Sunteți pe pagina 1din 19

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

BUCURESTI
FACULTATEA DE FINANTE, ASIGURARI, BANCI SI BURSE DE
VALORI
PROFESORI COORDONATORI: HORATIU DRAGOMIRESCU
STAICU GABRIEL
1

Cuprins:
I. Scurt istoric al modelului IS-LM
II. Piata bunurilor
1. Deducerea curbei IS
2. Evolutia ratei dobanzii si PI-ului in !omania
". Panta curbei IS
#. Pozitia curbei IS
III. Piata monetara
1. Deducerea curbei LM
2. Evolutia ratei dobanzii si cererii reale de bani in !omania
". Sensibilitatea cererii la nivelul venitului si la rata dobanzii in
!omania
#. Panta curbei LM
$. Pozitia curbei LM
I%. Ec&ilibrul pe piata bunurilor si piata monetara
iblio'ra(ie

2
I. Scurt istoric al mo!lului IS"LM
Modelul IS-LM studiaza interactiunea dintre piata bunurilor si piata
monetara) precum si modalitatea de determinare a ratelor dobanzii si rolul lor in
ciclul de a(aceri) tinand cont de e(ectele pe care politica monetara le are asupra
venitului national. *cest model mentine nivelul preturilor constant) considerand
ca acesta nu reactioneza la modi(icarile cererii a're'ate.Modelul determina atat
nivelul PI-ului cat si al ratei dobanzii carora le corespund un ec&ilibru pe piata
bunurilor si piata monetara.
*cest model continua sa (ie (olosit si astazi) aproape dupa +, de ani de la
crearea sa) deoarece o(era o analiza simpla si corespunzatoare a e(ectelor
politicilor monetare si (iscale asupra cererii a're'ate si ratei dobanzii.
-ermenii IS si LM sunt reprezentarile prescurtate a relatiei dintre
investitii si economii pe de o parte .IS - Investment/Savin'0 si respectiv cererea
si o(erta de bani pe de alta parte .LM - Mone1 Demand/Mone1 Suppl10.
*rticolul care a introdus acest model a (ost 2Mr. 3e1nes and t&e Classics: *
Su''ested interpretation2) Econometrica in aprilie 14"+ de catre 5. !. 6ic7s)
(iind bazat pe renumita carte a lui 5o&n Ma1nard 3e1nes: The General Theory of
Employment,Interest and Money) publicata in 14"8.
II. Piata #u$urilor
%. D!uc!r!a cur#!i IS
In acest capitol vom detemina ec&ilibrul de pe piata bunurilor) reprezentat
'ra(ic de curba IS. *ceasta arata di(eritele combinatii ale nivelurilor ratei
dobanzii si productiei ast(el incat c&eltuielile plani(icate sa e'aleze venitul.
Investitiile plani(icate sunt in relatie inversa cu nivelul ratei dobanzii. Cu
cat rata dobanzii este mai ridicata cu atat investitiile plani(icate vor scadea
deoarece acestea sunt (acute in 'eneral din imprumuturi. In concluzie putem scrie
ecuatia investitiilor sub (orma:
I & I
a
' #i( #)* +%,
i- rata dobanzii
#- sensibilitatea c&eltuielilor pt investitii la rata dobanzii
I
a
- investitiile autonome .nu depind de venit si rata dobanzii0
"
Panta dreptei investitiilor este ne'ativa re(lectand ast(el presupunerea ca
o reducere a ratei dobanzii creste pro(itabilitatea unui stoc de capital aditional)
conducand ast(el la o rata a investiilor plani(icate mai ridicata.Pozitia 'ra(icului
investitiilor este determinata de panta) respectiv coe(icientul b din !cuatia +%, si
de nivelul investitiilor autonome. Cu cat coe(icientul b este mai mare cu atat o
scadere relativ mica a ratei dobanzii va determina o crestere masiva a
c&eltuielilor pentru investitii) 'ra(icul devenind aproape plat. In situatia inversa
'ra(icul va (i aproape vertical.
Cresterea sau scaderea investitiilor autonome vor deplasa curba spre
dreapta si respectiv spre stan'a.
-. E.olutia rat!i o#a$/ii si PIB"ului i$ Roma$ia
Modi(icarile ratelor dobanzii se a(la in relatie indirecta cu evolutia cererii
a're'ate.Putem observa aplicabilitatea acestui (enomen si in cazul !omaniei din
'ra(icul urmator care evidentiaza o crestere a PI-ului pe masura ce rata dobanzii
s-a redus.
i
I
I
R
a
t
a

o
#
a
$
/
i
i
Gr0 % I$.!stitiil! 1la$i0icat!
#
Anul Rata dobanzii PIB real
1998 0,35 61.969.897.342,16
1999 0,35 65.982.930.460,26
2000 0,35 65.810.209.368,06
2001 0,35 70.953.668.825,09
2002 0,204 75.713.972.849,46
2003 0,2041 84.941.854.669,21
2004 0,1796 94.562.375.836,47
2005 0,075 100.326.240.681,98
2006 0,0875 112.480.002.048,00
Pasul urmator in determinarea curbei IS este reprezentat de introducerea
r!lati!i +%, in ecuatia cereri a're'ate:
CA & C 2 G 2 I 2 N3
C - consumul
G - c&eltuielile 'uvernamentale
I - investitiile
N3 - e9portul net
$
CA & C
a
2 c4D 2 G 2 I
a
" #i 2 N3
& C
a
2 c+4 2 Tr " Ta,2I
a
" #i 2 G 2 N3
& C
a
2 c+4 2 Tr"t4, 2 I
a
" #i 2 G 2 N3
& C
a
2 c4 2 cTr 'ct4 2 I
a
" #i 2 G 2 N3
& Ca 2 cTr 2 c+%"t,42 Ia " #i 2 G 2 N3
& A 2 c+%"t,4 ' #i +-,
A & C
a
2 cTr 2 Ia 2 G 2 N3 +5,
Tr - trans(eruri
Ta - ta9e
t - rata mar'inala a ta9arii
c - elasticitatea cererii la venit
*m notat cu * partea din cererea a're'ata care nu este a(ectata nici de
rata dobanzii) nici de nivelul venitului.
Din ecuatia 2 putem observa ca o crestere a ratei dobanzii conduce la
diminuarea cererii a're'ate prin reducerea c&eltuielilor pentru investitii.Pe
masura ce rata dobanzii se modi(ica si nivelul de ec&ilibru al venitului se
modi(ica) rezultand curba IS.
Pentru un anumit nivel al ratei dobanzii) i1)ultimul termen al ecuatiei 2
este o constanta .bi10 ast(el putem trasa (unctia cererii a're'ate plecand de pe a9a
verticala de la punctul *-bi1.Punctul de ec&ilibru .E10 se va re'asi la intersectia
cererii a''re'ate cu o(erta a're'ata careia ii corespunde un anumit nivel al
venitului .:10.;rmatorul pas consta in proiectarea punctului E1 cu perec&ea
corespunzatoare .i1):10 in 'ra(icul curbei IS .'ra(icul 2b0.*vem ast(el un prim
punct pe curba IS ce reprezinta o combinatie dintre rata dobanzii si venit unde
piata bunurilor se a(la in ec&ilibru.
%om considera in continuare un nou nivel al ratei dobanzii) mai scazut
decat cel precedent) pe care il notam cu i2. La acest nivel c&eltuielile pt investitii
vor (i mai mari) ceea ce va determina o deplasare in sus a dreptei cererii a're'ate
.deoarece *-bi2 va avea o valoare mai mare0.*st(el ec&ilibrul se va muta la
punctul E2 pe care de asemenea il vom proiecta in 'ra(icul curbei IS) obtinand
8
cel de al doilea punct necesar pentru trasarea curbei.*ceste puncte au in comun
propietatea ca reprezinta combinatii dintre rata dobanzii si venit unde piata
bunurilor se a(la in ec&ilibru.
E
-
E
%
E
%
A"#i
%
A"#i
-
4
%
4
-
6!$itul 4
CA
C*
CA&4
A2c+%"t,4"#i
-
A2c+%"t,4"#i
%
i
i
i
%
i
-
E
-
6!$itul 4
4
%
4
-
Gr0 -a
Gr0 -#
IS
+
<ra(icul 2b ne arata (aptul ca aceasta curba are panta ne'ativa re(lectand
ast(el asocierea dintre cresterea cererii a''re'ate si scaderea ratei dobanzii.
Putem deduce curba IS (olosind si conditia de ec&ilibru de pe piata
bunurilor) anume e'alitatea dintre venit si c&eltuielile plani(icate:
4 & CA & A 2 c+%"t,4 ' #i
4 " c+%"t,4 & A " #i
47%"c+%"t,8 & A " #i
4 & +A"#i, 9 7%"c+%"t,8
;nde m & %9%"c+%"t, este multiplicatorul.
5. Pa$ta cur#!i IS
Panta curbei IS depinde atat de coe(icientul b cat si de multiplicatorul m
iar coe(icientul b o in(luenteaza ast(el:
Daca acesta este mare) o anumita sc&imbare in nivelul ratei dobanzii va
produce o deplasare mare a cererii a're'ate.*ceasta la randul ei va cauza o
modi(icare ridicata in nivelul venitului de ec&ilibru.In aceasta situatie
curba IS este aproape plata.
Daca b este mic) deci investitiile nu sunt sensibile la modi(icarea ratei
dobanzii) curba IS va (i abrupta.
Multiplicatorul o in(luenteaza ast(el: cu cat m este mai ridicat) cu atat va
(i mai ridicata cresterea venitului iar curba IS va (i mai plata.
In concluzie) cu cat sunt mai reduse atat sensibilitatea investitiilor la rata
dobanzii cat si multiplicatorul) cu atat curba IS va (i mai abrupta.*ceasta
concluzie poate (i ilustrata si de ecuatia urmatoare:
i & A 9 # ' 4 9 m# +:a,
*vand in vedere (aptul ca panta curbei IS depinde de multiplicator rezulta
ca politica (iscala o a(ecteaza) deoarece multiplicatorul m este in(luentat de rata
ta9arii.= crestere a ratei ta9arii determina reducerea multiplicatorului si deci
cresterea pantei curbei IS.
>
IS
IS;
4
%
4;
%
4
-
4;
-
i
%
i
-
i
4
A2c+%"t,4"#i
%
A2c;+%"t,4"#i
%
A2c+%"t,4"#i
-
A2c;+%"t,4"#i
-
CA&4
CA
4
%
4;
%
4
-
4;
-
4
"#<i
Efectul multiplicatorului asupra pantei IS: o inclinatie marginala spre consum
mai ridicata duce la cresterea pantei cererii aggregate si la scaderea pantei IS.
Gr0 5a
Gr0 5#
4
=. Po/itia cur#!i IS
Sc&imbarile in c&eltuielile autonome pot deplasa curba IS.In (i'ura #a
este reprezentata o dreapta initiala a cererii a're'ate pentru un anumit nivel al
c&eltuielilor a're'ate * si ratei dobanzii i1.*cesteia ii corespunde punctul de
ec&ilibru E1 de pe curba IS in (i'ura #b.
In continuare vom mentine constant nivelul ratei dobanzii si vom creste
c&eltuielile autonome la nivelul *?.*ceasta modi(icare va conduce la cresterea
nivelului de ec&ilibru al venitului la aceeasi rata a dobazii i1 la punctual
E2.*cesta va (i noul punct de ec&ilibru corespunzator curbei IS?.Deci o crestere a
c&eltuielilor autonome va deplasa curba IS spre dreapta cu distanta e'ala cu
produsul dintre multiplicator si modi(icarea c&eltuielilor autonome.
4 & +A " #i,m
4 & m A
!ezulta ca o crestere in c&eltuielile 'uvernamentale sau in trans(eruri
deplaseaza curba IS la dreapta) modi(icarea depinzand de marimea
multiplicatorului.De asemenea o reducere a acestora o va deplasa spre stan'a.
In 'ra(icul urmator este ilustrat e(ectul cresterii c&eltuielilor autonome.
1,
E
-
E
%
E
-
E
%
CA&4
A;2c+%"t,4"#i
%
A2c+%"t,4"#i
%
A
A;
<A
<4&m<A
CA
4 4
%
4
-
i
%
4
%
4
-
IS
IS?
i
4
<4&m<A
Cresterea cheltuielilor autonome deplaseaza curba IS spre dreapta.
Gr0 =a
Gr0 =#
11
III. Piata mo$!tara
%. D!uc!r!a cur#!i LM
Curba LM ilustreaza combinatiile dintre ratele dobanzii si nivelurile
productiei care ec&ivaleaza cu o e'alitate intre cererea si o(erta de bani.
Cererea reala de bani depinde de nivelul venitului real si rata dobanzii.De
asemenea) ea mai este in(luentata de costul pastrarii banilor care este e'al cu
dobanda pe care ar obtine-o populatia daca ar detine alte active. Cu cat rata
dobanzii este mai ridicata ) cu atat si costul mentinerii banilor va (i mai mare si
deci mai putini bani lic&izi vor (i tinuti la di(erite niveluri ale venitului.
Cererea reala de bani relationeaza in sens direct cu nivelul venitului si in
sens invers cu rata dobanzii:
L & >4 ' ?i( ?( > ) *
L @ cererea reala de bani
> @ sensibilitatea cererii la nivelul venitului
? @ sensibilitatea cererii la rata dobanzii
i
L
Cererea reala de bani ca functie de rata dobanzii si enit
L
-
& >4
-
"#i
L
%
& >4
%
"#i
> 4
Gr0 :
12
-. E.olutia rat!i o#a$/ii si c!r!rii r!al! ! #a$i i$ Roma$ia
*ceasta relatie poate (i veri(icata si in cazul !omaniei din urmatorul
'ra(ic in care am construit relatia dintre cererea reala de bani si nivelul ratei
dobanzii (olosind date din anul 144+ pana in anul 2,,8.
Cantitatea nominala de bani) M) este controlata de catre anca Aationala
ast(el vom considera o(erta de bani determinata si vom mentine presupunerea ca
nivelul preturilor este constant) deci o(erta reala de bani va (i MBP.
<ra(icul 8 arata di(erite combinatii intre ratele dobanzii si nivelurile
venitului ast(el inca cererea reala de bani sa ec&ivaleze o(erta valabila. Plecand
de la un nivel al venitului :1 in 'ra(icul 8a vom ilustra curba corespunzatoare a
cererii L1 in 'ra(icul 8b.=(erta reala de bani MBP este trasata verticala deoarece)
(iind data) este independenta de rata dobanzii.La nivelul ratei dobanzii i1 cererea
reala de bani e'aleaza o(erta .In concluzie punctul E1 este un punct de ec&ilibru
pe piata monetara. *cesta este ilustrat in (i' 8a pe curba LM.
%om considera in continuare o crestere a venitului la :2.*ceasta va duce
la o crestere a cererii de bani la L2) ilustrata prin deplasarea curbei spre dreapta.
Pentru a se mentine ec&ilibrul la acest nou nivel al venitului) rata dobanzii va
creste la i2 si deci noul punct de ec&ilibru va (i E2.!epetand aceeasi procedura
vom obtine un nou punct pe curba LM. De-alun'ul curbei LM piata monetara se
a(la in ec&ilibru.Ea are panta pozitiva aratand (aptul ca o crestere a ratei dobanzii
1"
va duce la reducerea cererii reale de bani si pt a se mentine ec&ilibrul) nivelul
venitului trebuie sa creasca.In concluzie) ec&ilibrul pe piata monetara presupune
ca o data cu cresterea ratei dobanzii sa aiba loc si o crestere a venitului.
Conditia de ec&ilibru: M9P & >4 ' ?i &) i & %9? + >4 " M9P ,
5. S!$si#ilitat!a c!r!rii la $i.!lul .!$itului si la rata o#a$/ii
i$ Roma$ia
In continuare am dedus econometric coe(icientii 7 si & (olosind cererea
reala de bani) PI-ul si ratele dobanzii din !omania in perioada 144+-2,,8.
Deendent !ariable" #
$et%od" #ea&t '(uare&
'a)le*ad+u&ted," 1997"1 2006"4
In-luded ob&er.ation&" 40 a/ter ad+u&tin0 endoint&
!ariable 1oe//i-ient 'td. 2rror t3'tati&ti- Prob.
4DP 0.010007 0.000346 28.90873 0.0000
D5B 31084758. 557369.7 31.946209 0.0591
R3&(uared 0.916239 $ean deendent .ar 3.622608
Ad+u&ted R3&(uared 0.914034 '.D. deendent .ar 3.072608
'.2. o/ re0re&&ion 89888747 A7ai7e in/o -riterion 39.51475
'u) &(uared re&id 3.072617 '-%8arz -riterion 39.59919
#o0 li7eli%ood 3788.2950 Durbin39at&on &tat 1.489013
;tilizand metoda celor mai mici patrate) estimatorul rezultat pentru 7 este
,.,1 iar cel pentru & este -1,>#+$>.
La cresterea PI-ului cu o unitate) cererea reala de bani creste cu ,.,1
unitati monetare.
La cresterea cu un procent a ratei dobanzii) cererea reala de bani scade cu
1,>#+$> unitati monetare.
Din punct de vedere statistic estimatorul lui 7 este di(erit de zero deoarece
abaterea medie standard este mica in raport cu valoare estimatorului
. ,.,,,"#80.In cazul celui de al doilea estimator abaterea medie standard este
relativ ridicata si nu putem spune cu acelasi 'rad de incredere ca estimatorul este
di(erit semni(icativ de zero.
%ariatia variabilei endo'ene .cererea reala de bani0 este e9plicata in
proportie de 41C de evolutia variabilelor e9o'ene.
1#
:. Pa$ta cur#!i LM
Cu cat este mai mare sensibilitatea cererii de bani la modi(icarea
venitului .70 si cu cat este mai mica sensibilitatea cererii de bani la modi(icarea
ratei dobanzii .&0) cu atat curba LM va (i mai abrupta.Daca cererea de bani este
relativ insensibila la modi(icarea ratei dobanzii . &-D,0 curba LM va (i aproape
verticala. In situatia inversa .& mare0 ea va (i aproape orizontala )caz in care o
sc&imbare mica a ratei dobanzii trebuie sa (ie insotita de o sc&imbare maEora in
nivelul venitului pentru a se putea mentine ec&ilibrul pe piata monetara.
@. Po/itia cur#!i LM
De-alun'ul curbei LM o(erta reala de bani este tinuta constanta de unde
rezulta ca o modi(icare a ei va conduce la deplasarea curbei .In (i'ura + am aratat
e(ectul unei cresteri a o(ertei reale de bani )situatie ce corespunde si !omaniei in
perioada 144"-2,,8 dupa cum se poate observa in 'ra(icul urmator.<ra(icul b
arata cererea reala de bani pentru un anumit nivel al venitului :1.*vand in vedere
o(erta reala initiala de bani MBP ec&ilibrul se stabileste la punctual E1 care
corespunde si 'ra(icului a ce ilustreaza curba LM initiala.
In continuare o(era reala de bani va creste la M?BP.Pentru a se mentine
nivelul de ec&ilibru pe piata monetara la venitul :1)rata dobanzii trebuie sa scada
L
%
&>4
%
"#i
E
-
E
%
i
-
L
-
&>4
-
"#i
M9P
L
i
i
4% 4-
4
E
%
E
-
i
%
Gr0 @a
Gr0 @#
LM
i
i
i
i
-
i
%
1$
la i2.Aoul punct de ec&ilibru va (i E2.*sta implica in 'ra(icul a o deplasare a
curbei LM spre dreapta) devenind ast(el LM?.
L
E
-
LM???
E
%
i
-
E
-
LM
E
%
M9P M;9P
i
i
%
4% 4 Gr0 Aa Gr0 A#
! crestere a ofertei de bani deplaseaza curba "M spre dreapta.
i
18
I6. Ec?ili#rul 1! 1iata #u$urilor si 1iata mo$!tara
Curbele IS si LM restran' conditiile necesare pentru ca cele doua piete sa
se a(le intr-un ec&ilibru individual.Pentru a avea insa un ec&ilibru simultan intre
cele doua piete) rata dobanzii si nivelul venitului sunt determinate de intersectia
celor doua curbe.
Din punct de vedere al'ebric acest ec&ilibru poate (i evidentiat prin
inlocuirea ratei dobanzii din ecuatia LM in ecuatia IS:
IS: 4 & m+A"#i,
LM: i & %9?+ >4 " M9P ,
4 & m7A " #9?+ >4 " M9P ,8
4& + ?m 9 ?2>#m ,A 2 + #m 9 ?2>#m ,M9P
4
i
i
*
4
*
LM
IS
E
1+
4 & A 2 #9? M9P
*m notat cu & m9+%2>m#9?,.
;ltima ecuatie demonstreaza (aptul ca nivelul de ec&ilibru al venitului
depinde de doua variabile e9o'ene: .10c&eltuielile autonome .*0)acestea
incluzand atat consumul cat si investitiile autonome .Ca si Ia0 cat si parametrii
(iscali . <)-!0 si .20 stocul real de bani .MBP0.Ec&ilibrul venitului este cu atat
mai ridicat cu cat sunt mai ridicate c&eltuielile autonome .*0 si stocul real de
bani din economie .MBP0.;ltima ecuatie reprezinta c&iar cererea a're'ata si
re(lecta relatia IS-LM) relationand : si P pentru nivelurile date ale lui * si M.
1>
BIBLIOGRAFIE:
:rederi7 '. $i&%7in: The Economics of Money, Banking and
Financial Markets > Monetary Theory
Rudi Dornbu&-%, 'tanle; :i&-%er, Ri-%ard 'tartz"
Macroeconomics (Ninth edition) > Money, Interests and Income
www!storeorg
<ote de -ur& 3 $odelul I'#$3 ro/ uni. dr $oi&a Altar
'ur&ele datelor"
"n#ar#l $tatistic al %omaniei
Instit#t#l National de $tatistica: wwwinssero
%e#ters
14