Metodele de predare

Metoda didactică se referă la drumul sau calea de urmat în activitatea comună a

profesorului şi elevilor, în vederea realizării obiectivelor instruirii.
Etimologie: methodos (gr)
metha = spre, către
odos = drum, cale

Sau mai nou, metoda deseneaza o cale pe care invatatorul o urmeaza pentru a ajuta elevii sa
gaseasca ei insisi o cale proprie de parcurs in vederea aflarii (redescoperirii) unor noi
adevaruri, consemnate in noi cunostinte, in forme comportamentale etc. Pe scurt, metoda
este o cale eficienta de organizare si dirijare a invatarii, un mod comun de a proceda al
Invatatorului cu elevii sai.

Procedeul didactic este o componentă a metodei, o tehnică mai limitată de acţiune, un

element de sprijin sau un mod concret de valorificare a metodei.
Raportul dintre metodă şi procedeu didactic este dialectic, de complementaritate:
într-o lecţie în care predomină expunerea profesorului, efectuarea unui experiment poate
interveni ca procedeu demonstrativ.

Funcţiile metodelor didactice:

Comunicativă, de transmitere a noi cunoştinţe/abilităţi/atitudini.

Cognitivă, de dobândire de noi cunoştinţe/abilităţi/atitudini.
Normativă, de organizare, dirijare şi corectare continuă a procesului de instruire.
Motivaţională, de a stârni şi menţine interesul elevului, curiozitatea, dorinţa de cunoaştere
şi acţiune.
Operaţional-instrumentală, ca intermediar între elev şi unitatea de conţinut.

PROFESORUL este un reprezentant al ştiinţei care mediază, prin intermediul metodelor,

accesul la cunoaştere.

Formativ-educativă, de exersare şi dezvoltare a proceselor psihice şi motorii, simultan cu

însuşirea cunoştinţelor, formarea deprinderilor, dezvoltarea aptitudinilor, opiniilor,
convingerilor, sentimentelor şi calităţilor morale.

In cadrul unei metode, procedeele pot varia ca numar si pozitie, isi pot schimba
locul, fara sa afecteze atingerea scopului urmarit. Varietate a procedeelor face metoda mai
atractiva, mai interesanta si mai eficace. Intre metoda si procedeu relatiile sunt dinamice:
metoda poate deveni ea insasi un procedeu in cadrul altei metode; tot asa un procedeu
poate fi ridicat lla rang de metoda la un moment dat. De exemplu, demonstrarea unui
fenomen, prezentarea unei planse, a unui tablou etc. pot constitui un simplu procedeu in
cadrul metodei povestirii, explicatiei, descrierii sau conversatiei euristice. Dar si invers,
explicatia poate deveni un procedeu in cazul demonstratiei unui fenomen etc.
In ultimele decenii a crescut, fara precedent interesul pentru metodele activ-participative.
Acest interes este generat de actuala deschidere a scolii spre noi obiective si continut uri,
spre noi experiente de cunoastere, de traire si de actiune.
Invatarea, asa cum s-a mai aratat, este un act personal si cere participare personala.
Problema esentiala de care depinde producerea invatarii eficiente este problema implicarii,
a angajarii celui care invata in actul invatarii.
Ceea ce este definitoriu pentru metodele activ-participative este tocmai capacitatea
acestora de stimulare a participarii active si depline, fizice si psihice, individuale si
colective a elevilor in procesul invatarii, de a lega trup si suflet elevul de ceea ce face, pina
la identificarea lui cu sarcina de invatare.
Sunt considerate activ-participative toate acele metode care sunt capabile sa mobilizeze
energiile elevului, sa-i concentreze atentia, sa-l faca sa urmareasca cu interes si curiozitate
lectia, sa-i cistige adeziunea logica si afectiva fata de cele nou-invatate; care-l indeamna
sa-si puna in joc imaginatia, intelegerea, puterea de anticipare, memoria etc.
Ca sa poata implica, cu adevarat, pe cel care invata, metodele activ¬participative pun
accentul pe procesele de cunoastere (invatare) si nu pe produsele cunoasterii. Ele sunt,
deci, metode care ajuta elevul sa caute, sa cerceteze, sa gaseasca singur cunostintele pe
care urmeaza sa si le insuseasca, sa afle singur solutii la probleme; sa prelucreze
cunostintele, sa ajunga la reconstruiri si resistematizari de cunostinte; acestea sunt, prin
urmare, metode care il invata pe elev sa invete, sa lucreze independent.
Activ-participative sunt si metodele de interactiune colectiva,de interactiune intre cei care
invata metodele care atrag elevii la discutii colective si cooperare colegiala intensa, care
faciliteaza si intensifica schimb spontan de informatii si idei, de impresii si pareri,
confruntarea de opinii si alternative in cadrul clasei de elevi .
Pot fi considerate activ-participative si acele metode, care aduc elevii in contact nemijlocit
cu situatiile de viata reala si cu problemele concrete ale vietii, care dau prilej de participare
la rezolvarea problemelor practice ale vietii, ale muncii, care atrag elevii la creatia de
bunuri materiale.
In general, metodele activ-participative se disting prin caracterul lor solicitant; ele pun in
actiune, sub multiple aspecte, fortele intelectuale ale elevului - gandirea, imaginatia,
memoria si vointa acestuia. Datorita acestei solicitari, ele fac din procesul de invatamant
un amplu si veritabil exercitiu al capacitatilor intelectuale si fizice.
In contrast cu metodele pasive, cele active au in vedere, in mod preponderent, dezvoltarea
intelectuala, dezvoltarea unor operatii logico-matematice (ca de exemplu, capacitatile de a
compara si a opune, de a categorisi si a organiza, de a calcula si a verifica); a unor operatii
stiintifice (capacitatile de a explica diferitele cauze, de a corela, de a stabili relatii
functionale, de a prevedea rezultatele); a capacitatii de a strange, sintetiza, organiza, asocia
si comunica informatii. Scopul metodelor la care ne referim aici este de a crea conditiile
care sa favorizeze dezvoltarea si implicarea unor asemenea capacitati in actul invatarii.

Clasificarea metodologiilor didactice

O metodă se caracterizează prin dominarea unor procedee într-un anumit timp care
se pot schimba, astfel încît metoda corespunzătoare să fie clasificată altfel.
1. din punct de vedere istoric:
- metode tradiţionale:expunerea, conversaţia, exercitiul etc.;
- metode moderne: algoritmizarea, problematizarea, brainstorming-ul, instruirea
programată
2. din punct de vedere al extinderii sferei de aplicabilitate:
• metode generale: expunerea, prelegerea, conversatia, cursul magistral etc.;
• metode particulare: exerciţiul moral sau exemplul, în cazul educaţiei morale.
3. din punct de vedere a prezentării cunoştintelor:
• metode verbale, bazate pe cuvantul scris sau rostit;
• metode intuitive, bazate pe observarea directă,senzorială a obiectelor şi fenomenelor
realităţii.
4. din punct de vedere al angajarării elevilor la lectie:
• metode expozitive , centrate pe memoria reproductivă şi pe ascultarea pasivă
• metode active, care suscită activitatea de explorare personală a realitătii.
5. după funcţia didactică principală:
• cu funcţia principală de predare şi comunicare;
• cu funcţia principală de fixare şi consolidare;
• cu funcţia principală de verificare şi apreciere a rezultatelor muncii.
6. din punct de vedere al însuşirii materiei:
• metode algoritmice, bazate pe secvenţe operaţionale, stabile, prestabilit construite;
• metode euristice, bazate pe descoperire proprie şi rezolvare de probleme.
7. din punct de vedere al structurării muncii:
• metode individuale, pentru fiecare elev individual;
• metode de predare-învăţare în grupuri: de nivel sau omogene şi pe grupe eterogene;
• metode frontale, cu întreaga clasă
• metode combinate, prin alternări între variantele de mai sus.
8. după modul de percepţie - învățare conştientă, prin descoperire:
• metode bazate pe învăţarea prin receptare: expunerea, demonstraţia cu caracter expozitiv;
• metode care apar în preponderent descoperirii dirijate: conversaţia euristică, studiul de
caz;
• metode de descoperire propriu-zisă: exercitiul euristic, brainstorming-ul etc.
9. după schimbări produse la elevi:
• metode heterostructurante: transformarea se produce prin alta, ca în cazul expunerii,
conversaţiei, studiului de caz, problematizării etc.;
• metode autostructurante: individul se transformă prin sine, prin descoperirea exercitiului.
Metode de comunicare orală – metode expozitive :

qExplicaţia: dezvăluie, clarifică situaţii, relaţii, legi, ipoteze, solicită analiza şi

argumentarea logică a faptelor sau cunoştinţelor.
qPovestirea: expunere prin naraţiune, cu caracter plastic şi emoţional.
qDescrierea: prezentarea analitică a proprietăţilor obiectelor şi fenomenelor.
qPrelegerea: expunerea sistematică a unui volummare de cunoştinţe.
Metode de comunicare orală - metode conversative :

q Conversaţia – dialog didactic realizat printr-o succesiune de întrebări şi răspunsuri.

q tipuri de conversaţii: introductivă, de reactualizare şi fixare, de verificare, catehetică,
euristică, conversaţia-joc etc.;
q tipologia întrebărilor: reproductive, stimulative, aplicative, evaluative, directe, inversate,
returnate, de releu etc.;
q cerinţe: precizie, conciziune, corectitudine gramaticală şi ştiinţifică, accesibile, nu
solicită răspuns monosilabic, nu includ răspunsul aşteptat.
qDezbaterea: schimb organizat de idei şi opinii.
q variante: discuţia de grup, „masa rotundă”, brainstorming, discuţia Phillips 6/6, discuţia
panel.
qProblematizarea: prezentarea unor situaţiiproblemă, cu mai multe alternative de rezolvare,
care generează elevilor îndoială, incertitudine, curiozitate şi dorinţa de descoperire a
soluţiei/soluţiilor.
q problemă ≠ situaţie-problemă
Etape ale problematizării: perceperea, explorarea şi restructurarea datelor, căutarea
soluţiilor, alegerea soluţiei optime.
Metode de explorare directă a realităţii:

qObservaţia: urmărirea şi înregistrarea sistematică a datelor despre obiecte şi fenomene, în

scopul cunoaşterii lor.
q Forme: dirijată, independentă, spontană, de scurtă/lungă durată etc.
qExperimentul: provocarea intenţionată a unui fenomen în scopul studierii acestuia.
q Tipuri: demonstrativ, aplicativ, de laborator, natural, individual/echipă etc.
q Studiul de caz: presupune confruntarea elevului cu o situaţie din viaţa reală („caz”) cu
scopul de a observa, înţelege, interpreta sau chiar soluţiona. Un caz reflectă o situaţie tipică,
reprezentativă şi semnificativă pentru anumite stări de lucruri.
q Cerinţe solicitate:
q autenticitate;
q implică o situaţie-problemă, care cere un diagnostic sau o decizie;
q complet şi relevant în raport cu obiectivele fixate;
q stimulativ pentru elevi.
Metode de explorare indirectă a realităţii:

qDemonstraţia: prezentarea obiectelor şi fenomenelor reale sau substitute ale acestora,

pe baza unui suport material (natural, figurative sau simbolic).
q forme: demonstraţia cu ajutorul obiectelor naturale / cu substitute (bi - tridimensionale,
simbolice) / cu ajutorul mijloacelor tehnice audiovideo / demonstraţia logică.
qModelarea: utilizarea modelelor prin care se reprezintă simplificat, dar esenţial,
caracteristici ale obiectelor şi fenomenelor, dificil de perceput şi cercetat în mod direct.
Metode de acţiune reală asupra realităţii:
qExerciţiul: executarea repetată, conştientă şi sistematică a unor acţiuni, operaţii sau
procedee în scopul formării deprinderilor practice şi intelectuale sau a îmbunătăţirii unei
performanţe.
q Tipuri: introductive, curente, de consolidare, de verificare, individuale, de grup, dirijate/
semi-dirijate / creative.
qProiectul: cercetare orientată spre un scop bine precizat, care este realizată prin îmbinarea
cunoştinţelor teoretice cu activitatea practică, finalizate cu un produs.
Metode de acţiune fictivă (simulată) asupra realităţii :

qJocul didactic: îmbină elementele instructive şi formative cu elemente distractive şi pot fi

utilizate în predarea diferitelor discipline de învăţământ.
q Tipuri: jocuri senzoriale/logico-matematice/de orientare/de creaţie/de rol/de îndemânare
(motrice, practice etc.).
qÎnvăţarea pe simulatoare: utilizarea unor sisteme tehnice artificiale, construite prin
analogie cu cele originale.
 Lecție

Clasa a IV-a

Arie curriculară: Limbă și comunicare

Disciplină: Limba și literatura română

Subiectul lecției: „Sfântul Andrei”

Tipul lecției: fixare și sistematizare

COMPETENȚE GENERALE:

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

3. Receptarea de mesaje scrise, în contexte de comunicare

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

COMPETENȚE SPECIFICE:

1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte de
comunicare previzibile

1.5. Manifestarea interesului pentru receptarea mesajului oral indiferent de perturbările de

canal

2.5. Manifestarea interesului pentru participarea la interacţiuni orale

4.2. Redactarea unor texte funcţionale scurte pe suport de hârtie sau digital

La finalul lecției toți copiii vor fi capabili:

O1 – să identifice sinonimul contextual al unui cuvânt dintr-un text audiat

O2 – să descifreze un mesaj oral care cu greu se poate înțelege

O3 - să compună, cu sprijinul studentului propunător, un mesaj oral de promovare a Peșterii

Sfântului Andrei

O4 – Să redacteze o invitație la ziua onomastică a unui prieten

Resurse
 1. Metodologice

Strategii didactice:

a. Metode și procedee: conversația, descrierea, explicația, demonstrația,

exercițiul
b. Mijloace de învățământ

Instrumente de scris: picht-uri/perkins-uri, caiete, stilouri

c. Formă de organizare: activitate frontală

d. Forme și tehnici de evaluare: observare sistematică, aprecieri verbale,
acordarea de calificative
2. Temporale: 45 minute
3. Umane: clasa are un număr de 7 elevi
4. Bibliografice:

Programa şcolară pentru disciplina “Limba şi literatura română”, clasa a IV-a, aprobată prin
ordin al ministrului nr. 3702/21.04.2021

https://www.youtube.com/watch?v=MoEzvZNdl7A

https://ziarulunirea.ro/sfantul-andrei-ocrotitorul-romanilor-legende-dacice-obiceiuri-
traditii-pagane-si-crestine-de-santandrei-501592/

https://www.versuri.ro/versuri/colinde-sfantul-andrei/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tera_Sf%C3%A2ntului_Andrei

Scenariul activității

În etapa de organizare se pregătesc toate resursele necesare pentru desfășurarea

lecției.

În etapa de reactualizare a cunoștințelor va avea loc o mică discuție despre

ultima zi de toamnă, în care se va pune accentul pe importanța acesteia pentru noi,,
românii. Această discuție constituie punctul de plecare pentru subiectul lecției.

În etapa de captare a atenției vor fi citite câteva versuri din „Colindul

Sfântului Andrei”:
„De la schit în sus,

Crucea lui Iisus,

La schitul din tei,

Crucea lui Andrei,

Cine că-mi venea,

Și descăleca?

Venea Decebal,

Călare pe-un cal,

Sfinții că-i găsea,

Cu ei că vorbea,

Dar nu se-nchina,

Nici cruce-și făcea.

La schitul din tei,

Crucea lui Andrei,

Traian că venea,

La slujbă ședea,

Slujba asculta,

Și îngenunchia,

Și nu se-nchina.

Pe murg călărea,

Și calea-și lua,
La cetatea lui,

A trofeului.”

După aceea, le vor fi prezentate elevilor obiectivele pe înțelesul lor: vor asculta un
text scurt și vor căuta un sinonim pentru unul dintre cuvintele textului, vor juca un joc
distractiv și vor compune împreună o reclamă pentru locul în care Sfântul Andrei a stat cât
a fost la noi.

În cadrul etapei desfășurării demersului didactic se citește următorul text:

„De sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, primul ucenic al lui Iisus şi propovăduitor
al Evangheliei în Dobrogea, pe 30 noiembrie, legendele dacice şi tradiţiile păgâne de
Sântandrei se împletesc cu cele creştine. De Sfântul Andrei, peste 700.000 de români își
sărbătoresc numele.

În urma poruncii Domnului de a vesti Evanghelia, Apostolul Andrei a propovăduit şi

a creştinat mai multe neamuri, devenind patron al României, Spaniei, Siciliei, Greciei, al
Rusiei, dar şi al Scoţiei.”

După aceea, copiii trebuie să găsească, raportându-se la text, un sinonim pentru

cuvântul „patron”. Dacă în mod obișnuit se poate spune „șef” în loc de „patron”, în contextul
dat nu este cazul.

În cadrul acestei etape va avea loc și un exercițiu de descifrare a unui mesaj oral greu
de înțeles. Copiii vor audia un mesaj scurt venit de la studentul propunător. Exercițiul este
formulat astfel:

Imaginează-ți că e urât afară. Plouă și bate vântul foarte tare. Din cauza vremii
mohorâte, nici internetul nu merge, nici la televizor nu e semnal. Ca să treacă timpul, iei
aparatul de radio de pe masă și începi să cauți un post de radio pe care să îl asculți, însă toate
foarte greu se prind. Se aud cu bruiaje. La un moment dat, un post de radio, deși se prinde
foarte greu, îți atrage atenția. Pe frecvența acestuia este transmis un mesaj important pe care
te străduiești să îl înțelegi. Care este mesajul? Ai un minut la dispoziție să îl descifrezi.

Mesajul va conține sinonimul contextual pe care elevii l-au descoperit pentru

cuvântul „patron” (ocrotitor/protector). Acesta este:

„Sfântul Andrei, ocrotitorul/protectorul nostru, a locuit, tare demult, într-o peșteră.”.

 În etapa de obținere a performanței, elevii vor compune un scurt mesaj în care
să promoveze Peștera Sfântului Andrei, care se află în județul Constanța. Exercițiul
este formulat astfel:

Imaginează-ți că ești vlogger. Ai participat, alături de mulți colegi de breaslă, la un

concurs organizat de Guvern, în urma căruia acesta a ales cine să promoveze obiectivele
turistice ale țării. Tu, Selly și Dorian Popa ați fost aleși câștigători.

În timp ce Selly va promova Muzeul Chihlimbarului din Colți, județul Buzău, iar
Dorian Popa va promova Muzeul Ceasului din Ploiești, județul Prahova, tu va trebui să
promovezi Peștera Sfântului Apostol Andrei. Gândește-te că videoclipul tău de pe YouTube
sau storry-ul tău de pe Instagram poate fi văzut de cineva de la capătul lumii. Ce i-ai spune
dacă ați fi față în față? Cum l-ai convinge să vină aici?

Lecția se încheie cu etapa aprecierilor finale, în care se dă un feedback privind

participarea la lecție, se notează elevii care au fost activi și se prezintă tema pentru acasă:

Se apropie ziua de nume a lui Andrei sau a Andreei, prietenul/prietena ta cea mai
bună. Vrei să-i faci o bucurie, așa că te gândești să inviți pe cineva pe care amândoi îl/o
cunoașteți și cu care niciunul dintre voi nu v-ați văzut de mult timp. Scrie-i persoanei
respective o invitație la ziua lui Andrei sau a Andreei.

Invitația poate fi scrisă în braille, în negru sau la calculator. E-mail-ul ajunge mult
mai repede la destinatar decât scrisoarea.

Succes!