si de avutie

Este stimulate inclinatia spre consum


Este descurajata inclinatia spre economisire
fuga de lichiditati si preferinta pentru plasarea disponibilitatilor
banesti in bunuri durabile neproductive.
Consecintele inflatiei pe care le suporta populatia, viata social-economica
in ansamblul ei sunt cunoscute sub denumirea de cost al inflatiei.

Desi inflatia este perceputa de catre toti participantii la viata economicosociala cu intensitati si semnificatii diferite, exista modalitati convenite
institutional pentru a-I calcula nivelul si evolutia, pe baza unui indice al
preturilor care reprezinta o medie ponderata a preturilor unui anumit numar
de bunuri, materiale si servicii. Pot fi alese: indicele preturilor de consum (IPC),
indicele general al preturilor sau deflatorul PIB (PNB), indicele preturilor
bunurilor de capital, indicele costului vietii, scaderea puterii de cumparare a
banilor, coeficientul de devansare a cresterii indicatorilor macroeconomici
rezultativi (PIB, PNB) de catre masa monetara aflata in circulatie si disponibila
pentru achizitionarea marfurilor.

In Romania, evaluarea inflatiei se face pe baza indicelui pretului de


consum (IPC) de tip Laspeyres dupa relatia:

IPC

in care:
q = cantitati de bunuri
p = preturile unitare
i = ponderea pe fiecare grupa de marfuri o detine in bugetele de familie ale
salariatilor, pensionarilor, etc.
0,1 = perioada de baza, respectiv curenta
IPC se calculeaza prin luarea in calcul a unui nomenclator de sortimente care
cuprinde 1442 de pozitii considerate reprezentative in consumul populatiei

structurate in zece grupe de bunuri marfare. Inregistrarea preturilor are loc in


42 de localitati-resedinta de judet si municipiul Bucuresti. Fiecarei grupe si
subgrupe i se atribuie o anumita pondere care rezulta prin ancheta integrala in
gospodarii realizate de catre INS si MMPS.
Inregistrarea preturilor se face saptamanal pentru marfurile alimentare si
bilunar pentru cele nealimentare si servicii, la punctele (magazinele si pietele)
stabilite. In final, se calculeaza, dupa modelul Uniunii Europene, un indice de
pret clasic de tip Laspeyers .
In Romania, cu prognozarea ratei inflatie se ocupa BNR, iar datele
concrete obtinute sunt furnizate de Institutul National de Statistica.

Evoluia inflaiei in Romania i cauzele acesteia


Rata anual a inflaiei IPC a atins la sfritul trimestrului IV 2013 minimul
ultimilor 24 de ani,cobornd la limita inferioar a intervalului de variaie de 1
punct procentual asociat intei staionare de 2,5 la sut. Nivelul atins n luna
decembrie a fost de 1,55 la sut, cu 0,33 puncte procentuale sub cel consemnat
la fi nele trimestrului III i cu 0,3 puncte procentuale mai redus dect cel
prognozat n Raportul asupra infl aiei din luna noiembrie. Reducerea n
continuare a indicelui agregat al preurilor de consum, n structura cruia se
remarc intrarea n premier a ratei anuale a infl aiei de baz CORE2 ajustat n
teritoriu negativ, s-a datorat n principal acumulrii efectelor ocurilor
favorabile de natura ofertei din cursul anului 2013. Dat fi ind natura
tranzitorie a acestor efecte, este de ateptat ca nivelurile foarte sczute ale infl
aiei s se menin doar pe termen scurt.
Evoluiile ultimilor ani sugereaz conturarea unei tendine a ratei infl
aiei de a reveni relativ rapid n interiorul intervalului de variaie din jurul intei,
dup epuizarea efectelor ocurilor de ofert. Rata anual a infl aiei de baz
CORE2 ajustat a cobort de la 0,49 la sut la sfritul trimestrului III pn la 0,14 la sut la fi nele trimestrului IV. La intrarea n teritoriu negativ a inflaiei de
baz au contribuit n mare msur evoluii cu impact temporar asupra ratei
anuale a acesteia, vizibile nc din trimestrul anterior: scderea, ncepnd cu 1

septembrie 2013, a cotei TVA de la 24 la sut la 9 la sut la unele produse de


panifi caie i efectul de baz favorabil asupra preurilor produselor alimentare
procesate, determinat de recolta agricol abundent a anului 2013 succesiv
celei defi citare din anul precedent. La evoluia descendent a indicelui CORE2
ajustat au continuat ns s contribuie i factorii fundamentali reprezentai de
persistena deficitului de cerere agregat i de nscrierea, n cursul anului 2013,
a anticipaiilor privind infl aia pe o tendin consistent de convergen ctre
inta stabilit de inflaie.

Perspectivele inflaiei
Proiecia ratei anuale a infl aiei IPC prevede coborrea temporar a acesteia,
n prima jumtate a anului 2014, sub limita inferioar a intervalului de 1 punct
procentual din jurul intei staionare de 2,5 la sut pe an, revenirea n interval
n trimestrul III 2014 i meninerea n interiorul acestuia pn la orizontul
proieciei.Prognoza macroeconomic anticipeaz confi rmarea pentru anul
2013 a unei dinamizri semnifi cative a creterii economice fa de
performana modest din anul precedent, susinut de evoluia de excepie a
exporturilor nete i de unele componente ale consumului privat impulsionate
de oferta abundent de produse agroalimentare. Majorarea n ansamblu a
grupei consumului fi nal a fost ns lent, iar contribuia investiiilor la creterea
PIB este evaluat a fi fost negativ pentru ntregul an. Pentru anii 2014 i 2015
se prevede consolidarea creterii economice la ritmuri apropiate de cel din
2013. Se anticipeaz ns c, spre deosebire de anul precedent, creterea
economic n anul curent i cel viitor va fi impulsionat de redresarea cererii
interne, pe seama att a consumului privat, ct i a investiiilor. La aceasta este
de ateptat s contribuie:creterea venitului real disponibil al gospodriilor
populaiei, consolidarea progresului realizat n atragerea fondurilor europene,
revigorarea treptat a fl uxurilor de investiii strine directe, precum i
ajustarea gradual a condiiilor creditrii, inclusiv pe seama confi guraiei
proiectate a condiiilor monetare reale n sens larg. Redresarea cererii interne
va induce un avans relativ mai rapid al importurilor, implicnd revenirea n anul
2015 la o contribuie negativ a exporturilor nete la creterea economic.

Legatura dintre masa monetara si inflatie in romania

Evolutia inflatiei in Romania (2003-2013)


18
16

RATA INFLATIEI- %

14
12
10
8

Rata inflatiei

6
4
2
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
ANUL

ANUL INDICII PRETURILOR DE CONSUM-% RATA INFLATIEI-%


2003

115,3

15,3

2004

111,9

11,9

2005

109,0

9,0

2006

106,56

6,56

2007

104,84

4,84

2008

107,85

7,85

2009

105,59

5,59

2010

106,09

6,09

2011

105,79

5,79

2012

103,33

3,33

2013

103,98

3,98

*) Indicele anual al preturilor de consum masoara evolutia de ansamblu a preturilor


marfurilor cumparate si a tarifelor serviciilor utilizate de catre populatie n anul curent fata
de anul precedent (sau alt an ales ca perioada de referinta).Rata anuala a inflatiei se
calculeaza scazand 100 din indicele anual al preturilor de consum.

Rata inflatiei in Romania din anul 1977 pana in 2013


INDICII PRETURILOR DE

RATA INFLATIEI-

CONSUM-%

1977

100,6

0,6

1978

101,6

1,6

1979

102,0

2,0

1980

102,1

2,1

1981

103,1

3,1

1982

117,8

17,8

1983

104,1

4,1

1984

101,1

1,1

1985

100,8

0,8

1986

101,0

1,0

1987

100,9

0,9

1988

102,2

2,2

1989

101,1

1,1

1990

105,1

5,1

1991

270,2

170,2

1992

310,4

210,4

1993

356,1

256,1

1994

236,7

136,7

1995

132,3

32,3

1996

138,8

38,8

1997

254,8

154,8

1998

159,1

59,1

1999

145,8

45,8

2000

145,7

45,7

2001

134,5

34,5

2002

122,5

22,5

2003

115,3

15,3

2004

111,9

11,9

2005

109,0

9,0

2006

106,56

6,56

2007

104,84

4,84

2008

107,85

7,85

2009

105,59

5,59

2010

106,09

6,09

2011

105,79

5,79

2012

103,33

3,33

2013

103,98

3,98

ANUL