m
mm  m

[

 

[  

 




 

m
mm  m


 m

 




  


 
 

 ! "

!""!#
#! $"! 
 !"!# 
!""  
% #!"
  &&'( $
 &

În România inflaţia are origine monetară , dar

intervin şi cauze structurale , ca acţiunea expectaţiilor
inflaţioniste.
Cauze ale inflaţiei : sindicatele care cer mărirea
salariilor în conditiile în care nivelul general al
preţurilor creşte ( metoda grevelor e bine cunoscută în
România ) , creşterea costurilor bunurilor importate (
agenţii economici nu vor să-să-şi diminueze profiturile şi
atunci preţurile bunurilor cresc ) , scumpirea
resurselor.
Evoluţiile la nivelul inflaţiei au survenit, în
general, în contextul unui mediu economic dinamic,
dar au reflectat şi acţiunea unor factori exogeni.
 &

|e plan intern, cererea puternică a contribuit la

alimentarea presiunilor inflaţioniste . Cheltuielile
aferente consumului privat s- s-au situat la cote ridicate,
fiind favorizate de majorarea semnificativă a
veniturilor disponibile, de dinamica accentuată a
volumului de credite şi de nivelurile scăzute ale
ratelor dobânzilor reale.
Inflaţia a fost influenţată în bună măsură de
ajustările preţurilor administrate şi ale impozitelor
indirecte.
Totodată, cel mai important factor exogen
generator de inflaţie a fost reprezentat de scumpirea
alimentelor şi a energiei.
 

În 2007, rata medie anuală a inflaţiei măsurată prin

indicele preţurilor de consum (IPC) s- s-a situat la nivelul de
4,84 la sută; conform indicelui armonizat al preţurilor de
consum (IAPC), utilizat de Comisia Europeană şi de
Banca Centrală Europeană, rata inflaţiei a fost de 4,9 la
sută, în condiţiile în care nivelul de referinţă a fost de 2,8
la sută.

Inflaţia din România nu mai atingea cel mai înalt

nivel dintre ţările care au aderat la Uniunea Europeană;
în decembrie 2007, din punct de vedere al ratei inflaţiei,
România se afla pe locul 5, cu o performanţă mai bună
decât Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania şi Ungaria.
Performanţa s- s-a datorat în principal aprecierii monedei
naţionale, ca efect al atractivităţii pe care România, nou
stat membru al UE, cu monedă deplin convertibilă, a
exercitat--o asupra investitorilor străini.
exercitat
   

 

Criteriul deficitului bugetar, şi anume

menţinerea acestuia sub plafonul de 3 la sută
din PIB, este respectat de România încă din
anul 2001.
Totuşi, conform Programului de convergenţă,
guvernul îşi propune o scădere a deficitului
bugetar până în 2011, obiectivul fiind atingerea
unui nivel de 0,9 la sută din PIB al deficitului
structural (rezultat prin eliminarea influenţei
factorilor ciclici).
 Productivitatea muncii

În perioada 2000-
2000-2006 a fost respectată o
corelaţie economică fundamentală, şi anume
creşterea mai rapidă a productivităţii muncii
comparativ cu creşterea salariilor. Corelaţia nu
s-a menţinut însă şi în anul 2007.

Dacă această decorelare va continua, atunci

efectul de avuţie va fi inversat, iar politica
monetară va întâmpina dificultăţi suplimentare
în demersul de reducere a inflaţiei, în condiţiile
unei tendinţe de depreciere reală (sau chiar
nominală) a monedei
 !  m"!  m"


În ultimii opt ani, creşterea |IB a fost robustă,
situându--se în medie la 5,6 la sută pe an, fapt ce a
situându
condus la dublarea |IB/loc. în ultimii cinci ani. Totuşi,
la sfârşitul anului 2007 nivelul acestui indicator
(exprimat la paritatea puterii de cumpărare) se situa
în cazul României la numai 40,3 % din media UE27.
Astfel, este de înţeles dorinţa autorităţilor de a
stimula creşterea economică, în scopul eliminării cât
mai rapide a decalajului respectiv.
|rezenţa unui exces de cerere contribuie la
persistenţa presiunilor inflaţioniste, reducerea de
durată a inflaţiei fiind condiţionată de eliminarea
acestuia.O creştere economică nesusţinută de
câştiguri de productivitate generează în cele din urmă
fie inflaţie, fie deficit extern, fie o combinaţie a
acestora.
  #

 
|otrivit statutului său, BNR are ca obiectiv fundamental
asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Date fiind condiţiile
specifice ale economiei româneşti, în anul 2007 obiectivul general al
băncii centrale l-l-a constituit asigurarea continuării într- într-o manieră
sustenabilă a procesului dezinflaţiei declanşat în anul 2000 şi
crearea premiselor pentru coborârea în anii următori a ratei anuale
a inflaţiei !#()( ) ! $
 $

 
|olitica monetară a BNR, a cărei implementare
se va realiza în continuare în contextul strategiei de
ţintire directă a inflaţiei, va fi orientată în perioada
următoare în direcţia reluării procesului dezinflaţiei şi
a asigurării coborârii ratei inflaţiei spre niveluri
sustenabile pe termen mediu, compatibile cu definiţia
de stabilitate a preţurilor. Ţintele anuale de inflaţie
vizate de politica monetară pe orizontul său de
transmisie descriu o traiectorie descendentă,
nivelurile acestora fiind de 3,8 la sută ±1 punct
procentual pentru anul 2008 şi de 3,5 la sută ±1 punct
procentual pentru anul 2009.
 $

 
Din perspectiva analizelor efectuate, s-s -a
considerat că acest nivel al ţintei întruneşte exigenţele
ce decurg atât din specificul implementării politicii
monetare în contextul strategiei de ţintire directă a
inflaţiei, cât şi din necesitatea continuării procesului
de convergenţă nominală şi reală a economiei
româneşti. Astfel, pe de o parte, el răspundea şi
cerinţei de a se consolida dezinflaţia şi de a se atinge,
în concordanţă cu calendarul prevăzut pentru
adoptarea euro, un nivel al ratei inflaţiei compatibil
cu criteriul de inflaţie al Tratatului de la Maastricht,
precum şi, ulterior, cu definiţia cantitativă a
stabilităţii preţurilor adoptată de Banca Centrală
Europeană.
     % &&'

Obiectivul reluării procesului dezinflaţiei şi

reînscrierii ratei anuale a inflaţiei pe traiectoria
compatibilă cu atingerea ţintei de inflaţiei stabilite
pentru sfârşitul anului 2009 a devenit o reală
provocare pentru banca centrală şi pentru politica
monetară.
Dificultatea atingerii acestui obiectiv derivă în
principal din prelungirea şi chiar amplificarea recentă
şi în perspectiva apropiată a şocurilor inflaţioniste de
natura ofertei, potenţial generatoare de efecte
secundare, precum şi din creşterea temporară
prognozată a magnitudinii şi a duratei de manifestare
a excedentului de cerere agregată.
 $

 

Riscurile asociate acestei prognoze sunt însă

semnificative, cele mai importante fiind: creşterea
salariilor în exces faţă de cea a productivităţii muncii,
o eventuală depreciere a monedei naţionale ca urmare
a persistenţei turbulenţelor de pe pieţele
internaţionale, implementarea unei politici bugetare
mai lejere decât cea asumată, creşteri ale preţurilor
administrate şi ale celor ale combustibililor mai ample
decât cele anticipate în prezent.
|rin urmare, sporirea probabilităţii coborârii ratei
inflaţiei spre ţinta pe termen mediu este condiţionată
de creşterea coerenţei p
-
-ului de politici
macroeconomice ² prin întărirea considerabilă a
politicii fiscale şi ajustarea corespunzătoare dinamicii
productivităţii muncii a politicii veniturilor ², precum
şi de accelerarea reformelor structurale, care să
atenueze progresiv potenţialul inflaţionist al factorilor
ofertei.
 
 (
|!&)(* (! #
( +,#( -!. *

 
 
  
#*

 
  
#*
/--#$! !  *
%)   '
#( 0 0 ) "!)*"#
 )1* )! (! ()
'*)% "!*  ! 
)!$
 c
(

(
(( 
 !!
  

 
2 34" *)

|5"+*

|5"+*$$
6 2! !  ! ")
 #*  * )!
% *#! (* ) ! 
!#((! "(#*  
!)!  !) )!*$
! (!. )
. !(  ) !  !! 
#  ! "
 #3# ) ! # $
 | 
  (
 ( 
6# 
&* 2 3 !  &
  )! *)
!!#.!($
 (&* !) "(
& . !(3 
!* ! "&* 
*)2 3
/"7*$$
/"7*
| 2 3, 
  )+"*$

!  
| !  8  
 !  3% ) *)
!!#&#* ()! 
 &.!(9* !#*)%!  ! 
!#23&#) :  3 
 !  3 !*)#9
# !: ! 
! (9  2. !  !
  # ! )   
) # !
!!3;! * '
 *. &% *)!&$ & 
!   !. )#
)!#  !  !*$
 )
   (
6 <! !*  &*  
#* #!)!#!! 
  . . &! !"  
< !& *  #
 3 |
1% 2*! <
<"
*$  .2*!&*32
 3 #! * )
%  ) # !  #")&!
 ! !* #  
=,"7*>3# .# ,="*>"
#()*! !#( 4$
 ± $  (

 .!*#! *1 

)  *)$
 )3   !)!&*
 .8
!(! 2  )(
,*9
# 23. (
* ( *3!! 9
*  ) 
) = =   
.! +/!
1 >3 
>3  1 9
 ± $  (

 2. !#)"   !

!! *3#!  !! !*  
!*3#! *9
%(&  '#(3
 .  (!!#
) (9
**!3 3*  #( 3 
 3  # ( 9
 ± $  (

!    )3 !(*)

(* " #3 3*)
!#* 1 (3)
 " 3
.! .!*
#! *3 .* !* 9
!  # *!#! #! 
# !!!#3##! 
)! !!# ** 
3 3 *)!  #
#! *$
  [?


& #! (! .)
(!#2*"  "
##  .(3 (
!! *" !! (  
 ! )!   " #3
&'( ! # !!!#
!!*"% "#
! 3 ) 
 (#!! &$