PROIECT LA LIMBA ROMÂNĂ

ALEXANDRU PLĂMĂDEALĂ
Alexandru Plămădeală este una dintre personalitățile marcante, care a contribuit, incontestabil, la
promovarea valorilor cultural-artistice moderniste în perioada interbelică, la formarea și
dezvoltarea școlii naționale de artă, cât și la conturarea imaginii identitare a capitalei noastre. A
avut un rol imens în restructurarea și dezvoltarea Școlii Municipale de Desen într-o instituție
progresivă de învăţământ artistic cu denumirea de Școala de Belle-Arte (actualmente Colegiul
republican de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” din Chișinău), pe care a condus-o timp de
20 de ani și care a devenit un centru cultural-artistic de importanță al capitalei. În ceea ce
privește grafica de șevalet a maestrului, în colecțiile Muzeului Național de Artă a Moldovei și
Arhivei Naționale a Republicii Moldova se dețin numeroase desene de studiu a figurii umane,
portrete și câteva compoziții peisajere. Indiscutabil, genul artistic în care s-a conturat cel mai
bine talentul și calitățile lui Alexandru Plămădeală este sculptura. Statutul de sculptor
național,Alexandru Plămădeală l-a obținut, totuși, datorită operei simbolice, creată între anii
1924–1925 și inaugurată la 29 aprilie 1928 în Grădina Publică din Chișinău – monumentul lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt.
Alexandru Plămădeală, sculptor, pictor, grafician, pedagog, s-a născut la 9 octombrie 1888, la
Chişinău (Buiucani), în familia preotului Mihai Plămădeală.
În perioada 1908-1911 a studiat arta plastică la Şcoala de Desen din Chişinău apoi, la Şcoala
Imperială Superioară de Pictură, Sculptură şi Arhitectură din Moscova.În anii 1916-1918 a
lucrat în calitate de gravor de medalii la Monetăria din Petrograd. După 1918 se întoarce la
Chişinău, unde este numit în funcţia de director al Şcolii de Desen (1919), transformată ulterior
în Şcoală de Arte Plastice. În prezent aici se află Colegiul Republican de Arte Plastice ce poartă
numele marelui artist.
În perioada anilor 1925-1940 a organizat, la Chişinău, 11 Saloane de pictură, sculptură, desen,
gravură şi arte decorative. Din anul 1920 a participat la expoziţiile colective de artă plastică
regionale sau naţionale, prilej cu care i s-au acordat mai multe premii.
Alexandru Plămădeală se stinge din viaţă la 15 iunie 1940 la Chişinău.
Premii şi distincţii: Premiul Ministerului Cultelor şi Artelor al României (1924), Premiul Mare
acordat de Ministerul Cultelor şi Artelor pentru lucrarea Tors de femeie (1938), Ordinul Steaua
României (1923), Ordinul Coroana României (1927).
Numele sculptorului îl poartă Colegiul de Arte Plastice și o stradă
din Chişinău.
 CREAȚIILE SCULPTORULUI

• În creaţia sa a practicat toate genurile sculpturii: portretul,

nudul, sculptura monumentală, bustul funerar, compoziţia de
gen, plastica mică. În domeniul plasticii de forme mici.A
realizat o serie de portrete ale oamenilor de creaţie şi ale unor
celebri intelectuali români, inclusiv basarabeni.
• Cea mai cunoscută capodoperă a sa este monumentul lui Ştefan
cel Mare și Sfânt din Grădina Publică din Chișinău.Pentru a
executa schiţele, autorul a studiat arhivele şi bibliotecile din
Iaşi, Bucureşti și Cernăuţi. Lucrările au fost demarate în aprilie
1925 (37 ani) şi finisate peste 2 ani. Această lucrare este
considerata cea mai importantă opera din creația sa.
Bustul poetului moldovean Alexei Mateevici Portretul soției Olga,1925 (37 ani)
din bronz,1934(46ani) Cimitirul central din
Chişinău
Compoziția cultura ,,Cioban'', 1928(40
ani) ,lemn
Portretul lui Bogdan Petriceicu-Hasdeu,
1936(48ani)

Foarte multe lucrări ale artistului au fost

distruse în primele zile ale războiului,
păstrându-se doar unele reproduceri.
În 1921 (33 ani) a iniţiat fondarea Societăţii de Arte Plastice (Societatea de Belle Arte)
din Basarabia, devenind în 1927(39 ani) preşedintele ei. A fondat în 1939(51 ani)
Pinacoteca Municipală din Chişinău, alcătuită din operele-donaţii ale pictorilor
autohtoni. În calitate de director al Şcolii de Arte Plastice a contribuit la formarea unei
întregi pleiade de artişti plastici.
Alexandru Plămădeală a fost iniţiatorul lansării în Chişinău al unui muzeu în aer liber,
ansamblul sculptural Aleea clasicilor literaturii române, amplasat în grădina publică a
capitalei, care într-adevăr a fost realizată, dar dupa moartea sa, în 1958. Mai mult,
artistul avea elaborate câteva busturi care urmau să inaugureze viitoarea alee: cel al
enciclopedistului B.P. Hasdeu, al poetului preot Alexei Mateevici, prietenul din tinereţe
al lui Al. Plămădeală şi bustul fabulistului Alexandru Donici. În 1995 a fost
instalată o placă comemorativă pe casa unde a locuit marele artist.