Catalog Album Smigelschi

OCTAVIAN
SMIGELSCHI
tradiţie și inovaţie
în pictura bisericească
Alexandru Constantin CHITUŢĂ
OCTAVIAN
SMIGELSCHI
Muzeul Naţional Brukenthal

Sibiu, 2019
Referent știinţific: prof. univ. dr. Nicolae SABĂU
Concepţie grafică și tehnoredactare : Alexandru Constantin CHITUŢĂ
Mulţumiri: Anamaria SMIGELSCHI, Ioana ȘETRAN

Muzeul Naţional Brukenthal (MNB)
Complexul Muzeal Bistriţa Năsăud
Muzeul de Artă Cluj Napoca (MA)
Szépmüvészeti Múzeum Budapesta (MB)
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

CHITUŢĂ, ALEXANDRU CONSTANTIN
Octavian Smigelschi : tradiţie şi inovaţie în pictura bisericească /
Alexandru Constantin Chituţă. - Sibiu : Editura Muzeului Naţional Brukenthal, 2019
ISBN 978-606-8815-55-8
75
Copyright by Alexandru Constantin CHITUŢĂ

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate, conform legilor în
viguare provind drepturile de autor.
Orice reproducere, integrală sau parţială, pe orice suport, pe orice
mijloace de transmitere, este interzisă fără acordul autorului.
Smigelschi e un puternic pictor artistic... De aceștia nu sunt doi între Români!
Nicolae Iorga
1884 1890 1895 1886 1887

1887 1895 1899 1905 1912
BIBLIOGRAFIE
1866, martie, 21 Octavian Smigelschi s-a născut în data de la Ludoș (judeţul Sibiu), în familia notarului Mihail Smigelschi
și a Anei Sebastian.
1880-1884 a urmat studiile Liceului maghiar de stat, din Sibiu. În paralel a început și studiile de desen cu pictorul german
Carl Dörlschlag.
1885-1889 a studiat la Școala de profesori de desen din Budapesta (Magyar Királyi Mintarajztanoda és
Rajztanárképezde).
1886 a realizat prima călătorie de studii la München.
1890 a avut prima expoziţie la Sibiu, alături de pictorii sași Fritz Schulerus și Robert Wellman, unde a expus peisaje în
acuarelă.
1890-1891 a lucrat ca profesor de desen în orașul Șeminţ (Baňa Stiavnica), din Slovacia.
1890-1891 a realizat o serie de călătorii de studiu la Viena, München și Dresda.
1892 a început să fie profesor de desen la liceul din Dumbrăveni.
1898-1899 a pictat iconostasul pentru biserica din Ilva Mare (judeţul Bistriţa-Năsăud) și în paralel a studiat la Veneţia,
Ravenna și Florenţa.
1898 pictează iconostasul bisericii din Șura Mare (jud. Sibiu).
1900 pictează iconostasul bisericii din Sîncel – Blaj.
1900 pictează iconostasul bisericii din Petroșani.
1901 pictează iconostasul bisericii din Roșiori (jud. Satu Mare).
1902 pictează iconostasul bisericii din Cutiș (jud. Sălaj).
1903 a deschis o serie de trei expoziţii de artă religioasă: în 30 august la Blaj, în 14 octombrie la Sibiu și în 5 decembrie la
Budapesta, expunând proiectul său pentru pictarea catedralei greco-catolice din Blaj.
1903 pictează iconostasul bisericii din Poiana Ilvei (jud. Bistriţa - Năsăud).
1904-1905 a primit comanda iconostasului, a cupolei și a pandantivilor pentru Catedrala Mitropolitană din Sibiu.
1905 pictează iconostasul, amvonul și 5 panouri la biserica din Șanţ (jud. Bistriţa - Năsăud).
1906 pictează iconostasul bisericii din Romuli (jud. Bistriţa - Năsăud).
1906 pictează iconostasul bisericii din Timișoara - Fabric
1906-1907 pictează iconostasul bisericii din Racoviţa (jud. Sibiu).
1907 pictează iconostasul și biserica din Ciacova (jud. Timiș).
1908 pictează amvonul bisericii din Măgura Ilvei (jud. Bistriţa - Năsăud).
1908 pictează iconostasul bisericii din Lunca Ilvei (jud. Bistriţa - Năsăud).
1908 a participat la expoziţia de artă bisericească de la Budapesta și a primit premiul acordat de episcopul Fraknói
Vilmos, care consta într-un stipendiu și cazare în capitala Italiei.
1909 pictează iconostasul și biserica din Rădești (jud. Alba).
1909 este invitat la Prislop pentru a realiza proiectul de pictare a bisericii.
1909 se mută la Roma, unde începe execuţia proiectului pentru capela Colegiului Rákóczi din Budapesta.
1909, în timpul execuţiei picturii pentru biserica din Rădești (judeţul Alba), are primul atac de cord.
10 noiembrie 1912 moare la Budapesta în urma unui atac de cord fiind înmormântat în cimitirul din Blaj.
8
OCTAVIAN
SMIGELSCHI
Smigelschi a adus artă în compoziţie, în aranjarea masei, în accentul liniei. Ceva cu ce nu

ne întâlnim des în pictura religioasă a bisericii orientale.
Revista Müvészet, 1904
De multe ori pictura bisericească a fost socotită de mulţi artiști ca fiind una statică, ce ţine cont de canoane iar
artistul este doar un executant. Lucrul acesta este total greșit. Iconarul sau câteodată artistul putând, urmând discursul
canonic al scenelor, să intervină și să creeze o pictură extraordiară.
Cazul pictorului transilvănean Octavian Smigelschi, a fost până în anul 2012 mai puţin cunoscut. A trăit doar 46
de ani (1866-1912). A avut o perioadă intensă de realizări în domeniul artei dar mai cu seamă în pictura bisericească (1904-
1909) când și-a realiziat un program temeinic de a începe o adevărată școală de pictură bisericească naţională. O parte
din ideile sale fiind preluate mai apoi de prof. Virgil Simionescu, Costin Petrescu, Iosif Keber ș.a. Până la venirea regimului
comunist i-au fost alocate numeroase studii de numeroși critici de artă și istorici din ţară și Ungaria (Octavian Goga,
Nicolae Iorga, Valeriu Braniște, Virgil Vătășianu, Octavian Tăslăuanu, Alexandru Tzigara Șămurcaș, etc.) care au remarcat
talentul și mai mult decât numele lui fiind în startul listei care deschide capitolul picturii noastre religioase moderne.
Venirea comunismului, a pus ca artistul și realizările sale să fie puse deoparte mai ales datorită confesiunii sale – greco-
catolice. Din această cauză chiar dacă pictorii bisericești cunoșteau cea mai importantă lucrare a sa: cupola, pandantivii și
iconostasul măreţei Catedrale Mitropolitane din Sibiu, artistul a rămas un necunoscut. Munca de recuperare a
personalităţii artistului a început-o criticul de artă Nicolae Iorga, prof. Nicolae Sabău urmat apoi după 1990 de Iulia Mesea
și Ioana Savu Gruiţă. Anul 2012 a fost anul important în demersul de restituire al artistului prin organziarea unei ample
expoziţii cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la moartea acestuia. În continuare vom vorbi despre creaţia în domeniul
picturii religioase a artistului Octavian Smigelschi și nu a iconarului. Octavian Smigelschi s-a remarcat și a intrat în istoria
picturii din România prin realizările sale atât din domeniul picturii laice cât mai apoi și cele religioase. Diferenţa dintre el și
alţi artiști români care au pictat biserici, cum ar fi Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Constantin Lecca,
ș.a. constă în elaborarea unui amplu proiect pictural bisericesc și nu dar în acceptarea unor comenzi izolate și temporare.
9
Alexandru Constantin Chituţă
Octavain Smigelschi a cunoscut lipsa unei direcţii în pictura bisericească din Transilvania și nu numai, și din acest
considerent, a dorit trasarea unei noi direcţii ale picturii bisericești de factură naţională care să nu fie mai prejos decât
cele din Europa. Mândria sa de român dublată de un talent extraordinar a facut ca Octavian Smigeslchi să devină un
exemplu e conștiinţă pusă în slujba unui ideal naţional. Dincolo de formulările ideologice, opera sa ilustrează modul în
care el a știut să îmbine armonios canonul picturii bizantine cu idealul integrării valorlor identitar-naţionale în pictura
biseriecască. Intenţia sa a fost acea de a reînvia tradiţia picturii bizantine în bisericile ortodoxe ale românilor din
Transilvania în special și din întreg spaţiul românesc în general, prin adoptarea unei noi maniere de redare a figurilor și a
integrării motivelor identitar-naţionale în structura decorativă. Din toate aceste considerente, Octavian Smigelschi, este
un adevărat pictor bisericesc care a înţeles rolul și rostul lui în decoraţia bisericilor și nu a făcut din această meserie doar o
sursă de a –și întreţine familia, și mai mult decât atât, o idee împletită cu știinţă și muncă, mândrie naţională și exemplu
european l-a făcut să se dedice atât de mult, încât ultimii ani din viaţa-i scurtă și-a petrecut-o în atelier sau pe schelele
bisericilor. Din acest fapt, nu doar realizările sale sunt importante cât și exemplul pe care acesta de la începutul anilor
1900 și până în prezent îl dă tinerilor artiști și iconari. Și anume, acela de a căuta surse, de a căuta idei, de a merge mai
departe decât în a decora niște pereţi într-un mod industrial, fără a avea o anumită viziune artistică propie și a crea punţi
tainice de comunicare dintre credinţă și trăire, între Adevărul suprem și emoţia plină de smerenie a creștinului
mărturisitor. Simplele copieri contemporane ale scenelor sau sfinţilor din diferite medii ortodoxe nu fac altceva decât să
susţină o staganare a picturii bisericești.
Paradoxal, va fi greu ca în viitor, să putem vorbi de accente noi, de noi direcţii în arhitectura și pictura
bisericească din România în plină libertate și democraţie obţinută după 1989.
Octavian Smigelschi este artistul care întorcându-se înapoi în Transilvania, după ample studii în Europa,
primește câteva comenzi de iconostase pe care le realizează în perioada 1898-1902. Era pentru artist o salvarea de a avea
un anumit venit pentru susţinerea familiei, deoarece pictura de șevalet nu îi aducea mari beneficii. În prima fază, la
iconostasele pictate de el se observă formarea artistică germană la icoanele împărătești dar și italiană în restul icoanelor.
Un aspect important însă este și decoraţia pe care a realizează la partea de sculptură a iconostasului. Aici apare pentru
prima dată elemente ale broderiei tradiţionale românești și culorile tricolorului, fapt ce dovedește că încă de la
începuturile sale în planul picturii bisericești în artist nutrea idea realizării unei picturi religioase naţionale, așa cum el
însuși o văzuse în Budapesta, Viena, München sau în întreaga Italie.
După momentul 1900 a studiat, s-a documentat și a observat că pictura religioasă din acea vreme din
Transilvania și din Regat nu se ridică la calitatea picturii ce începea să împodobească catedralele din Budapesta, Viena
sau Italia. Un prim demers al artistului a fost realizarea unor cartoane imense pentru Catedrala Unită din Blaj. Se observă
în acestea proiecte ample că Smigelschi intenţiona nu numai să respecte strict liniile arhitectonice reduse, ci voia chiar să
le sporească, introducând frize ornamentale puternice, menite să ritmeze și să îmbogăţească accentele structive,
înăuntrul cărora urmau să fie zugrăvite reprezentările sfinte. Încă din această vreme se observă spiritul unitar,
amenajarea și chiar îmbogăţirea elementelor arhitecturale pentru realizarea unui decor armonios. Se deduce simţul
estetic dar și cunoașterea arhitecturii și sculpturii, Smigelschi fiind cel care face desenele pentru decorarea
iconostasului, a strănilor și amvonului dar și a pardoselii, covorului arhieresc, și a altor elemente de decor. Se cunoaște
faptul că pentru partea lemnoasă a iconostaselor pe care urma să le picteze, Smigelschi lucra în special cu sculptorul
10
Octavian Smigelschi, tradiţie și inovaţie
(măsar artistic) Iosif Vogel din Sighișoara.

Influenţa artei vechi bizantine asupra proiectului pentru Catedrala din Blaj se observă nu numai în principiile
decorative ci și într-o mulţime de detalii. Prototipurile bizantine le mai găsim apoi în reprezentările figurale și mai ales în
cele simbolice. Sursele de inspiraţie au fost preluate din mausoleul Gallei Placidia, din Baptisteriul ortodocșilor din
Ravenna, din altarul din San Vitale, din absida Sf. Pundentiana din Roma, mozaicurile din Santa Maria Maggiore din Roma
etc. Alături de puternicele influenţe ale artei bizantine, pe care artistul le considera normale în catedrala unită din Mica
Romă, găsim și inspiraţii din pictura noastră religioasă. Învierea Domnului de pildă are ca sursă de inspiraţie pictura
muntenească. O puternică influenţă a artei românești Smigelchi o va folosi în decorarea strănilor, amvonului și ușilor. Se
observă influenţa noului stil neoromâneasc al lui Mincu dar și o seamă de surse de inspiraţie de la Curtea de Argeș,
Snagov sau Cozia. Astfel că în Catedrala unită din Blaj trebuia să arate atât legătura cu Roma dar și cu România și mai ales
rolul orașului și al greco-catolicismului în afirmarea identităţii naţionale.
Studiu
colecţia MNB
11
Studiu pentru copertă

colecţia MNB
În acest sens, începând șantierele la multe biserici din

Transilvania, punându-se problema pictării Catedralei din Blaj și
mai apoi lansându-se concursul pentru pictarea Catedralei
Mitropolitane din Sibiu, Octavian Smigelschi începe un demers
unic în pictura bisericească românească, realizarea unui stil
naţional ţinând cont de pictura veche autohtonă, de realizările
tradiţionale toate acestea armonizate cu sursele picturii
religioase din secolele III – XIV din Italia dar și cele din Muntele
Athos sau cele din spaţiul slavon din acea vreme. Călătorește la
mănăstirile din Muntenia și Moldova, realizează numeroase
studii, schiţe, fotografii, dovedindu-se un studios perseverent și
un cercetător iscoditor al marii arte religioase din România în
integralitatea sa (pictură, sculptură, tipărituri, orfevrărie,
broderie). Acumulând și studiind toate aceste realizări, artistul
le atribuie și calităţile culturii clasice: claritatea, măsura sau
rezerva, graţia, simetria sau echilibrul și adecvarea. Claritatea
se referă la forma clar desenată. Astfel faţa, mâinile, piciorele și
veșmintele au contururi precis definite. Claritatea se realizează
cu ajutorul liniilor trasate ferm și prin utilizarea culorilor contrastamte, nuanţele închise și deschise fiind așezate una
lânga alta. Graţia se observă în posturile și gesturile figurilor. Ceea ce deosebește stilistic lucrările lui Smigelschi de altele
este calitatea hieratică – solemnitatea duhovnicească, sfinţenia care emană din chipurile lor. Astfel că panoramei
artistice europene, Smigelschi îi adaugă dimensiunea naţională românească, total străină picturii religioase de după 1700
la noi în ţară și invers totodaă, aduce pe palierul artistic religios european pictura românească la începutul secolului XX.
În acest sens, începând șantierele la multe biserici din Transilvania, punându-se problema pictării Catedralei din
Blaj și mai apoi lansându-se concursul pentru pictarea Catedralei Mitropolitane din Sibiu, Octavian Smigelschi începe un
demers unic în pictura bisericească românească, realizarea unui stil naţional ţinând cont de pictura veche autohtonă, de
realizările tradiţionale toate acestea armonizate cu sursele picturii religioase din secolele III – XIV din Italia dar și cele din
Muntele Athos sau cele din spaţiul slavon din acea vreme. Călătorește la mănăstirile din Muntenia și Moldova, realizează
numeroase studii, schiţe, fotografii, dovedindu-se un studios perseverent și un cercetător iscoditor al marii arte
religioase din România în integralitatea sa (pictură, sculptură, tipărituri, orfevrărie, broderie). Acumulând și studiind
toate aceste realizări, artistul le atribuie și calităţile culturii clasice: claritatea, măsura sau rezerva, graţia, simetria sau
echilibrul și adecvarea. Claritatea se referă la forma clar desenată. Astfel faţa, mâinile, piciorele și veșmintele au
contururi precis definite. Claritatea se realizează cu ajutorul liniilor trasate ferm și prin utilizarea culorilor contrastamte,
nuanţele închise și deschise fiind așezate una lânga alta. Graţia se observă în posturile și gesturile figurilor. Ceea ce
12
deosebește stilistic lucrările lui Smigelschi de altele este calitatea hieratică – solemnitatea duhovnicească, sfinţenia care
emană din chipurile lor. Astfel că panoramei artistice europene, Smigelschi îi adaugă dimensiunea naţională
românească, total străină picturii religioase de după 1700 la noi în ţară și invers totodaă, aduce pe palierul artistic religios
european pictura românească la începutul secolului XX. Vizitează bisericile din Muntenia și Regat și observă că în special
artiștii contemporani Gheorghe Tattarescu sau Nicolae Grigorescu, se axeaxă pe pictura de șevalet iar în pictura
bisericească nu fac altceva decât să copieze modele din Apus, pictura lor fiind străină de mediul românesc. Totodată
observă și problema decorării spaţilor mari, a marilor biserici și catedrale: Catedrale Mitropolitană din Iași, Biserica
Grecească din Brăila, Biserica Sf. Spiridon Nou din București, Catedrala Sf. Petru și Pavel din Constanţa. După numeroase
studii și o perioadă densă de muncă, este tot mai convins că poate găsi o soluţie viabilă între începerea realizării unei
picturi monumentale și arhitectură. Decantările estetice și de tradiţie îl determină pe cel mai important pictor ieșit din
Transilvania la începutul secolului trecut să reunească elementele tradiţionale ale artei bizantine – monumentalitatea și
decorativismul cu influenţe din simbolismul european și din seccesionismul vienez la care îi alătură elemente ale creaţiei
naţionale românești. Smigelschi e de părere că noua orientare trebuie să păstreze neaparat legătura organică cu
trecutul. Formula preconizată de el e o soluţie intermediară, căci iată ce crede el despre o reînviere exclusivă a trecutului
nostru artistic: ”Oricât de mare ar fi deci cultul admirator al oarecuiva, pentru arta timpurilor voevozilor noștri
întemeietori de mănăstiri, o continuare în interpretarea aceasta a meșteșugului zugrăvirii în ziua de astăzi, ar fi un
anahronism, iar în resemnarea dela cunoștinţele reale formale
(desen, perspectivă etc.) ale timpului modern o afectare a
naivităţii”. După Smigelschi ”punctul de plecare... trebuie să fie
deoparte arta tradiţională a mănăstirilor noastre, de altă parte arta
decorativă ţărănească.” Dar arta mănăstirilor noastre nefiind decât
o ramură a artei bizantine, problema se complică, deschizând
totodată noi orizonturi și prin ele noi posibilităţi, arta bizantină nu a
fost întotdeauna aceeași. Astfel Smigelschi nu mai acceptă arta
bizantină tardivă, caracterizată prin ”stilizarea nemotivată a
formelor”. Născut pictor de compoziţii mari decorative, captivat și
trezit la conștiinţa propriei personalităţi prin cunoașterea
idealismului german, artistul nu va întârzia să descopere pentru noi
românii, și mai ales pentru noi românii transilvăneni, arta veche
bizantină. Pictura bizantină, spune el, ”ne-a salvat tezaurul artistic al
artei antice, toate acele calităţi superioare și acel spirit creștinesc,
care caracterizează mai cu seamă cele dintâi creaţiuni ale artei
antice creștine. ”
Studiu, Cruce de iconostas

colecţie particulară
13
Fotografie de studiu
Pulcheria Smigelschi și copii artistului
Gustul amar că românii nu pot avea o pictură naţională așa cum încep să și-o dezvolte maghiarii sau vienezii îi dau
un nobil imbold de a se ocupa mai îndeaproape de pictura bisericească lăsând pentru o perioadă pictura de șevalet.
Asupra importanţei motivelor naţionale și a posibilităţilor de a le adopta artei culte îi atrse atenţia, pentru prima oară,
profesorul său dun Budapesta, István Gróh, care în calitate de membru al Comisiunii Monumentelor Istorice
budapestane, cercetase amănunţit frumuseţea broderiilor și ţesăturilor ţărănești. Un rol hotărâtor în activitatea
artistului a avut-o numeroasele discuţii cu Miron Cristea, pe atunci asesor consistorial la Sibiu, însărcinat cu decorarea
Catedralei din Sibiu. Smigelschi i-a propus ca în concursul de pictare a bisericii să fie stipulat: ”se va purcede deci foarte
înţelepţește, dac pictorul – pe lângă studierea ornamenticii orientale, amintite și devenite oarceum canonice – se va
inspira și de neîntrecutele motive românești, ce se găsesc în lucrurile și decoraţiunile poporului nostru.”În numeroase
scrisori, Smigeslchi este tot mai convins că momentul pictării Catedralei Mitropolitane din Sibiu, ”maica tuturor bisericilor
din Ardeal”, este momentul oportun de începere a realizării unei picturi naţionale. În acest sens, chiar dacă este
marginalizat de cei de la Mitropolia sibiană din cauza confesiunii sale, Octavian Smigelschi câștigă rapid încrederea
14
intelectualilor ardeleni dar și munteni: Octacvian Goga, Nicoale Iorga, Alexandru Mocioni, Ion Mincu, ș.a. care îl
recomandă ca fiind singurul care poate să decoreze spaţiul vast al noi catedrale sibiene. Sintetizând spiritul apusean cu
cel răsăritean, Smigelschi, a fost, avant la lettre, un artist ecumenic, realizând la Sibiu, un nou stil propriu pe care il numim
astăzi neobizantin, adică o strălucită sinteză de elemente din pictura bizantină, în special a mozaicurilor italiene, a
Renașterii și din cea tradiţională românească, depășind ca atare cu mult cadrele regionale și asumându-și o importanţă
naţională, și un artist greco-catolic care și-a legat numele de o biserică ortodoxă dar și de câteva altare luterane și
evanghelice.
În pictura din Catedrala sibiană, artistul s-a străduit să folosească o seamă de motive populare, inspirate de pe
frumoasele scoarţe ardelene, ori bogatele opregi bănăţene. Prin folosirea acestora, printr-un program bine gândit și
argumentat, Smigelschi introduce și realizează pentru prima dată în iconografia românească o românizare a acesteia. În
toate aceste motive tradiţionale, artistul a știut că e depusă toată forţa de muncă și pricepere a femeii și că în ea se
reoglindește străduinţele culturale care au agitat și agită spiritul straturilor de mai jos ale neamului nostru. Valeriu
Braniște afirma despre pictura din Catedrala sibiană
astfel: ”Bunul simţ și adânca pricepre a lui
Smigelschi ne indică și în privinţa aceasta direcţia
dezvoltării picturii bisericești la noi românii.
Ornamentica lui, figurile și tipurile lui sunt
românești, sunt isvorâte din sufletul treaz al
românului, al cărui gust s-a sintetizat deja în artele
naţionale. Românul sănătos la minte și la inimă nu
are pricepere pentru aberaţiile ascezei orientale.”
Și asupra decoraţiei interioare a Catedralei sibiene
s-a ocupat în mod minuţios Octavian Smigelschi.
Avea această capacitate și lucrul acesta este grăitor
și observând cartonul pentru Catedrala din Blaj cât
și cel pentru Sibiu (astăzi pierdut). Pornind de la
decoraţia vitraliului de la intrare care are în centru
crucea înconjurată de o bandă tricoloră care
amintește de unitatea românilor (și aceasta înainte
de Marea Unire!) Catedrala Mitropolitană din Sibiu
are pardoseală de mozaic asemenea unui covor
românesc. Iconostasul realizat de Constantin Babic
din București a fost realizat după planul lui
Lina cu mărgele
colecţia MNB
15
Cantor
colecţia MNB
Smigelschi, tocmai pentru a continua o parte din modele

broderiei tradiţionale din icoană și pe partea lemnoasă.
Renumitele elemente decorative tradiţionale coarne ale
berbecului de pe coloanele iconostasului alternează cu motive
bogat decorative și cu ornamentele geometrice ce se împletesc
cu vrejul de viţă de vie iar în registrul superior cu sfoara împletită
în trei, așa cum se întâlnește la biserica din Dragomirna. Și mai
mult decât atât ferestrele Catedralei trebuiau să fie decorate cu
vitralii avâd motive românești, asemănător cu cel de la intrare.
Meritul lui Smigelschi este acela că a reușit să adapteze
exuberanţa decorativă brâncovenească cu elemente medievale
moldovenești și cu elemente ale broderiei tradiţionale. Toate
acestea ne amintesc de cele trei provincii românești, unite acum
în Catedrala din Sibiu, un simbol al românilor, o adevărată
Catedrala a Marii Uniri. După terminarea lucrărilor de pictură la
Catedrala din Sibiu, decorată parţial din lipsa fondurilor,
Smigelschi a rămas preocupat de problema artei naţionale. Văzând pictura Catedralei și având discuţii cu artistul,
Alexandru Tzigara-Samurcaș afirma într-un material dedicat pictorului că: ”Specializându-se în zugrăvirea de biserici,
Smigelschi a căutat să renoveze atât din punct de vedere decorativ cât și tehnica tradiţională. Astfel, în Catedrala
Mitropolitană din Sibiu, marea inovaţie introdusă de el constă în întrebuinţarea motivelor românești împrumutate de la
ţesătorie.”
Valoarea artistului este cu atât mai mare cu cât se pare că la nivel de Transilvania programul său a fost foarte
bine gândit, argumentat, studiat și firește apreciat la nivelul societăţii, dând dovadă de coerenţă internă. Dacă la nivelul
literaturii exemplele de activism în redescoperirea propriilor valori naţionale sunt numeroase, în cazul artelor vizuale nu
putem afirma, din păcate același lucru.
După încheierea contractului pentru decorarea Catedralei din Sibiu, Smigelschi va decora câteva iconostase din
apropierea Sibiului și Bistriţa-Năsăud. O notă aparte este decorarea bisericii și a iconostasuli din Ciacova – Timiș și
biserica din Rădești, ctitoria episcopului Demetriu Radu. În toate aceste realizări se observă continuarea idealului său, și
mai mut decât atât dezvoltarea acestuia așa cum îl vedem în bolta bisericii din Ciacova. Efortul artistului nu s-a oprit la
realizarea unui nou stil în pictura bisericească ci a mers mai departe până la inventarea unor noi soluţii pentru arta sa.
Astfel, odată cu atribuirea decorării capelei Rákoczy din Budapesta, Smigelschi inventează cimentul colorat. Decorara
acestei capele budapestane însemna un fapt important în cariera artistului, la fel de însemnat ca și pictarea Catedralei
16
sibiene. Din păcate această capelaă nu a mai putut fi decorată, rămânând doar studii și descrierea proiectului. După
desenul în creion pictorul stabiliea zonele de lumină și umbră cât și culorile, lucrând mai apoi cu o pastă de ciment
colorat. Pe spatele acestor panouri ce se realizau de aplica un strat de mortar de ciment ce avea un rol protector pusă pe
o structură metalică. Avantajul acestei tehnici îi oferea artistului o libertate de creaţie în atelier, putând fi mult mai ușor
lucrartă decât tehnica al fresco și putând surveni mai apoi ușoare retușuri. Plăcile se montau pe pereţii biserici, putând ca
la îndemnul ironic al artistului la o jumătate de secol să fie lustruite. Alături de această invenţie artistul a gândit și un
procedeu de lucru pentru ”execuţia de mozaicuri originale în pastă de sticlă și de reproduceri de mozaicuri”. Astfel, că
Smigelschi propunea realizarea unui nou tip de mozaic prin schimbarea metodei clasice care prezintă numeroase
inconveniente. Noul său proiect propunea realizarea unui suport de lucru dintr-o suprafaţă reticulată, formată din plăci
de material rezistent la foc precum porţelanul nesmălţuit, maiolica, șamota sau fier. Pe placă se trasa conturul desenului
realizat pe carton. Feţele obţinute prin turnare erau incizate formându-se mici adâncituri care dădeau aspectul unui
fagure de miere. Pe acest suport se ce constituia suportul, se fixau provizoriu pe o masă de lemn de pe care puteau fi
detașate cu ușurinţă. Mai apoi, toate părţile scobite se umpleau cu pastă de smalţ nears sau pastă de email. După
aplicarea pastei plăcile se ardeau într-un cuptor închis. Invenţia dădea posibilitatea ca peste pasta topită să fie puse
straturi succesive de culoare. Ambele invenţii aduceau un plus de perfecţionalitate cât și o maniera mai ieftină decât cele
existente și o metodă mai ușoară de lucru pentru artist. Viaţa –i fiind scurtă, zbuciumul artistic și noile metode de lucru s-
au oprit în anul 1912. A murit la doar 46 de ani, numele lui fiind nu doar a unui însemnat pictor din istoria artei românești, ci
mai ales așa cum afirma Virgil Vătășianu, ”un capitol al evoluţiei picturii noastre” dar și cel care deschide capitolul picturii
religioase moderne din România.
Crezul său artistic a fost mai apoi continuat de câţiva pictori: Virgil Simonescu și Flaviu Domșa, un ucenic de al lui,
Costin Petrescu, Iosif Keber, Cabadaief, ș.a.
Astăzi ca și atunci, pictura lui este dovada grăitoare a unui spirit progresist dornic de a contribui la înnoirea
expresiei artistice a stilului bizantin.
În pictura bisericească locul său este unul de căpătâi fiind cel care a reușit ”să spargă tiparele”, având
sensibilitatea și dragostea faţă de poporul său de a eterniza în pictură elementele decorative meșteșugite cu atâta
migală și sudoare de poporul nostru.
Astăzi artistul Octavian Smigelschi este un model curajos și demn pentru artiștii și iconarii contemporani,
îndemnând prin creaţia și idealul său la ingeniozitate și profesionalism, inventivitate, armonie și frumos.
Dr. Alexandru Constantin Chituţă
17
I. PERIOADA 1898-1904
Studiu, Maica Domnului

colecţia MA
Studiu
Iisus Hristos Arhiereu
colecţia MA
20
Studiu, Maica Domnului

colecţia MNB
Maica Domnului
icoană împărătească
Șura Mare - Sibiu
21
Iisus Hristos
Șura Mare-Sibiu
22
Sf. Ier. Nicolae

Șura Mare-Sibiu
23
Buna Vestire
Șura Mare-Sibiu
24
Studiu, Apostol
colecţia MNB
E datoria noastră, ca să-i prilejuim acestui

puternic talent prin sprijinul și interesul nostru
pentru înflorirea deplină, să-l facem interpretul
dragostii ce nutrim pentru artă, să-i ţinem
penelul în slujba noastră, iar când frica de
Dumnezeu ne îndeamnă să clădim casă de
rugăciune sufletelor noastre, să nu scriem
scrisori pecetluite cu sfială meșterilor din ţările
străine, care ne cunosc numai din cărţi cu
greșuri și nu ne înţeleg, - ci să ne aducem
aminte de cel de-acasă, cunoscător și părtaș
tuturor năcazurilor ce ne împrejmuite, iar ca
artist: tovarăș vrednic al plăsmuitorilor străini.
Octavian Goga, 1903
25
Maica Domnului
Ilva Mare-Bistriţa
Sf. Dimitrie
Ilva Mare - Bistriţa
26
Înălţarea Domnului
icoană praznicară
27
Sf. Ev. Ioan

icoană de iconostas
Conștiinţa a artistică însă nu i-a permis să copieze simplu.

Din contră! Cu gustul său rafinat a știut evita unele severităţi
ale vechilor măestri, fără însă ă altereze stilul să disolveze
colorile adesea-ori prea multifere și prea vii, în armonie
binefăcătoare și pompă de colori serioasă.
Tribuna Poporului, Arad, 1903
28
Proiecte pentru iconostas Proiecte pentru iconostas

Ilva Mare - Bistriţa colecţia particulară
colecţia particulară
29
El este expresia fidelă a neamului românesc

ardelean din timpul său, cu care s-a identificat
pe deplin.
Coriolan Petranu
Studiu pentru Evanghelie

colecţia MNB
30
Sf. Ier. Nicolae Iconostas

icoană praznicară Cutiș - Sălaj
Cutiș - Sălaj
31
II. PERIOADĂ 1904-1912
Maica Domnului
Poiana Ilvei - Bistriţa Năsăud
Iisus Arhiereu
Poiana Ilvei - Bistriţa Năsăud
34
Studiu, Iisus Hristos

35
Studiu, Îngeri
colecţia MNB
Studiu, Arhangheli
colecţia MNB
36
Studiu, Împărtășirea Apostolilor

colecţia MNB
Studiu, Nașterea Domnului

colecţia MNB
37
Studiu, drapaj Apostol

colecţia MNB
Studiu, Înger
colecţia MNB
38
Iată în mijlocul Românilor artistul care reînvie, din vremurile

demult apuse, stilul istoric al bisericii răsăritene în Studiu, Înger
pictura bisericească. colecţia MNB
Valeriu Braniște Studiu, Înger

colecţia MNB
39
Studiu pentru mână

colecţia MNB
Studiu pentru mână

colecţia MNB
40
Studiu pentru picior

colecţia MNB
Studiu pentru evanghelistî

colecţia MNB
Studiu pentru picior

colecţia MNB
41
Idealul lui din tinereţe a fost pictura bisericească! Un teren pe care l-au scăpat românii, ca și multe
altele, în vremuri grele, ce au dat peste noi! De unde pictură bisericească, când bisericile erau din
nuele și fiinţa lor depindea și fiinţa lor depindea dela graţia stăpânului de pământ!? De unde
pictori, când n-aveau ce zugrăvi!? Se nu fiu rău înţeles! Vorbesc de patrua lui Smigelschi!
Valeriu Braniște, 1904
Studiu Maica Domnului

colecţia MNB
Studiu, Maica Domnului Orantă

colecţia MNB
42
Studiu, mână binecuvântând

colecţia MA
Smigelschi e un copil din popor, care și-a
început educaţia lângă strană și a crescut la
umbra bisericii românești, până ce a devenit
bărbat. Din impresiile neșterse ale copilului s-
a închegat conștiinţa lămurită a artistului,
care simte, pricepe și reproduce toate luniile
sale spiritului sănătos al bisericii, cu care a
concrescut sufletul său simţitor.
Valeriu Braniște, 1904

Studiu, mână binecuvântând

colecţia MNB
44
Studiu Botezul Domnului

colecţia MNB
Studiu Înălţarea Domnului

colecţia MNB
45
Studiu Evanghelist
colecţia MNB
Studiu pentru Apostol și mână

colecţia MNB
46
Carton, Înger
proiect pentru cupola Catedralei din Sibiu
47
Carton isus Hristos

proiect pentru Catedrala din Blaj
48
Iisus Hristos, Sf. Grigore Dialogul,

Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Vasile cel Mare
Proiect decoraţie Liturghier
colecţia MNB
Carton Ev. Matei cu Isaia și Ieremia
...la numai treizeci și opt de ani este creatorul

neobizantinismului românesc ce corespunde
plenar tradiţiei noastre.
prof. univ. dr. Nicolae Sabău
52
Carton Serafimi
...Octavian Smigelschi va fi pomenit cu îndoită admiraţie. ca unul care a prăbușit

temeliile șubrede ale vechii picturi bizantine și a sufleat nou duh de viaţă în icoanele
înţepenite ale trecutului. Aceasta ne e singura mângâiere, când stăm în faţa
osemintelor reci ale celui mai mare pictor, pe care l-am avut noi Românii din ţara
ungurească.
Alexandru Ciura
Marea pânză
54
55
Proiect de absida altarului
Catedrala Mitropolitană din Sibiu
colecţia MNB
58
Carton,
Proiect pentru Catedrala din Blaj
59
Maica Domnului
proiect pentru absida altarului
Catedrala din Sibiu
colecţia MNB
60
Iconostas
Catedrala Mitropolitană Sibiu
Detaiu, Cupolă
Catedrala Mitropolitană Sibiu
Cel mai mare rezultat îl poate arăta între pictorii bisericești Octav Smigelschi. După
părerea mea el este singurul, care se poate compara cu Lotz. Nu cartoanele expuse
aici determină părerea mea - ele sunt piese singuratice - ci pictura catedralei din
Sibiu. Am avut ocazia să admir desenul puternic, culorile pline de mozaic bizantin.
Un simţ de stil de invidiat zace în întreaga compoziţie, din care ne vorbește știinţ
deplină a unui maestru modern.
Ștefan Groh
61
Iisus Hristos
Catedrala Sibiu
62
Maica Domnului
Catedrala Sibiu
Sf. Ier. Nicolae

Catedrala Sibiu
Punctul de plecare pentru acest sfârșit, fără îndoială, trebuie să fie deoparte

arta tradiţională a mănăstirilor noastre, dealtă parte, arta decorativă
ţărănească.
Octavian Smigelschi
Sf. Arh. Gavriile
ușă diaconească
Catedrala Sibiu
67
68
Învierea Domnului
Catedrala Sibiu
Cina cea de Taină

Catedrala Sibiu
Pictor complex, cu o educaţie europeană

firească la un intelectual ardelean al epocii
1900, Smigelschi este un creator de artă
naţională.
Acad. Răzvan Theodorescu
69
Cupola și pandantivii
Catedralei din Sibiu
Apostoli
Catedrala Sibiu
72
Serafimi, detaliu din cupolă

Catedrala Sibiu
Cel mai de seamă pictor al nostru, artistul, sub al cărui penel măestru, a reînviat antica
pictură bizantină resfrântă prin suflet românesc, ca început al ueni arte de pictură
bisericească specific românească în conformitate cu caracterul etnic român al poporului și
ritul oriental al credinţei noastre, contopite ambele armonic nu numai în sufletul poporului,
după cum s-a închegat în delungul evoluţiei de veacuri, ci și în concepţiile artistice, care vor
rămâne podoaba catedralei române ortodoxe din Sibiu, precum și a multor biserici...
Drapelul, Lugoj 73
În 1906, la expoziţie, a vrut să ni se înfăţișeze,
având și el mândria, așa de firească și așa de
mișcătoare pentru noi, de a fi consacrat prin
admiraţie în capitala neamului său, el, pe care
ungurii erau gata să-l așeze, recunoscători
între cei mai buni ai lor: n-a voit să-i dăm cei
câţiva metri pătraţi pentru care se ruga. Ţinea
foarte mult ca pe pereţii vreuneia din bisericile
acestei Românii libere să se afle chipuri de
sfinţi lucrate de dânsul; s-au găsit alţii, mai bine
văzuţi și cu mai multe legături, ca să-l dea într-
o parte. Cei de dincolo îl știu însă: uniţii dintre
care făcea parte, ca și neuniţii, cărora li-a
închinat cea mai mare operă a vieţii sale,
pictura catedralei din Sibiu.
Nicolae Iorga
Tripticul Închinarea Magilor

parţial distrus
Proiecte iconostas Iconostas

Biserica din Șanţ Biserica Șanţ - Bistriţa Năsăud
colecţia MA
77
Sf. Ev. Luca

Catedrala Sibiu
Proiect amvon Amvon

colecţie particulară Biserica Șanţ - Bistriţa Năsăud
78
79
Sf. Ev. Ioan
Biserica Șanţ - Bistriţa Năsăud
80
Iconostas
Biserica Măgura Ilvei - Bistriţa Năsăud
Maica Domnului Iisus Hristos

icoană împărătească icoană împărăetască
Măgura Ilvei - Bistriţa Năsăud Măgura Ilvei - Bistriţa Năsăud
81
Detaliu iconostas
Măgura Ilvei -Bistriţa Năsăud
Octavian Smigelschi ne-a adus ce se caută mai mult astăzi: o

viziune nouă a lumii, o formulă necunoscută până atunci artei
sale, un stil al cărui creator să fie.
Nicolae Iorga
Iconostas
Biserica din Fabric - Timișoara
Detaliu - iconostas
Biserica din Fabric - Timișoara
83
Apostoli
Biserica din Poiana Ilvei - Bistriţa Năsăud
Dar cine știe ce întorsături

neașteptate ne-ar mai fi rezervat
evoluţia lui, dacă perspectiva largă și
mult promiţătoare nu s-ar fi întunecat
brusc și pentru totdeauna.
Virgil Vătășianu
84
Sf. Ev. Matei

Biserica din Ciacova - Timiș
85
Iconostas
Biserica din Rădești - Alba
Boltă
Biserica din Rădești - Alba
87
Nașterea Domnului
Biserica Rădești - Alba
88
Răstignirea Domnului
89
Învierea Domnului
90
91
Detaliu boltă
92
Studiu Demetriu Radu

foto
Demetriu Radu
93
Iisus Hristos
colecţia MNB
Iisus Hristos
colecţia MB
Iată cum un artist mare poate să verse nouă viaţă într-un ram al picturii, ce părea menit trecutului.
El a regenerat pictura bizantină și a ridicat-o la o nouă strălucire, primenind-o. Și ca să ne-o facă și
mai plăcută, a avut fereicita idee de a introduce motive naţionale în ornamentică. Penelul lui
măestru a armonizat așa de perfect motivele naţionale cu ornamentica bizantină, încât totul ia o
înfăţișare deo deosebită splendoare.
Ioan Pop de Zăicani

Studiu Maica Domnului

colecţia MNB
Foto - studiu Pulcheria Smigelschi

soţia artistului
colecţia particulară
Maica Domnului
ciment colorat
colecţia MNB
Foto verso ciment colorat
96
97
Arh. Mihail
mozaic în pastă de sticlă
Luaţi în mână un număr din Neamul

Românesc al d-lui Iorga și veţi vedea pe
coperta lui ţărani, într-un fericit ansamblu cu
icoanele lui Ștefan cel Mare. Mihaiu Bravu și
A. Ioan Cuza, deschideţi Evanghelia și
Apostolierul și veţi da de picturile lui; și voi
fraţilor preoţi, când luaţi în mână
Liturghierul ca să aduceţi jertfa cea fără de
sânge veţi da cu ochii tot de pictura lui
Smigelschi.
A fost cel mai mare pictor, cu care ne putem
mândri românii ardeleni și am fost un neam
prea sărac pentru a sprijini după vrednicie
un talent atât de superior.
Alexandru Ciura
Proiect
copertă Biserica Sf. Uniri din Tâmpăhaza
Demetriu Radu
98
Ei simt (ardeleni n.n.) că poate să

treacă un veac și un pictor ca dânsul,
cinste pentru neamul din care s-a
născut și binecuvântare de frumuseţă
pentru dânsul, nu se va naște.
Nicolae Iorga
Mormântul familiei artistului Smigelschi

cimitirul din Blaj
99
Expozitie Octavian Smigelschi și artă religioasă
Biblioteca Judeţeană ASTRA, 1921
100
Expoziţii, simpozione, proiecţii, concerte
2012 - prezent
In memoriam Octavian Smigelschi

Pictor academic cu o strălucită educaţie

artistică dobândită în ţară, dar mai ales
în străinătate, Octavian Smigelschi a
imprimat artei românești fie profane, fie
ecleziastice un resort specific ce aducea
ceva nou în monumentalitatea operei de
artă percepută mai ales ca o imitaţie sau
o copie a celei antice sau medivale.
Episcop Visarion Bălţat
102
Octavian Smigelschi, între tradiţie și inovaţie

Muzeul Ţării Crișurilor, Oradea, 2014
Când privim acești îngeri, când privim acest Christ, când privim icoanele din
iconostas, la ce ne duce gândul? La Domnul! Celelalte lucruri sunt total
nesemnificative. Reușim și noi, la rândul nostru, să preluăm acest spirit și să
mergem pe urmele acestor oameni care au încercat să dăruiască
întotdeauna binele, frumosul, adevărul?!
Episcop Virgil Bercea
103
Smigelschi și Catedrala
Alexandru Constantin Chituţă, este iată cel care poartă două prenume a doi mari împăraţi. Dar el
este mai degrabă un om instituţie în felul în care știe să organizeze aceste minunate evenimente.
Operele și cărţile lui Alexandru Constantin sunt ctitorii. Ctitoriile acestea se sedimentează în timp
și când te raportezi la ele imediat ai o altă viziune a valorii.
Onuc Nemeș Vintilă

104
Restituire Octavian Smigelschi

Muzeul Naţional al Ţăranului Român, 2016
Restituire Octavian Smigeschi

Biblioteca Academiei Române, 2016
Am întâlnit în Alexandru Chituţă un

demn și sârguincios transilvănean care
se preocupă cu multă pasiune faţă de
pictura lui Octavian Smigelschi. Cu
siguranţă ce am văzut acum în această
expoziţie mă face să îi iubesc și mai
tare pe acest pictor care cu siguranţă
este un adevărat intelectual și cel mai
important artist al secolului XX.
acad. Răzvan Theodorescu
105
Monumentalitate artistică
Muzeul de Artă Cluj Napoca, 2016
Un maestru al culorii care, nici până astăzi nu

poate fi egalat la o asemenea armonie
dublată de monumentalitate și concepţie.
prof. univ. dr. Andrei Marga
106
Smigelschi și Blajul
Catedrala Unită, Blaj, 2016
107
Din inimă îl felicit pe Alexandru Chituţă pentru munca sa extraordinră de a ni-l restitui
pe Octavian Smigelschi, un artist care a avut realizări măreţe și care s-a stins așa de
repede.
Cardinal Lucian Mureșan
Preafericitul Părinte Cardinal Lucian Mureșan la expoziţia din Catedrala din Blaj
108
Exponent al tinerei generaţii de teologi români, Alexandru Constantin Smigelschi 150

Chituţă s-a aplecat cu mult sârg asupra unui asemenea izvor cu Muzeul Naţional Brukenthal, 2016
experienţă umană, cercetând cu pasiune și competenţă opera și
personalitatea pictorului ardelean Octavian Smigelschi. Ani la rând,
Alexandru a urmărit traseul profesional al artistului prin muzee,
biserici și arhive, pentru a readuce în atenţia contemporanilor, opera
și profilul unui pictor care și-a dedicat întreaga energie creatoare
integrării valorilor tradiţiei naţionale în structura iconografică a picturii
bisericești.
Doina Ișfănoni
109
Intre porţile Orientului și Renașterea Occidentului 110

Catedrala Evanghelică, Sibiu, 2016
Octavian Smigelschi, pictorul Transilvaniei

Muzeul Bistriţa/Biserica Herina 2016
Proiecţie - Târgul de Crăciun

Sibiu, 2016-2017
111
Transilvania și pictura naţională,

Biblioteca Judeţeană ASTRA, Sibiu, 2018
Octavian Smigeslchi, promotorul unei

viziuni artistice naţionale
Museikon, Muzeul Naţional al Unirii
Alba Iulia
2018
Am bucuria de a cunoaște acum realizările unui

pictor român extraordinar care unește Apusul și
Răsăritul aici la Sibiu.
Hans E. Tischler
Consulul Germaniei la Sibiu
112
Octavian Smigelschi, promotorul picturii naţionale

bisericești
Universitatea Dunărea de Jos
Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualităţii Creștine
de la Dunărea de Jos
Galaţi, 2018
Suntem aici în această măreaţă sala pentru o expoziţie

tot atât de măreaţă, care vine de dincolo de munţi, din
Transilvania. Este vorba de o parte din schiţele marelui
artist român, creștin dar cu mare har de la Dumnezeu de
a îmbina tradiţia creștină cu arta naţională, Octavian
Smigelschi. Sunt schiţe pentru măreaţa Catedrala a
Ardealului de la Sibiu care astăzi aflându-se la Dunărea de
Jos devine o mărturie vie și reală a unităţii noastre de
credinţă și a unităţii naţionale în Anul Centenarului.
Arhiepiscop Casian Crăciun
113
DE
Octavian Smigelschi (1866 – 1912) ist einer der wichtigsten rumänischen Künstler, die Ende des 19. und Anfang des 20.
Jh. in Siebenbürgen wirkten. Seine Malerei stiftet sowohl in der sakralen wie auch in der profanen Kunst Neuerungen,
die als programmatisch gelten dürfen. Smighelschi wächst in der multikulturellen Athmosphäre Hermannstadts auf und
schließt ein Kunststudium in Budapest an. Er verfeinert sein Können auf Studienreisen nach München, Dresden, Wien,
Venedig, Ravenna und Rom. Seine künstlerische Sensibiliät befähigt ihn zu Aufgeschlossenheit gegenüber Modernität
und Experimenten. Gleichzeitig rückt die traditionelle rumänische Kunst als Quelle immer stärker in sein Bewusstsein.
Die Kirchenmalerei war es, die Octavian Smighelschi endgültig in der rumänischen und mitteleuropäischen
Kunstgeschichte etablierte. Sein erstes Gesamtprojekt erstellte er für die Innenausstattung der griechisch-katholischen
Kathedrale in Blasendorf/Blaj . Als Meisterleistungen gelten seine Werke in der Hermannstädter orthodoxen
Kathedrale. Hier malte er die Kuppel aus, gestaltete die Evangelisten und die Ikonostase. Durch seine Arbeiten in
orthodoxen, griechisch-katholischen und evangelisch-lutherischen Kirchen gelang Smighelschi ein künstlerischer
Brückenschlag zwischen den Konfessionen Siebenbürgens.
In der Kirchenmalerei gilt Smighelschi als Schöpfer des rumänischen byzantinischen Stils, der durch ein harmonisches
ikonographisches Programm, wie auch durch sein stilistisches Konzept gekennzeichnet wird.
trad. Frank Thomas Ziegler
114
Studiu Sf. Evanghelist Ioan
colecţia MNB
115
EN
In his short life, Octavian Smigelschi successfully approached a variety of techniques: watercolour, tempera, oil, pastel,
coal, fresco and coloured concrete – his invention, and a variety of themes: landscapes, animal figures, draping and
clothing studies, clay statuettes, a sort of bozzeti, portraits, self-portraits, images of saints, and others. Stylistically
shaped in an academic milieu, he also showed affinities for the symbolistic painting of his time. Also, he ardently desired
to create a new, monumental art with Romanian national features, both sacred and profane. The embracing interest
that Smigelschi had for nature and his inspired drawings are especially evident in the studies he dedicated to nature,
animals and children. He is well known for the warm atmosphere, the discrete gentleness, the intimacy of the depiction
and the soft colours. The artist is an outstanding personality of modernism in Romanian painting. His creation is
undoubtedly original and he is also a representative of symbolism in Transylvanian art, his creations The Angel of Death,
The Wicked Fairies, The Quartett and Children Choir are all symbolist themes which Smigelschi polished and nuanced
through his career. Portraiture was one of the first genres he approached. He chose his subjects mostly from rural life;
the portraits of peasants wearing their traditional costumes join the portraits he painted of his loved ones: his parents
and his wife. Displaying finesse in observing, power in analyzing and knowledge in characterizing, the artist moves with
ease from painting children, portraits under the sign of innocence, purity and playfulness in which the expression is
skilfully captured, to the dignified, portly portraits of peasants, of his mother, or to selfportraits. The national, Romanian
dimension of his creation is evident in the artist's own words and sentiments: Romanian spirit, said the artist, finds
expression in all the things which come from within, in language, literature, customs; but many qualities characterize its
attitude. Romanians are graceful and move with ease without acting; there is harmony in shapes and in the colours of
their traditional costume; they are never stodgy, not even when they are ugly and grotesque. The National Triptych and
The Adoration of the Magi are works which reflect the aspirations of the Romanian nation. They give Smigelschi the
opportunity to employ colour in order to express the perfect symbiosis between spirituality and nationality, in other
words, the Romanian soul. The National Triptych symbolizes the foundation of Romania through religion, continuity and
hard work, while in the other Triptych; the Biblical scene is made Romanian by placing it in the Romanian landscape and
by choosing characters from all three Romanian provinces and shepherds from Mărginimea Sibiului with their wives and
children. Letters kept in the family archive show that his passion for religious painting took him to Italy where, in
Ravenna, Venice, Florence and Rome, he studied old Italian painting and that he also studied the Byzantine world in
Thessalonica, Athos and Constantinople. It was a period rich in artistic accumulations, comparisons, sublimations and of
quest for new roads to follow. From this perspective, the process of spiritual accomplishment shows strong European
connotations and influences. What we have here is, in fact, an intercultural model doubled by a multicultural one.
Smigelschi adds the national, Romanian dimension to the European panorama. He crosses the Carpathians into the Old
Kingdom and carefully studies the painting and the architecture of the churches of Tismana, Cozia, Bistriţa, Horezu,
Curtea de Argeș, Bucharest, Snagov, Sinaia, then of Constanţa and Brăila; he will then continue with Moldavia and
Bucovina: Galaţi, Iași, Suceava, Dragomirna, Putna, Rădăuţi, Humor, Suceviţa, Voroneţ and Cernăuţi. These trips turned
116
him into a passionate admirer of traditional Romanian architecture and religious painting. He will lovingly draw
numerous sketches and take numerous photographs that he will study day and night until his hands will give face and
colour to saints. One might think that many decorative motifs and many of the saints' faces have been taken from the
old frescoes, from an old manuscript, from a painting long since kept somewhere inside. He knew how to return to the
source only to find a starting point for his work. Coming in contact with hierarchs, monks, priests, artists and many
important men of culture of the country made him appreciate Romanian spirituality with warmth and tenderness. With
his works, Smigelschi proved to be not only a gifted artist, alive to the beautiful, but also knowledgeable about the
theology and spirituality of the Eastern Fathers, of their work. In addition to his national-Romanian dimension, we must
also mention Smigelschi's ecumenical dimension. We have a strong personality who knew worked and, most of all, lived
Romanian spirituality.
trad. Alice Cristina Haţegan
117

Catalog Album Smigelschi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Catalog Album Smigelschi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

OCTAVIAN

Muzeul Naţional Brukenthal

Concepţie graﬁcă și tehnoredactare : Alexandru Constantin CHITUŢĂ

Mulţumiri: Anamaria SMIGELSCHI, Ioana ȘETRAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Copyright by Alexandru Constantin CHITUŢĂ

1884 1890 1895 1886 1887

Smigelschi a adus artă în compoziţie, în aranjarea masei, în accentul liniei. Ceva cu ce nu

(măsar artistic) Iosif Vogel din Sighișoara.

Studiu pentru copertă

În acest sens, începând șantierele la multe biserici din

Studiu, Cruce de iconostas

Smigelschi, tocmai pentru a continua o parte din modele

Dr. Alexandru Constantin Chituţă

Studiu, Maica Domnului

Studiu, Maica Domnului

Sf. Ier. Nicolae

E datoria noastră, ca să-i prilejuim acestui

Octavian Goga, 1903

Sf. Ev. Ioan

Conștiinţa a artistică însă nu i-a permis să copieze simplu.

Tribuna Poporului, Arad, 1903

Proiecte pentru iconostas Proiecte pentru iconostas

El este expresia ﬁdelă a neamului românesc

Studiu pentru Evanghelie

Sf. Ier. Nicolae Iconostas

Studiu, Iisus Hristos

Studiu, Împărtășirea Apostolilor

Studiu, Nașterea Domnului

Studiu, drapaj Apostol

Iată în mijlocul Românilor artistul care reînvie, din vremurile

Valeriu Braniște Studiu, Înger

Studiu pentru mână

Studiu pentru mână

Studiu pentru picior

Studiu pentru evanghelistî

Studiu pentru picior

Valeriu Braniște, 1904

Studiu Maica Domnului

Studiu, Maica Domnului Orantă

Studiu, mână binecuvântând

Valeriu Braniște, 1904

Studiu, mână binecuvântând

Studiu Botezul Domnului

Studiu Înălţarea Domnului

Studiu pentru Apostol și mână

Carton isus Hristos

Iisus Hristos, Sf. Grigore Dialogul,

...la numai treizeci și opt de ani este creatorul

prof. univ. dr. Nicolae Sabău

...Octavian Smigelschi va ﬁ pomenit cu îndoită admiraţie. ca unul care a prăbușit

Sf. Ier. Nicolae

Punctul de plecare pentru acest sfârșit, fără îndoială, trebuie să ﬁe deoparte

Cina cea de Taină

Pictor complex, cu o educaţie europeană

Acad. Răzvan Theodorescu

Seraﬁmi, detaliu din cupolă

Tripticul Închinarea Magilor

Proiecte iconostas Iconostas

Sf. Ev. Luca

Proiect amvon Amvon

Maica Domnului Iisus Hristos

Octavian Smigelschi ne-a adus ce se caută mai mult astăzi: o