Clasa: a XI-a F Inflatia: definitie si cauze Inflația este un dezechilibru major prezent în economia oricărei țări, reprezentat de o creștere generalizată a prețurilor și de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei naționale. Inflația este un indicator final, care arată la sfârșit de an fiscal dacă politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii Centrale, se coordonează și conduc la o stabilitate a prețurilor de consum. Principalele cauze ale inflației sunt: inflație prin monedă - emisiunea excesivă de monedă peste oferta reală de bunuri și servicii; inflație prin cerere - excedentul de cerere agregată peste oferta agregată; inflație prin costuri - creșterea costurilor de producție, independent de cererea agregată; inflația importată; inflația prin structuri. Formele inflatiei inflația târâtoare (sau liniștită) -- se referă la creșterea treptată și continuă a prețurilor de până la 3%. inflația moderată -- reprezintă creșterea anuală a prețurilor cu 15-30%. criza inflaționistă -- reprezintă acea perioadă de timp, de cel puțin doi ani, pe parcursul căreia rata anuală a inflației depășește 40%. inflația rapidă, când ritmul anual de creștere a prețurilor se apropie de 10%; inflația galopantă, când creșterea prețurilor depășește 10% anual; hiperinflația -- reprezintă creșterea prețurilor de peste 50% pe lună. După alți autori, hiperinflația presupune o rată medie anuală de Masurarea inflatiei în mărime absolută - Excedentul de masă monetară peste oferta reală de mărfuri, care dă naștere la un surplus de cerere absolută nominală ce se traduce prin majorări ale prețurilor efective; în expresie relativă - Este raportul între excedentul sau surplusul de monedă (respectiv, de cerere)și oferta reală de bunuri și servicii, în economie, căruia îi corespunde o anumită majorare a prețurilor. Indicele general al prețurilor IGP; Indicele prețurilor de consum; Indicele puterii de cumpărare a banilor IPCB. Măsuri de prevenire a inflatiei A) Măsuri de reducere a excesului de cerere agregată: politică monetară riguroasă, de natură să evite excedentul de monedă în economie; politica bugetară a statului, orientată spre reducerea deficitului bugetar, spre
menținerea la un nivel a cheltuielilor publice, în perioada respectivă, și spre
ridicarea, în anumite limite, a nivelului impozitelor și taxelor, care să frâneze creșterea cererii și a prețurilor; politica dobânzilor la creditele acordate, prin care să nu se ajungă la o micșorare
artificială a ratei dobânzii și la ieftinirea creditului;
B) Măsuri de stimulare a creșterii ofertei:
o politică de salarizare corelată cu rezultatele economice obținute prin muncă, prin
care să se evite creșterea costurilor medii;
creșterea capacității de adaptare a aparatului de producție la cerințele pieței; stimularea extinderii potențialului de producție, prin investiții de capital în
mijloacele de producție performante, prin forța de muncă într-o structură de
calificare nouă, inovații, prin creșterea productivității factorilor de producție . Inflatia in Romania in anii 90’ Romania avea o inflatie galopanta. Una din cauzele principale ale inflaţiei din prima parte a anilor ’90 a fost aceea că economia românească acumulase o serie de dezechilibre majore în momentul prăbuşirii regimului totalitar, iar PIB/locuitor (p.p.c.) era unul dintre cele mai scăzute din Europa. Sărăcia şi lipsa de competitivitate erau însă “cosmetizate” prin acumularea de însemne monetare fără acoperire în bunuri şi servicii, iar inflaţia era înăbuşită printr-un control rigid al preţurilor, moneda naţională lăsând aparenţa unei stabilităţi şi a unei valori departe de realitate. Inflatia in Romania in prezent România a avut, pe indicele armonizat al preţurilor de consum, indicatorul folosit de Comisia Europeană, o inflaţie anuală de 1,7% în noiembrie 2020, a patra cea mai mare din Uniunea Europeană, arată datele publicate de Eurostat, biroul european de statistică. Rata anuală a inflaţiei a rămas neschimbată în luna decembrie 2020, la 2,1%,
la fel ca în noiembrie, după ce în cursul anului trecut alimentele s-au scumpit
cu 3,2%, serviciile cu 2,7% şi mărfurile nealimentare cu 1%, arată datele INS Inflaţia ajunsese în decembrie 2019 la 4% şi a început apoi să scadă, la 3,6%
în ianuarie, 3% în februarie şi martie, coborând ulterior sub acest prag,
ajungând la 2,5% în septembrie şi 2,2% în octombrie. Concluzii personale Cum reiese si din informatiile prezentate anterior, putem remarca faptul ca: Romania s-a luptat mai bine de 20 de ani cu
preturile mari. anul 2014 a adus inflaţia anuală la un minim istoric
neaşteptat de 0,83%, după aproape un sfert de
secol de capitalism, marcat de trei recesiuni şi de trei perioade de creştere. in prezent, inflatia Romaniei se apropie mai mult
sau mai putin de nivelul de 2%, nivel optim pentru
bunul mers al unei economii. Bibliografie https:// www.zf.ro/eveniment/romania-inflatie-anuala-1-7-pa tra-cea-mare-ue-insa-nivel-apropiat-19795574 https:// www.zf.ro/eveniment/de-la-inflatie-de-aproape-300- pe-an-la-mai-putin-de-1-in-22-de-ani-romania-a-aju ns-sa-aiba-pe-an-inflatia-dintr-o-singura-zi-din-1993- 13763834 http:// www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820062/26.p df https:// www.zf.ro/banci-si-asigurari/romania-inchis-2020-inf