----------------------- Page 1----------------------PROIECT MACROECONOMIE INFLATIA Student: Manache Andra Ioana Grupa 1047 ----------------------- Page 2----------------------INFLAIA

Beneficiem de o descriere metaforica a inflatiei nca n secolul al XVI-le a, (n Miroir des Franais publicata la Nancy n 1581): Dezordinea dezordinilor este asa de mare astazi la toate marfurile, nct, daca lucrurile nu sunt mbunatatite si nsanatosite, exista temerea sa fie nevoite, n scurt timp, pentru hrana unui om de tot atta aur si argint ct greutatea sa. Deci in flatia este o dezordine a dezordinilor din economie pentru ca ea atinge moneda care masoara valo area tuturor lucruri 14414k102o lor. O alta definitie care descrie simptomele inflatiei dar n u spune nimic despre cauzele sau consecintele ei este data de economistii Laidler si Parkin n 1975: Inf latia este fenomenul de crestere continua a preturilor sau de depreciere continua a valorii banilor. Definitia lui Brofenbrenner si Holzman din 1963 este mai plastica: Inflatia este o stare de gen eralizare a excesului de cerere, n care prea multi bani alearga dupa prea putine bunuri. n literatura economica ntlnim o serie de termeni legati de inflatie: defl atie, dezinflatie, stagflatie, slumflatie, inflatie importata. Deflatia este un proces monetar-material caracterizat prin scaderea durabila, pe termen lung a nivelului preturilor. Dezinflatia este un pr oces monetar-real care se manifesta prin ncetinirea durabila si autontretinuta a ratei de crestere a nivelul ui general al preturilor. Ea exista ntr-o tara unde rata cresterii preturilor este mai mica ntr-un an, fata de anul precedent. Dezinflatie competitiva exista atunci cnd o tara reuseste sa aiba o moneda putern ica si o inflatie mai redusa dect a tarilor partenere. Stagflatia presupune cresterea n paralel a inflat iei si a somajului. Inflatia este rapida iar PIB stagneaza sau creste foarte lent. Slumflatia presup une o inflatie accelerata pe fondul scaderii PIB. Declansarea fenomenului inflationist poate fi urmarea im portarii acestuia din alte economii, mai ales atunci cnd moneda importatorilor e mai slaba dect a export atorilor de inflatie.

Manifestarile specifice fenomenului inflationist sunt: crest erea preturilor, deficitul schimburilor cu strainatatea, scaderea calitatii vietii, cresterea armatei de so meri, conflicte salariale, falimentul unitatilor neeficiente. n mecanismul de producere a inflatiei distingem patru etape: declansar e, derulare, extindere si stagnare. Declansarea inflatiei este provocata de o serie de dezechilibre. Ab aterile cererii agregate n raport cu oferta agregata, existenta si lansarea continua pe p iata a unor cantitati mari de bani, dezechilibrul ntre rata consumului si rata investitiilor, majorarea cheltuielilor bugetare si cresterea lenta a veniturilor (deficitul bugetar), cresterea preturilor ca urmare a costurilor n crestere si a zvonurilor existente, intensificarea relatiilor de creditare prin crearea banilo r de cont, concurenta si diferenta de productivitate la producator, calitatea si strategia actului de guvernare, conditiile internationale de racordare a economiei nationale la economia mondiala, sunt num ai cteva dintre acestea. Dupa declansarea fenomenului inflationist economistul M. Flamant a evid entiat existenta a trei momente intermediare. Cresterea tensiunii inflationiste prin accentuarea de zechilibrului cerereoferta n sectoarele importante ale economiei, este urmata de presiunea inflationi sta, adica de cresterea autontretinuta, de ansamblu a preturilor si de al treilea moment care este socul inflationist, urmare a ----------------------- Page 3----------------------primelor doua faze sau a unor evenimente deosebite (socuri petroliere). Continut ul celorlalte trei etape este sugerat de nsasi denumirea lor: derulare, extindere, stagnare. EFECTE ALE INFLATIEI n primul rnd, inflatia duce la redistribuirea veniturilor si a averii me mbrilor societatii. De pilda, se poate profita de procesul inflationist cu ocazia recurgerii la credite pentru cumpararea de locuinte. Aici este vorba de faptul ca, n urma cresterii preturilor si a devalori zarii banilor, achitarea ratelor va fi mult mai usoara. n schimb, altii vor cunoaste pierderi din cauza in flatiei deoarece dispun de numerar, hrtii de valoare, care sunt supuse unui proces de depreciere. Sunt de zavantajati din cauza inflatiei cei care traiesc dintr-un venit fix, ca de exemplu, salariatii , pensionarii etc. Dar efectele negative ale inflatiei se pot contracara. De pilda, n tarile cu economie de piata sunt majorate salariile, pensiile, bursele, ajutoarele sociale etc., pe masura ce are loc creste rea ratei inflatiei masurata cu ajutorul IPC (Indicele Preturilor de Consum). Pentru a opri procesul de redis tribuire a veniturilor are loc adaptarea continua a ratei dobnzii la rata de crestere a inflatiei. Un alt aspect negativ al inflatiei este legat de distorsiunile aparut

e n raporturile relative ale preturilor. Aici este vorba de cresterea foarte diferita a preturilor bunurilor, ceea ce are consecinte nedorite asupra raportului de schimb ntre producatori si consumatori, as upra structurii productiei, alocarii resurselor si eficientei economice. MASURAREA INFLATIEI Masurarea inflatiei se face cu ajutorul indicatorilor de preturi. Cel mai important indice de preturi este Indicele Preturilor de Consum (IPC). Acest indicator masoara costul vi etii, oferind informatii pretioase despre nivelul de trai dintr-o tara. Marimea costului vietii depinde d e nivelul cheltuielilor curente efectuate ntr-o anumita perioada de timp, de regula un an, pentru procur area de bunuri alimentare, nealimentare si servicii necesare consumului populatiei. Acestea sunt chelt uielile care intra n structura cosului de piata al consumatorului. Pentru calculul IPC n SUA, de exemplu, se urmar esc 265 grupe de bunuri procurate de consumatorii din 85 de orase. Un alt indicator al preturilor este Indicele Preturilor de Productie (IPP), un indice al comertului cu ridicata care n SUA, se calculeaza urmarind evolutia preturilor a 3 400 de bunuri. Deflatorul PNB este un indice al preturilor pentru ntregul PNB si se ca lculeaza ca un raport ntre PNB nominal si PNB real. Pe baza acestor indicatori se calculeaza rata inflatiei: , unde I poate fi IPC, IPP sau deflatorul PNB. ----------------------- Page 4----------------------TIPURI DE INFLATIE. CAUZELE INFLATIEI. Prin prisma ctorva criterii de clasificare vom reliefa principalele tip uri de inflatie: Criterii de clasificare Modul de functionare a Tipuri de inflatie Inflatie deschisa si rep

rimata

mecanismului pietei Ritmul de crestere a preturilor Inflatie moderata, galop hiperinflatie Asteptarile inflationiste si Corelatia si dintre ritmul cresterii Inflatie neanticipata Inflatie echilibr anticipa

anta si

ta

ata

preturilor si cel al salariilor rere si Cauzele inflatiei

dezechilibrata Inflatie provocata de ce prin costuri

Orice exces de cerere (insuficienta a bunurilor sau fortei de munca) c onduce la o crestere a preturilor si salariilor. Daca inflatia e deschisa economia continua sa function eze cu un mecanism n care preturile sunt fixe. Inflatia reprimata apare atunci cnd controlul guvernamental m piedica cresterea preturilor bunurilor de consum si a salariilor. nseamna ca excesul de cerere este doar reprimat nu si redus. Cnd controlul guvernamental nceteaza trebuie sa ne asteptam la cresteri de preturi si salarii. Cnd rata inflatiei are o singura cifra vorbim de inflat ie moderata (la 2-3% inflatia este trtoare). Cnd aceasta are doua, trei cifre avem de-a face cu inflatie galopanta, iar cnd nivelul general al preturilor creste cu peste 50% lunar avem hiperinflatie. Fenomenul hi perinflationist a aparut dupa primul razboi mondial n Germania, Polonia, Austria, Rusia si Ungaria iar du pa al doilea razboi mondial n tari sud-americane. Cel mai virulent fenomen hiperinflationist a fost h iperinflatia germana, dupa razboiul din 1914-1918. n 1919 preturile au crescut de 6 ori, dupa 18 luni d e stabilitate au mai crescut de 2 ori, ca mai apoi, n cteva luni, sa creasca de 40 de ori. Ultimele lun i ale falimentului marcii au devenit o nebunie colectiva. Salariile se plateau n fiecare zi iar cu s acii de bani primiti fiecare alerga la piata nainte de scumpirea de dupa-amiaza ( livra de unt 433 gr. costa 3400 de marci n februarie 1923, 26 de miliarde de marci la 29 octombrie si 280 de miliarde la 5 noiembrie). Deoarece mecanismele inflatiei reproduc, n mic, pe cele ale hiperinflatiei se cu vine sa desprindem caracteristicile acesteia. 1. n perioade de hiperinflatie deficitul statului atinge sume colosale (La nc eputul anului 1923 n Germania impozitele si taxele adunate de la populatie nu acopereau dect o treime din cheltuielile publice iar la sfrsitul anului acopereau numai 1% din acestea. Solutia a fost rot ativa de bani care alimenta 99% din bugetul de stat. Urmarea imediata a fost pierderea ncrederii n in stitutiile nationale cele mai respectabile, moneda si statul). 2. Cantitatea de moneda creste excesiv (imprimeriile germane lucrau zi si n oapte pentru a tipari bani; cea mai mica greva ntr-o imprimerie capata forma unei catastrofe nationale) . 3. Moneda nationala si pierde ntreaga valoare n raport cu monedele straine (un dolar se schimba pe 11 miliarde de marci germane, rata de schimb modificndu-se la fiecare minut).

Printre tarile care au cunoscut n ultimii ani cresteri ale preturilor d e peste 100% pe an si unele chiar dublarea preturilor la fiecare luna amintim: Bolivia, Brazilia, Israel, Po lonia, Rusia. ----------------------- Page 5----------------------Inflatia neanticipata , numai, este cea care afecteaza productia si ocuparea fortei de munca. n cazul inflatiei asteptate toate neajunsurile au fost prevazute si ca atare contracarate prin preturi indexate. Cnd ritmul de crestere a salariilor tine pasul cu ritmul de crestere a preturilor vorbim de inflatie echilibrata iar atunci cnd ritmul de crestere al preturilor l dev anseaza cu mult pe cel al salariilor, fenomenul este resimtit acut si inflatia este dezechilibrata. Literatura economica este unanima n a cauta adevaratele cauze ale inflatiei n modificarea structurii cererii si ofertei agregate. Factorii care determina cresterea c ererii globale sunt tot attia factori care determina declansarea inflatiei. Printre ei se numara: sporire a nclinatiei spre consum si variatia cheltuielilor individuale cu investitiile n sectorul privat, cresterea cheltuielilor guvernamentale, sporirea ofertei de bani, combinatia dintre ultimele doua, cresterea exporturilor ntr-o economie deschisa. Teoria lui Keynes, monetaristii, teoreticienii scolii asteptarilor rationale considera ca esenta inflatiei provocata de cerere consta n aceea ca, cantitatea de ban i depaseste cantitatea de bunuri oferite, n conditiile ocuparii depline a fortei de munca. n figura de mai jos economia este n stare de ehilibru n punctul E. n urma largirii cererii agregate, curba CA se deplaseaza spre dreapta si devine CA. Noul punct de echilibru este E. Nivelul preturilor cunoaste o cre stere, deci s-a produs inflatia. Inflatia provocata de costuri se deosebeste de inflatia provocata de cerere prin faptul ca preturile si salariile cunosc o crestere chiar nainte de a se ajung e la folosirea deplina a fortei de munca. Acest tip de inflatie nu a fost prezent la nceputurile economiei de piata. A aparut n perioada anilor 30 40, fiind provocata, dupa parerea unor specialisti, de cresterea sa lariilor. n ultimul timp, datorita socurilor din domeniul petrolului si al materiilor prime din anii 73 79, inflatia provocata de costuri revine n actualitate. Princ ipalele socuri petroliere (cresterea spectaculoasa a pretului petrolului) s-au succedat cronologic astfel : 1951 (Iran), 1973 (razboiul dintre Israel si tarile arabe), 1980 (razboiul dintre Iran si Irak), 1991 (razboiul din Golf

pentru eliberarea Kuweitului), 2003 (razboiul din Irak). Figura de mai jos prezinta grafic tipul de inflatie provocata de costuri. Tipurile de inflatie prin costuri sunt de mai multe feluri: infla tie exogena prin costuri, inflatie prin preturi relative sau pretentii legate de venituri si inflatie de inert ie. 1. Preturile de import ridicate pentru bunurile intermediare (vezi socul pe trolului), adaosurile mari practicate de firme si aducatoare de profituri substantiale, salariile neju stificat de mari, rezultat al negocierilor ntre patronat si sindicate sunt tot attea cauze ale inflatiei pr in costuri. 2. Agentii economici, de regula, compara produsul lor (sau pretul factorilo r de productie) cu produsele (sau pretul factorilor) altor agenti economici. Un caz particular l constitu ie modelul comportamental n care un agent ncearca sa mentina o relatie fixa ntre pretul (sau salariul sa u) si cel al unui grup de referinta, mentinnd n mod artificial un anume nivel al pretului pe care nu-l justifica cheltuielile de productie. Preturile mari vor conduce la inflatie. 3. itul Gospodariile casnice si firmele ncearca sa-si protejeze ven real dorit ajustndu-si nivelul salariilor si preturile lor la inflatia viitoare asteptata. n masura n care c resterea nivelului preturilor este rezultatul unei ncercari de protejare a venitului real al agentilor sau grupurilor de agenti, aceasta inflatie poate fi denumita inflatie de inertie. Inflatia provocata de costuri duce la cresterea preturilo la Ip la Ip. Curba OA se deplaseaza n sus si devine OA n conditiile folosirii incomplete a fortei de munca. Deci, s-a produs socul ofertei. Deoarece nu se declanseaza tot timpul un s oc al cererii sau al ofertei inflatia se desfasoara, de regula, n acelasi ritm avnd de a face cu o inflatie inertiala. r de n aceste conditii curbele OA si CA, din figura 7.4.c se deplaseaza n sus, punctul de echilibru mutndu-se n E, apoi n E. Preturile vor cunoaste o crestere cu acelas i procent n fiecare an (de exemplu 6%). Cnd n cadrul economiei se ertiale curbele OA si CA se deplaseaza mpreuna. observa existenta inflatiei in

----------------------- Page 6----------------------n conditiile inflatiei inertiale exista posibilitatea aparit iei stagflatiei, care nseamna prezenta unei inflatii accentuate n perioade cu somaj mare. Un asemenea caz este evid entiat cu ajutorul figurii alaturate (noul punct de echilibru E ).

n concluzie, cei doi factori care, la nivelul fiec firme, apasa asupra preturilor sunt costurile si cererea. Pentru ansamblul economiei efectul cresterii preturil or asupra salariilor si al salariilor crescute asupra maririi costurilor declanseaza spirala inflatio nista. Conditiile economice generale care activeaza bucla inflatiei sunt: arei o crestere a contributiilor sociale sau fiscale ale fir melor mareste costurile, provoaca o crestere a preturilor si activeaza spirala inflationista. importate creste o explozie a preturilor la materiile prime costurile, declanseaza cresterea preturilor si porneste spirala inflationista.

bugetar urilor. de

sau

crearea excesiva de moneda (datorita deficitului unui exces de credit) actioneaza asupra cererii si da posibilitatea cresterii pret

Statul, bancile, particularii sunt principalii vinovati inflatie n opinia lui Michel Didier. Statul anticipeaza n calculele sale cresterea preturilor si si ncaseaz a veniturile fiscale si cotizatiile indexate n functie de preturile crescute. Marind fiscalitatea, r idicnd rata cotizatiilor sociale el nu face altceva dect sa relanseze n mod deliberat cresterea preturilor. Ra ta dobnzii practicata de banci pentru mprumuturile acordate urmeaza ndeaproape cresterea preturilor . Ca atare, ele nu sufera de pe urma inflatiei, din contra, profita de orice crestere a ratei dobnzii. Inflatia e benefica pentru acei agenti economici particulari care se pot ndatora dar i dezavantaje aza pe cei ce nu se pot mprumuta (cei saraci nu ofera garantii) si pe cei bogati carora le devaloriz eaza economiile. Luati individual ei nu sunt vinovati de inflatie nsa, n mod colectiv, ei contribuie la aceasta cernd cresteri de salarii care relanseaza cursa preturilor. La ansamblul bilantului unei nt reprinderi valoarea activului (cladiri, masini, stocuri) urmeaza cresterea preturilor. n sch imb, valoarea reala a datoriilor de rambursat se reduce n fiecare an, o data cu cresterea preturilor. Ca atare, inflatia conduce la un transfer financiar dinspre cei care mprumuta spre marile ntreprinderi. Pentru ca o firma sa-si poata bloca preturile ar trebui ca simultan salariile sa nceteze sa creasca, ratele dobnzilor sa scada, impozitele si contributiile sociale sa fie stabilizate. CAI DE COMBATERE A INFLATIEI Antidotul mpotriva inflatiei se compune n opinia multor economisti d in urmatoarele patru ingrediente: blocarea preturilor, blocarea monedei, blocarea cheltuielilor publice, blocarea veniturilor si costurilor.

Cteva din caile de lupta mpotriva inflatiei sunt formulate mai jos: 1. Evitarea crearii suplimentare de moneda si deci limitarea creditului car e va duce la cresterea ratei dobnzii. Aceasta poate fi o cale simplista deoarece o ntreprindere careia i es te refuzat creditul renunta la o investitie. Urmarea va fi cresterea somajului naintea reducerii inflatiei. Din practica tarilor dezvoltate se poate trage concluzia ca politicile de austeritate mo netara sunt eficace numai daca sunt aplicate pe o durata suficient de mare si daca se accepta un somaj rid icat. 2. Limitarea cheltuielilor bugetare de catre guvern echivaleaza cu o comanda sociala mai redusa pentru firme ceea ce va conduce la un somaj mai mare. Dar nu e sigur ca soma jul mai mare va reduce inflatia deoarece somerii fac presiuni asupra costurilor prin pretentiile d e majorare a ajutoarelor de somaj. 3. Blocarea salariilor este o cale de stopare a inflatiei dar poate degener a n conflict social generalizat. 4. Efecte durabile n lupta mpotriva inflatiei se vor obtine numai prin creste rea productivitatii muncii si prin ntarirea concurentei. Cresterea productivitatii poate fi sustinuta n umai prin investitii n tehnica noua, cercetare, n general n progres tehnic. ----------------------- Page 7----------------------Putem observa din tabelul de mai sus ca indicele preturilor de consum sa ridicat in anul 1993 la nivelul cel mai inalt, atingand valoarea de 356.1 si an anul 1990 atinge cea mai mica valoare de 105.1. ----------------------- Page 8----------------------Pentru ca exista o legatura stransa intre indicele preturilor de consum si rata inflatiei, putem trage concluzia ca cea din urma a atins valoarea maxima in anul 1993, dupa cum putem o bserva si in figura de mai jos. Pentru a putea observa cum evolueaza cei doi indicatori impreuna, putem efectua urmatorul tabel: