UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIESTI

FACULTATEA: STIINTE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL: ADMINISTRAREA AFACERILOR
PROGRAMUL DE STUDII: MANAGEMENTUL BANCII NATIONALE A ROMANIEI
FORMA DE INVATAMANT: (IF/FR/ID): IF

Evoluţia inflaţiei în România

Conducator stiintific
Conf. Univ. Dr. Muresan Jianu Daniel

Manole Adrian
Anul 1, grupa 51620

PLOIESTI
2022

1
INTRODUCERE................................................................................................................2

CAPITOLUL-1 INFLAȚIA ȘI PROCESUL DE CREȘTERE AL PREȚURILOR ....3

1.1- Cauze ale inflatiei.
1.2- Forme ale inflatiei
1.3- Masuri inflationiste.

CAPITOLUL-2 STUDIU DE CAZ: INFLATIA IN ROMANIA IN PERIOADA 2020, 2021, 2022..6

CONCLUZII......................................................................................................................8
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................8

INTRODUCERE

În această lucrarea doresc să prezint cele mai importante probleme legate de inflaţie şi
impactul acestora asupra economiei.
În acest proiect voi dezbate majoritatea aspectelor. În primă instanţă voi defini conceptul de
inflaţie , clasificarea inflaţiei, formele inflaţiei , dar şi modalităţii prin care aceasta să nu depăşească
nişte valori sănătoase.
Apoi următoarea parte va cuprinde prezentarea evoluţiei inflaţiei în Romania . De asemenea o
să detaliez politica monetară, cursul de schimb , creditul şi perspectiva inflaţiei.
Partea finală va cuprinde concluzi și modalității prin care inflația poate fii ținută sub control și
proveniența datelor și materialelor care le-am folosit la realizarea acestui proiect.

2
 CAPITOLUL 1: INFLAȚIA ȘI PROCESUL DE CREȘTERE AL PREȚURILOR

Inflatia este un dezechilibru care afecteaza, in proportii diferite, toate economiile nationale, si
care poate fi sesizat prin doua tendinte majore, si anume: cresterea generalizata a preturilor si scaderea
puterii de cumparare a banilor. Se considera ca inflatia este o stare caracterizata prin cresterea
permanenta mai rapida a volumului puterii de cumparare fata de volumul bunurilor si serviciilor,
astfel incat din aceasta rezulta cresterea veniturilor si preturilor in timp ce valoarea banilor scade.
Masurarea inflatiei porneste, bineanteles, de la consensul teoretic cu privire la formele de manifestare
ale fenomenului, dar realizarea in fapt a acestei intentii ramane o problema complexa. Instrumentul la
care se apeleaza cel mai des in acest scop este indicele general al preturilor sau indicele sintetic al
preturilor. Acesta, cu toate ca are anumite insuficiente, exprima, in linii generale, cresterea preturilor
ca fenomen de ansamblu care afecteaza economia. Nu orice crestere a indicelui general al preturilor
este expresia directa a inflatiei. Deci pentru a trage o concluzie corecta cu privire la natura
inflationista sau a cresterii indicelui general al preturilor, adesea, sunt necesare informatii si analize
suplimentare. Instrumentul la care se apeleaza cel mai des in acest scop este indicele general al
preturilor sau indicele sintetic al preturilor. Acesta, cu toate ca are anumite insuficiente, exprima, in
linii generale, cresterea preturilor ca fenomen de ansamblu care afecteaza economia. Nu orice crestere
a indicelui general al preturilor este expresia directa a inflatiei. Deci pentru a trage o concluzie corecta
cu privire la natura inflationista sau a cresterii indicelui general al preturilor, adesea, sunt necesare
informatii si analize suplimentare. In acest sens, punctul de pornire il reprezinta dezechilibrul pe care-
l marcheaza inflatia – intre masa monetara excedentara in comparatie cu volumul bunurilor si
serviciilor. Indiferent de cauzele care genereaza acest dezechilibru, excedentul de masa monetara de
care dispun agentii economici reprezinta de fapt o cerere de bunuri si servicii nesatisfacuta. Daca din
diferite motive (insuficienta factorilor de productie, imposibilitatea de a mari eficienta lor, progresul
tehnico-stiintific lent etc.) volumul bunurilor si serviciilor ramane in urma masei monetare, aceasta
situatie determina o crestere a preturilor si scaderea proportionala a puterii de cumparare a banilor,
concretizand astfel prezenta inflatiei. Elasticitatea ofertei, cresterea sau scaderea volumului fizic al
bunurilor economice in raport cu variatia veniturilor, sunt decisive pentru instalarea starii de inflatie.

Principale cauze ale inflatiei.

Inflatia are mai multe cauze si aceastea sunt:

1.Inflatia prin moneda care inseamna emisiunea de moneda fara acoperire peste oferta reala de bunuri
si servicii.

Acest surplus de crestere de bunuri atrage dupa crestere preturilor. Aceasta crestere a preturilor nu are
loc prin simpla marire a cantitati de bani, ci prin cresterea cererii pe care avesta o face posibila.
Inflatia monetare este definite prin ecuatia schimbului a lui Fisher:

MV=PT

3
M= masa monetara

V=viteza de circulatie a monedei

P=nivelul general al preturilor

T= volumul tranzactilor.

2.Inflatia prin cerere. Aceasta inseamna ca cererea existenta pe piata la un moment dat nu poate fii
acoperita de oferta existenta. Apare datorita cresteri cereri, in conditile in care oferta ramane pe loc
sau sau se micsoreaza. Cererea poate sa cresca si atunci cand masa monetara nu se modifica, aceste
cazuri le intalnim in urmatoarele situatii:

-veniturile populatiei se maresc, ducand la marirea puteri de acumparare a acesteia.

-salarile cresc fara a fi insotite de cresterea productivitati munci.

-se diminueaza inclinatia pentru economisirea banilor.

Intr-o societate dezvoltata economic cererea este predonderent mai mare ca oferta.Iar acest lucru
exista in toate economiile actuale , in care excesul de cerere e modul in care se prezinta economia
aflata in expansiune modera. Surplusul de cere duce la ce se numeste ‘spirala inflationista’ ceea ce
exprima cesterea exponential nelimitata a preturilor.Cresterea cererii are de regula la baza o crestere a
ofertei de moneda cauzata de efectul unor masuri bugetare.

3.Inflatia prin costuri.

Are la origine vointa unui grup de a modifica repartitia venitului national. Salariul este principalul
factor al pretului, creeaza prin cresterea sa, catalizatorul cresterii preturilor.

Transferul avantajelor progresului se realizeaza in doua moduri:

-prin cresterea salariilor si veniiturilor in functie de productivitate, preturile ramanand pe cat posibil
de stabile.

-prin scaderea preturiloe, salarile ramanand constant. In acest caz scaderea preturilor poate avea un
efect negative, caci ea nu poate stimuli productia.

Marirea preturilor de productie, combinata cu scaderea galopanta a ofertei, vor determina cresterea
preturilor si scaderea puteri de cumparare ce initial a crescut.

4.Inflatia importata.

Cele mai frecvente patrunderi a influentelor externe sunt importurile, in general, cele de materii
prime(petrol,minerale,cereal,utilaje,echipamente).

Fiecare tara poate avea factori inflationisti din exterior in functie de gradul de globarizare, care se
bazeaza pe importuri de materi prime si produse. Ca de exemplu,cresterea preturilor materiilor prime
determina cresterea costurilor si, implicit a preturilor produselor fabrivate. Este cunoscut ca produsele
petroliere au un impact deosebit in economiile tarilor dezvoltate, reactionand si intensificand procese

4
inflationiste majore. Totodata, cresterea preturilor bunurilor importate, duce la cresterea preturilor cu
amanuntul ale bunurilor respective, in tara de consum.

Sub presiunea preturilor de import, costurile de productiecresc exercitant asupra economiei tarii
influente negative, in functie de sectoarele afectate. In aceste cazuri apare o inflatie de origine
externa.Sub presiunea preturilor de import, costurile de productie cresc exercitand asupra economiei
tarii influente negative, in functie de sectoarele afectate. In aceste cazuri, apare o inflatie de origine
externa. In ultimele 3 decenii exportatorii de materii prime s-au aliniat in incercarea lor de asigura o
pozitie de monopol global, in favoarea preturilor materilor prime si de a obtine astfel o parte tot mai
ridicata , din rezultatele cresterii economice mondiale. Ultimi ani se caracterizeaza prin continua
depreciere monetara , deprecierea monetara reflecta in termini cursului valutar denota continua
scumpire a importului si ieftiniri marfurilor nationale exporate.

5. Inflatia structurala

Inflatia structurala reprezinta o situatie foarte grava in care se poatea afla o economie, in care cererea
si oferta se modifica in sens contrar , cererea creste, iar oferta scade. Ea este o combinative intre
inflatia prin cerere si cea prin costuri, dar are si comportamente specific:existent unor puternice
strcturi monooliste de oligopol si administrative birocratice,care au capacitatea de a stimuli unele
comportamente de cereri globale cocomitent cu reducerea altor elemente ale ofertei globale.Ea poate
sa provina si din anticiparile incorecte asupra structurii vitoare a cererii, ceea ce genereaza
neconcordante intre structura materiala a cererii si a ofertei. La bunurile la care cerere este mai mare
decat oferta se va denclasa o tendinta de crestere a preturilor care prin mecanisme de autointretinere,
se va generalize in intreaga economie. Cererea excedenta poate proveni de la factori
guvernamentali,agenti particulari si externi.

1.2 Forme ale inflatiei.

-inflatia taratoare(sau linistita ) – se refera la cresterea treptata si continua a preturilor de pana la 3%.

-inflatia moderata – reprezinta cresterea anuala a preturilor cu 15-30%.

-criza inflationista – reprezinta acea perioada de timp, de cel putin doi ani, pe parcursul careia rata
anuala a inflatiei depaseste 40%.

-inflatia rapida – este atunci cand ritmul annual de crestere al preturilor depaseste 10% annual.

-inflatia galopanta – cand cresterea preturilor depaseste 10%anual.

-hiperinflatia – reprezinta cresterea preturilor cu peste 50%pe luna. Hiperinflatia incepe in luna in care
cresterea pretului depaseste 50% si se termina, daca rata cresterii preturilor scade sub 50% si in timp
de un an se mentine sub acest nivel. Dupa alti autori, hiperinflatia presupune o rata medie anuala de
1.000% si peste acest nivel.

1.3 Masuri de prevenire a inflatiei.

a). reducerea excesului de cerere:

-politica monetara riguroasa, de natura sa evite excesul nesanatos in economie.

5
-politica bugetara a statului, orientate spre reducerea deficitului bugetar, spre mentinerea la un nivel a
cheltuielilor publice, in perioada respective, si prin ridicarea, in anumire limite, a nivelului
impozitelor si taxelor, care sa franeze cresterea cererii si a preturilor.

-politica dobanzilor la creditele acordate,prin care sa nu se ajunga la o micsorare artificial a ratei

dobanzii si la ieftinirea creditului.

b).Stimularea cresterii ofertei:

-o politica de salarizarecorelata cu rezultate economice obtinute prin munca,prin care sa se evite

cresteea costurilor medii.

Cresterea capacitate de adaptare a aparatului de productie la cerintele pietei.

-stimularea extinderii potentialului de productie, prin investiitii de capital in miljoacele de productie

performante, prin forta de munca intr-o structura de calificare noua, inovatii, prin
crestereaproductivitatii factorilor de productie.

CAPITOLUL II- STUDIU DE CAZ: INFLATIA IN ROMANIA IN PERIOADA 2020,

2021, 2022

In 2021 inflatia anuala a ajuns in Romania la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, de aproape
8%,doband-cheie a urcat doar pana la 1,75%, ROBOR la 3 luni s deposit 3% in timp ce indicele
IRCC pentru creditele noi s sjund la 1,17%. Anul 2022 vine cu inflatia tot mai mare si cu majorarii
dedobanzi.

Inflatia va ramane la un nivel ridicat si in 2022, dupa ce in ultima parte a anului 2021 a urcat la
maximul ultimului deceniu, apropiindu-se de 8%, iar B.N.R va continua sa majoreze dobanda-cheie
de la 1.75% cat a fost anul trecut la 2% in anul 2022. Amenintarea inflatiei a revenit in prim-plan in
2021 dupa ce in 2020 rata scazuse spre 2%, iar B.N.R a revizuit in 2021 de cateva ori in crestere
prognoza privind rata anuala, cea mai recenta prognoza indicand o inflatie de 7.5% la final de an, mult
peste tinta de 2.5% pe an. B.N.R se asteapta ca rata anuala a inflatiei sa-si prelungeasca trendul
pronuntat crescator pana spre miljocul anului 2022 – urcand de la 7.5% in decembrie 2021 si la 8.6%
in iunie 2022, mult peste valorile previzionate anterior, de 5.6%, respective, 4.2%- , dar sa
consemneze ulterior o ajustare descrescatoare relative alerta, coborand in decembrie 2022 la 5.9%.
Inflatia ar urma sa revina de-abia in trimestrul III din 2023 in interiorul intervalului tintei, la 3.3%.

Principalul resort al revizuiri prognozei de inflatie este reprezentat, in viziunea B.N.R , de noile
majorari ample anticipate ar fi consemnate de preturile gazelor natural si ale energiei electrice in
trimestrele IV 2021 si I din 2022, pe fondul ascensiunii abrupt a cotatiilor pe piata autohtona sip e
plan europeran si global; de asemenea, influente suplimentare, dar mai medeste, sunt asteptate de
banca centrala din partea celorlalte component exogene ale IPC- combustibili, produse din tutun,
preturi administrate si LFO -, dar si din cresterea cotatiilor altor materii prime, mai ales agro-
alimentare si din scumpirea politelor RCA, resimntite la nivelul inflatiei de baza.

Banca Nationala Romana a inceput abia in toamna anului 2021 ciclul de inasprire a politicii monetare,
majorand dobanda-cheie de doua ori, in octombrie, de la 1,25% pana la 1.50%, iar in noimbrie pana la
1.75%, sub asteptarilor analistilor, care anticipau dobanda majorata la 2% sau chiar la 2.25%, in
conditile in care inflatia s-a apropiat de 8% inca din octombrie 2021.

6
Aceasta marire a inflatiei s-a datorat intr-o buna masura liberarizarii pietei de energie electrica pentru
toti consumatorii casnici incepand cu finele anului 2020 si a cresterii tot mai accentuate a cotatiei
petrolului. Deficitul cererii agrgate din economie corelat cu incetinirea procesului de depreciere a
leului fata de euro exercita o tendita dezinflationista. In segmental alimentar inflatia de baza
CORE2,si-a continuat declinul in primele trei luni ale anului 2021.

In aceste conditi pretul unui baril de petrol a urcat de la pretul de 50 de dolarii in S.U.A la finalul
anului in S.U.A aceasta tendinta de crestere ramand si stabilizandu-se ulterior. De asemenea impactul
asupra preturilor de consum a fost potentat odata cu debutul pandemiei de Covid 19 in prima parte a
aului trecut. Pretul titeiului la fel si cel al gazelor natural ,inafara de ceilalti factorii comun din inflatie
a fost influentat si de consumul marit al acestora pentru incalzirea datorita temperaturilor mult sub
media sezonului inregistrate in mai multe parti ale Globului inclusive Europa iarna trecuta.

Chiar daca aceasta tendinta inflationista ascendenta nu este inca reflectata clar in preturile pentru
consumatorii finali, intrucat contractile se incheie pe perioade lungii media fiind de un an. Inflatia
CORE2 a continuat sa scada intr-un ritm destul de alert in primele trei luni ale anului, jumatate din
reducere datorandu-se insa efectului asociat cu debutul Pestei Porcine. Dincolo de acest effect
statistic, specificul avtualei pandemii isi pune amprenta asupra cererii si a ofertei , cele mai afectate si
cele care resimnt un cost mai mare sunt, companiile ale caror angajatii au o interactiune umana foarte
mare. In acelasi timp, modificarea comportamentului de consum genereaza efecte de sens contrar la
nivelul preturilor diferitelor bunuri si service incluse in cosul de consum . Acest segment al servicilor
de piata care presupun interactiunea umana mai indelungata ramane cel mai afectat de restrictile
aplicate cu scopul de a minimiza transmiterea virusului cat si precautia consumatorilor din acelasi
considerent. Acesta fiind motivul principal deoarece tarifele pentru acest tip de service inregistreaza o
scadere pe parcursul primei jumatatii de an. Atenuarea crizei medicale, odata cu cresterea, numarului
de imunizari a populatiei poate conduce la o stabilizare a inflatiei poate conduce la o stabilizare a
inflatiei pe aceste segmente, pe fondul incercari de a recupera o parte din pierderile suferite de la
debutul pandemiei.

Politica montara:

Deciziile Consiliului de administratie al B.N.R au fost adoptate in conditiile cresterii mult peste
asteptari a ratei anuale a inflatiei in deburul anului current si redresarii mult mai alerte a economiei in
trimestrul IV 2020 fata de prognoza, care au condus la revizuirea semnificativa in sens ascendant a
previziunilor pe termen scurt privind inflatia si intr-o mai mica masura a celor pe orizontul mai
indepartat de timp, in contextual unor incertitudini si riscuri foarte ridicate, insa, generate de mersul
pandemiei si de masurile restrictive asociate. Astfel, rata anuala a inflatiei a urcat la 2.99% in
ianuarie si la 3.16% in februarie, sub impactul tranzitoriu al liberarizarii pietei energiei electrice
pentru consumatorii casnici si ca effect al scumpirii combustibililor, pe fondul ascensiunii cotatiei
petrolului. In acelasi timp, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a incetinit descresterea, coborand la
3.1% in ianuarie 2021, de la 3.3% in decembrie 2020, si ramand in februarie constantta. Tendinta ei
descendenta a fost sustinuta si in acest interval de efecte de baza dezinflationiste asociate evolutiei
preturile unor produse alimentare procesate, precum si de influntele modeste ale deficitului de cerere
agregate, alaturi de cele venite din cererea deficitara de pe segmental serviciilor, in timp ce mici
efecte de sens opus au decurs din dinamizarea cumparaturilor de anumite bunuri, dar si din perturbari
pe partea ofertei si din costuri asociate pandemiei si masurilor de prevenire a raspandirii infectiei cu
SARS-COV-2. Totodata, dinamica componentei mai poarta amprenta presiunilor inflationiste ale
factorilor fundamentali din perioada prepandemica, reflectand asteptarile inflationiste asociate.

Pe piata muncii, impactul reacutizarii pandemiei si al restrictiilor de mobilitate instituite in trimestrul

IV 2020 a fost, de asemenea, inferior asteptarilor, insa perspective acesteia continua sa fie marcata de

7
mai incertitudini, mai ales pe orizontul mai indepartat de timp, in contextual celui de-al treilea val
pandemic si al restrictiilor asociate, precum si al masurilor temporare de sprijin guvernamental. In
aceste conditii, perspective inflatiei s-a modificat vizibil in raport cu previziunile anterioare. Astfel,
potrivit noilor evaluari, rata anuala a inflatiei era asteptata sa creasca treptat pe parcursul anului 2021
pana in proximittatea limitei de sus a intervalului tintei, pentru ca , dupa o ampla corectie decendenta
in debutul anului viitor , sa urce din nou sis a ramana usor deasupra punctului central al tintei, pe
fondul reinversarii pozitiei ciclice a ecoomiei in trimestrul III 2021- semnificativ mai devreme decat
in proiectia precendenta- si al cresterii ulterioare lente a excendentului de cerere agregata.

Perspectivele inflatiei:

Rata anuala a inflatiei IPC a inregistrat o crestere ampla in primul trimestru al anului current,
imprimata de component energetic a cosului de consum, pe fondul liberalizari incepanad cu finele
anului 2020 a pietei energetic pentru consumatorii casnici si al acentuarii dinamicii ascendente a
cotatiilor petrolului. In continuare, rata inflatiei este anticipataa-si mentine traiectoria ascendenta pana
la finalul anului, cand va atinge 4 % . La acesta evolutie a inflatiei este de asteptat sa contribuie si
majorarile preturilor la gazelle natural preconizate pentru luna iulie 2021, precum si dinamica
preturilor volatile ale alimentelor. Data fiind natura tranzitorie a acestor socuri de oferta , rata anuala a
inflatiei IPC este prevazuta sa decelereze la inceputul anului viitor, prin inglobarea unor efecte de
baza favorabile, urmand sa atinga 3% la sfarsitul anului 2022. Contributia la rata anuala a inflatiei IPC
provenind din partea modificarii impozitelor indirecte este estimate la 4% pana la finalul acestui an.

Dupa majorarea substatiala inregistrata in luna ianuarie 18.4% ale preturilor de energie electrica,
prognoza prevede o ajustare a acestora in luna iulie de aproximativ 5%, in conditile reducerilor
comerciale care ar urma sa fie oferite de furnizorii pentru a compensa diferenta dintre pretul
serviciului universal sic el aferent celui mai bun portofoliu de oferta.

Razboiul din Ucraina denumit de agresorul Rus ‘Operatiune speciala’ afecteaza inflatia si economie
Romaniei pe mai multe cai . In primul rand datorita sanctiunilor impuse de statele Occidentale Rusiei
pretul carburantilor a explodat in ultimele luni resimntidu-se si in alte bunuri si service deoarece
acesta este un miljoc indispensabil pentru lumea in care traim , stand la baza majorarilor preturilor
pentru toate bunurile de care populatia are nevoie pentru asi desfasura traiul de zi cu zi. Inafara de
aceasta penurie de carburanti, si incetare importurilor de alte bunuri tot din spatiul rusesc cum ar fii
diferite materi prime si materiale pentru productia din multe domenii cheie de activitate. In al doilea
rand criza emigrantilor cu care se confrunta tara noastra are de asemenea efecte negative in rata
inflatiei , aceasta marinduse exponential de la intrarea primului val de refugiatii la noi in tara, totusi pe
termen lung aceasta nu reprezinta un factor de risc deoarece majoritate vor putea fii integratii in piata
munci de la noi din tara. Dar fara dar si poate cel mai mare pericol cu care ne vom putea confrunta in
urmatoarele lunii si chiar poate ani daca acest conflict va avea o durata extinsa este neincrederea
investitoriilor strainii de a mai investii bani in tara noastra si de a mai dezvolta afacerii profitabile sau
a-si continua proiectele deja incepute la noi in tara din cauza frici colective printre acestia , ca un
viitor conflict s-ar putea desfasura chiar pe teritoriul tarii noastre deoarece si ar putea lua proportii in
mai multe state vecine cu Rusia. Pentru ca nu de putine ori Kremlinul a afirmat ca N.A.T.O nu ar avea
cum sa intervina intr-un astefel de conflict deoarece puterea militara si nucleara a Rusiei ar fii mai
puternica decat articolul 5 privind apararea si cooperarea tarilor Nato. Desi un astfel de scenario este
foarte putin plauzibil, extreme de multii investitorii straini si agentii economici din afara se dau in
spate de a se lansa in viitoare investiiti si proiecte de natura economic ape teritoriu tarii noastre.

8
 Concluzi:

Inflatia este oricat ar fi demonizata de anumiti analisti sau economisti sau de catre un simplul om atat
timp cat inregistreaza valori si niveluri scazute reprezinta rezultatul natural al unei economi sanatoase.

La momentual actual inflatia inregistreaza o valoare ridicata de 13.8% un nivel record care nu a mai
fost atins pe teritoriul tarii noastre din anul 2004. Criza sanitara pe care tara noastra atraversat-o
impreuna cu actualul conflict si al repercursinilor acestuia prin prisma sanctiunilor vestice pentru
carburanti si materiile venite din spatiul Rusesc au adus tara noastra intr-o ipostaza inflationista care
nu va putea fii solutionata decat prin masuri economice si monetare direct proportionale cu efectele
dezastroase pe care le resimntim in momentul de fata. Iarasi nu trebuie sa ne facem scenarii
apocaliptice si sa disperam intru cat ultimele deceni ne-au aratat ca situatile conflictuale pe plan local
si mondial au de obicei o rezolvare dupa o perioada mai lunga sau mai scurta de timp. De asemenea
un posibil viitor cu o inflatie de peste cateva zeci de procente pe an este putin probabil in situatia
actual, dar acest conflict impreuna cu criza sanitara pe care am traversat-o sunt doua imbloduri destul
de bune pentru a ne regandi economia si a face alegeri mai inteligente pe viitor, un astfel de demers ar
putea fii dezvoltarea energiei verzii regenerabile.

BIBLIOGRAFIE:

Caplin,A, Spulber.D-‚,Meniu Costs and the Neutrality of Money, Quarterly Journal of

Economics(102), 1987, pp 703-726.

Inflatia si consecintele ei in anul 2021- Claudia Medrega

Raportol anual B.N.R privind situatia Economiei Romanesti la finalul anului 2021.

9
10
11