COLECłIA DE ARTĂ ROMÂNEASCĂ MODERNĂ

DIN PATRIMONIUL MUZEULUI DE ARTĂ TIMIŞOARA

RAMONA ORBAN
Muzeul de Artă Timişoara

Cuvinte cheie: colecŃie, pictură, artă românească, perioada modernă, artişti

Keywords: collection, painting, romanian art, modern period, artists

Constituirea colecŃiei de artă românească modernă, care a pus bazele Muzeului

de Artă Timişoara, s-a întins pe o perioadă de 130 de ani, fiind rezultatul donaŃiilor,
achiziŃiilor şi transferurilor de la Muzeul de Artă R.S.R. din Bucureşti. Anul 1879 este
considerat anul naşterii colecŃiei, prin înregistrarea primei picturi în evidenŃele
muzeale iar Sigismund Ormós părintele colecŃiei, prin donarea colecŃiei sale personale
muzeului. ColecŃia actuală cuprinde lucrări ale unor artişti români de prestigiu, cum ar
fi Gh. Tattarescu, I. Andreescu, N. Grigorescu, Th. Aman, C. Lecca, S. HenŃia ş.a.

Muzeul de Artă din Timişoara de azi este rezultatul unui demers ştiinŃific şi
cultural care a durat timp de 130 de ani. În anul 1872 apar primele însemnări legate de
începuturile unei activităŃi muzeale în Banat, iar în 1879 a fost înregistrată în evidenŃele
muzeale prima pictură din cadrul viitoarei SecŃii de Artă. În perioada 1888-1895,
Sigismund Ormós (1813-1893), fondatorul SocietăŃii de Istorie şi Arheologie din
Timişoara (1872), colecŃionar şi istoric de artă, donează prin testament colecŃia sa
personală de pictură europeană noii instituŃii. Această perioadă marchează formarea
primei colecŃii de artă plastică a muzeului timişorean.
Din 1927 muzeul este condus de Ioachim Miloia (1897-1940), care organizează
Muzeul Banatului, iar începând cu 1940 Aurel Ciupe (1900-1988) preia conducerea şi
structurează muzeul pe domenii, astfel luând fiinŃă SecŃia de Artă sau Pinacoteca.
ColecŃia de artă românească modernă este alcătuită din lucrări în stil academic,
ale căror datări indică a doua jumătate a secolului XIX şi care poartă semnătura unor
mari autori neoclasici precum Constantin Lecca (1807-1887), Sava HenŃia (1848-1904),
Gheorghe Tăttărescu (1820-1894) şi Theodor Aman (1831-1891). De asemenea pot fi
întâlnite picturile lui Ion Andreescu (1850-1882) şi Nicolae Grigorescu (1838-1907),
artişti care au adăugat artei româneşti din a doua jumătate a secolului XIX influenŃele
impresionismului şi principiile Şcolii de la Barbizon. Alte nume deosebit de importante
pentru arta românească din perioada interbelică întâlnite în colecŃia Muzeului de Artă
din Timişoara sunt: Ştefan Luchian (1868-1916), Theodor Pallady (1871-1956), Nicolae
Tonitza (1886-1940), Gheorghe Petraşcu (1872-1949), Iosif Iser (1881-1958), Francisc
Şirato (1877-1953), Camil Ressu (1880-1962), Ştefan Dimitrescu (1886-1933), J.A.
Steriadi (1880-1956) sau Rudolf Schweitzer-Cumpăna (1886-1975).
Primele lucrări de pictură românească intrate în patrimoniul muzeal au fost cele
ale unor pictori bănăŃeni precum Nicolae Popescu (1835-1877), ale cărui lucrări s-au
achiziŃionat începând cu a doua jumătate a secolului XIX şi Constantin Daniel (1802-
1873), la începutul secolului XX. Sigismund Ormós, binecunoscutul colecŃionar datorită

www.mcdr.ro / www.cimec.ro
384 ColecŃia de artă românească modernă din patrimoniul Muzeului de Artă Timişoara

căruia muzeul timişorean a luat fiinŃă, a fost cel care s-a ocupat personal de mai multe
achiziŃii, fiind de altfel în bune relaŃii cu majoritatea artiştilor bănăŃeni ai vremii.
Aceste achiziŃii au continuat după primul război mondial cu ocazia expoziŃiilor
locale ale artiştilor bănăŃeni (ExpoziŃia AsociaŃiei BănăŃene, 1923)1. Printre aceste
achiziŃii s-au numărat lucrări ale lui Corneliu Liuba (1880-1953), Ion Isac (1885-1950)
şi Corneliu Minişan (1885-1952)2. Secretarul muzeului din acea vreme, George Postelnicu,
va începe să facă demersuri pentru a obŃine materiale informative în legătură cu buna
funcŃionare a unui muzeu. El va realiza însă că aceste achiziŃii de picturi bănăŃene nu
sunt suficiente pentru a constitui o colecŃie reprezentativă de artă românească. Drept
urmare, va face un apel către Inspectorul General al Muzeelor din Bucureşti, apel în
care explică situaŃia specială în care se afla atunci muzeul timişorean, însă nu primeşte
niciun răspuns.
SituaŃia începe să se schimbe începând cu anul 1927, când Ioachim Miloia preia
conducerea muzeului şi întreprinde o serie de acŃiuni pentru îmbogăŃirea patrimoniul
muzeal. Obiectivele acestor acŃiuni au reprezentat în principal, reŃinerea multor lucrări
de artă bănăŃeană veche (în special icoane) şi achiziŃionarea celor mai bune lucrări de
artă contemporană. În perioada 1927-1940 sunt înregistrate primele lucrări de artă
românească modernă, ale unor artişti reprezentativi pe plan naŃional cum ar fi, spre
exemplu, Nicolae Grigorescu – UliŃă la Vitré, Gheorghe Petraşcu – După ploaie, Gore
Mircescu (1885-1950) – Flori3.
De o importanŃă deosebită pentru colecŃia de artă românească modernă este
lucrarea UliŃă la Vitré a lui Nicolae Grigorescu, deoarece ilustrează perioada în care
artistul îşi desfăşura activitatea în FranŃa, în regiunea Bretagne, unde a valorificat din
plin principiile impresionismului francez. Această pictură în ulei pe pânză prezintă
efecte de ecleraj deosebit de rafinate, specifice pictorului, ceea ce îi oferă o valoare
deosebită. Este de asemenea una din cele mai des reproduse dintre lucrările lui Nicolae
Grigorescu, tocmai datorită acestor finisaje de o fineŃe deosebită.
Începând cu anul 1940, Aurel Ciupe primeşte funcŃia de director la Muzeul
Banatului, unde va începe să organizeze toate secŃiile şi să se ocupe de îmbogăŃirea
patrimoniului cu un număr mare de lucrări de pictură românească modernă. În următorii
doi ani, directorul Aurel Ciupe a reuşit să mărească fondul de artă românească printr-un
număr impresionant de lucrări, unele procurate în urma adreselor şi vizitelor oficiale
efectuate la Ministerul Artei şi Cultelor, altele achiziŃionate din Bucureşti de la marile
expoziŃii ale vremii.
Cu aceste ocazii, colecŃia de artă românească a muzeului timişorean a fost
substanŃial îmbogăŃită cu mari nume precum: Adam BălŃatu (1899-1979), Dan Băjenaru
(1900-1988), Rodica Maniu-Mützner (1892–1958), Gheorghe Petraşcu, Octavian
AngheluŃă (1904-1979), Lucian Grigorescu (1894-1965), Ion Vlasiu (1908-1997),
Gheorghe Vînătoru (1908-1983), Marius Bunescu (1881-1971), Ion Musceleanu (1903-1997)4.
În ciuda acestor donaŃii şi achiziŃii, SecŃia de Artă se confruntă în continuare cu
aceeaşi problemă. Încă nu exista o colecŃie de artă românească suficient de generoasă
pentru a permite organizarea unei expoziŃii de bază care să prezinte o evoluŃie a artei

1
În septembrie 1923 a avut loc prima expoziŃie a AsociaŃiei BănăŃene de arte frumoase, amenajată în Sala
Cavalerilor, la parterul Castelului Huniade – vezi MedeleŃ, RămneanŃu 2003, p. 26.
2
MedeleŃ, RămneanŃu 2003, p. 25; Vârtaciu MedeleŃ 1976 (manuscris).
3
M AT – Registrul inventar al colecŃiei de artă plastică, poziŃiile 264, 941, 278.
4
Vârtaciu MedeleŃ 1976 (manuscris); MAT – Registrul inventar al colecŃiei de artă plastică, poziŃiile
269, 275, 276, 278, 286, 515, 516, 518, 760, 761 etc.

www.mcdr.ro / www.cimec.ro
Ramona Orban 385

autohtone de-a lungul mai multor decenii. În acelaşi timp, fondurile alocate pentru
achiziŃii şi deplasări în teritoriu s-au dovedit a fi limitate, prin urmare directorul
muzeului se adresează în prima fază primăriei pentru suplinirea fondurilor, după care
apelează din nou la Ministerul Artei şi Cultelor pentru a cere o donaŃie mai însemnată,
menită să completeze unele lipsuri pe care le suferea colecŃia de artă românească de la
Timişoara în acel moment.
Datorită faptului că numeroase muzee din Ńară sufereau de inexistenŃa unei
colecŃii de artă românească bine reprezentată, s-a hotărât ca Muzeul de Artă al
Republicii Socialiste România să organizeze o serie de transferuri spre toate instituŃiile
muzeale în cauză. Aceste transferuri s-au desfăşurat în mai multe etape, cuprinzând
numeroase lucrări din secolele XIX şi XX care au permis organizarea unei expoziŃii de
bază în cadrul căreia să se poată urmări în mod coerent o evoluŃie în timp a vieŃii
artistice româneşti.
În paralel cu aceste transferuri au continuat şi achiziŃiile, menite să completeze
unele goluri existente în colecŃia de artă românească. În urma cercetării Registrului
inventar al colecŃiei de artă plastică s-a constatat faptul că unele lucrări au fost
cumpărate direct de la colecŃionari români foarte cunoscuŃi5.
De exemplu, din binecunoscuta colecŃie a profesorului Nicolae Bărăscu provin
două lucrări ale lui Alexandru Ciucurencu (1903-1977): Femeie cu papuci albaştri şi La
oglindă. Cele două lucrări datate în anul 1936, respectiv 1935, aparŃin de perioada în
care artistul a folosit mult albastru în compoziŃiile sale, o aşa-zisă ”perioadă albastră”.
Aceste două picturi ne oferă posibilitatea de a admira soluŃiile cromatice excepŃionale
pe care Alexandru Ciucurencu le oferea pânzelor sale. Din aceeaşi colecŃie a
profesorului Bărăscu provine şi lucrarea Peisaj cu figură, care poartă semnătura lui
Octav Băncilă (1972-1944).
Din colecŃia doctorului Aurel Siligeanu au fost achiziŃionate unele lucrări ce
poartă semnăturile altor trei artişti deosebit de valoroşi pentru pictura românească. Este
vorba despre Theodor Pallady – Natură statică, Gheorghe Petraşcu – Coana LucreŃia şi
Nicolae Tonitza – Nud. Este de menŃionat faptul că lucrarea Coana LucreŃia a lui
Gheorghe Petraşcu reprezintă unul din numeroasele portrete ale soŃiei pictorului, care i-
a fost model pe întreg parcursul carierei sale. În acest portret, figura personajului
feminin primeşte dimensiuni monumentale, fiind evidenŃiată şi prin suprapunerea ei pe
un fond întunecat.
Lucrarea care poartă titlul Flori, aparŃinând lui Ştefan Luchian, provine din
colecŃia academicianului Avramescu, împreună cu compoziŃia Femeie în Şezlong,
semnată Francisc Şirato. Natura statică menŃionată abordează o temă pentru care Ştefan
Luchian a fost supranumit ”poetul plastic al florilor”. Elementele care îi oferă o valoare
artistică deosebită sunt cele care Ńin de fineŃea raporturilor de lumină şi umbră şi
armonia combinaŃiilor de ordin cromatic. În ceea ce priveşte compoziŃia lui Francisc
Şirato, unde apare în ipostaza personajului feminin chiar fiica artistului, raporturile
cromatice se completează armonios cu elementele de ecleraj, conferind întregii
compoziŃii o atmosferă degajată, calmă.
O importantă parte din picturile lui Ion łuculescu (1910-1962) a rămas în grija
Mariei łuculescu, cea care s-a ocupat de păstrarea şi valorificarea acesteia după
dispariŃia marelui artist. Din această colecŃie se găsesc şi la Muzeul de Artă din
Timişoara trei lucrări: Spre łărm, Cimitir şi Ochii te privesc de pretutindeni. Aceste
5
MAT– Registrul inventar al colecŃiei de artă plastică, poziŃiile 1768, 2790, 2800, 4970, 5039, 5616,
5618.

www.mcdr.ro / www.cimec.ro
386 ColecŃia de artă românească modernă din patrimoniul Muzeului de Artă Timişoara

picturi se remarcă prin originalitate, atât din punct de vedere stilistic şi compoziŃional,
cât şi prin maniera desfăşurării preocupărilor tematice prin folosirea simbolurilor, care
adaugă expresivitate compoziŃiilor sale. Toate aceste elemente oferă lucrărilor de mai
sus o importanŃă artistică deosebită în peisajul picturii româneşti. Muzeul de Artă din
Craiova găzduieşte de asemenea un număr semnificativ de picturi ale lui Ion łuculescu,
provenite din aceeaşi colecŃie a doamnei łuculescu, în urma unei generoase donaŃii.
Aceste achiziŃii au reprezentat însă ocazii deosebite, deoarece în majoritatea
cazurilor, fondurile alocate deplasărilor în teritoriu şi achiziŃionării acestor lucrări de
artă au fost insuficiente. Ceea ce însemna că singurele posibilităŃi de închegare a unei
colecŃii semnificative de artă românească au rămas obişnuitele adrese trimise spre minister,
pentru a mai fi organizate transferuri din fondul statului spre muzeele din provincii.
Spre exemplu, o altă serie de transferuri masive de la Muzeul de Artă R.S.R. s-a
desfăşurat şi în anul 1967, când au intrat în patrimoniul SecŃiei de Artă timişorene
lucrări semnate de Carol Popp de Szathmary (1812-1877), Theodor Aman, Ion
Andreescu, Nicolae Grigorescu, Dimitrie GhiaŃă (1888-1972), Theodor Pallady,
Francisc Şirato şi Nicolae Dărăscu (1883-1959)6. Unele din lucrările acestor artişti au
fost incluse de asemenea în expoziŃia de bază, care urma să fie amenajată în cadrul
SecŃiei de Artă.
Mai târziu, începând cu anul 1969, SecŃia de Artă a Muzeului Banatului
primeşte un spaŃiu propriu într-o clădire elegantă, construită la începutul secolului XX şi
care este azi sediul Centrului Cultural Francez. În acea perioadă colecŃia de pictură
românească modernă a beneficiat de o expunere permanentă, în care au fost întâlnite şi
câteva lucrări ale anumitor artişti bănăŃeni activi pe plan naŃional [Corneliu Baba (1906-
1997), Aurel Ciupe, Catul Bogdan (1897-1978)]. Dintre artiştii ale căror lucrări au fost
expuse atunci fac parte: Gheorghe Tăttărescu, Constantin Lecca, Nicolae Grigorescu,
Ion Andreescu, Jean Alexandru Steriadi, Iosif Iser, Nicolae Dărăscu, Francisc Şirato,
Nicolae Tonitza, Theodor Pallady.În anul 1976, la cererea lui Nicolae Ceauşescu, s-a
evacuat clădirea care găzduia SecŃia de Artă pentru a fi amenajată ca şi casă oficială de
oaspeŃi, iar lucrările au fost transportate în 24 de ore înapoi în depozite. De aici au fost
scoase doar pentru a figura la diversele expoziŃii ale marilor muzee de artă din Ńară, în
special la Bucureşti, sau pentru a completa piesele din alte colecŃii ale SecŃiei de Artă
timişorene, în cadrul diferitelor expoziŃii temporare. Din 1986, SecŃia de Artă a funcŃionat
într-o aripă a Palatului Baroc (aripa birourilor), aflat încă în restaurare de la sfârşitul
anilor 1970, iar în ianuarie 2006 când o mare parte din această clădire a fost restaurată,
s-au deschis porŃile Muzeului de Artă din Timişoara. De peste 30 de ani însă, anumite
piese din colecŃia de artă românească modernă au putut fi admirate numai prin
intermediul acŃiunilor temporare organizate la muzeu, deoarece din lipsa spaŃiilor
necesare nu a fost posibilă amenajarea unei expoziŃii permanente.
În prezent colecŃia de pictură românească modernă cuprinde un număr de peste
400 de lucrări de pictură şi grafică, provenite în special din acele transferuri din fondul
statului amintite mai sus, dar şi din achiziŃii şi donaŃii desfăşurate de-a lungul timpului.
Ceea ce oferă colecŃiei de artă românească a Muzeului de Artă din Timişoara o valoare
deosebită printre celelalte colecŃii muzeale, este în primul rând coerenŃa selecŃiei
lucrărilor, care s-a realizat în aşa fel încât să se poată observa întreaga evoluŃie a artei
româneşti moderne în decursul unui secol dominat de schimbări marcante în toate domeniile.

6
MAT– Registrul inventar al colecŃiei de artă plastică, poziŃiile 2300, 2301, 2302, 2310, 2330, 2332,
2363, 2368 etc.

www.mcdr.ro / www.cimec.ro
Ramona Orban 387

ImportanŃa acestei colecŃii constă în calitatea componentelor ei, lucrările

reprezentative ale celor mai importanŃi artişti din a doua jumătate a secolului XIX şi
prima jumătate a secolului XX, artişti care au creat arta românească modernă, oferindu-i
un loc binemeritat în circuitul artei universale.

Abrevieri

MAT – Muzeul de Artă Timişoara

Bibliografie

MedeleŃ, RămneanŃu – F. MedeleŃ, V. RămneanŃu, Muzeul Banatului, File de

2003 cronică II. 1918-1948, Timişoara, 2003.
Vârtaciu MedeleŃ 1976 – R. Vârtaciu MedeleŃ, Proiectul tematic al expoziŃiei de
pictură românească, 1976 (manuscris).

Alexandru Ciucurencu, Alexandru Ciucurencu,

Femeie cu papuci albaștri La oglindă

Gheorghe Petrașcu, Coana Lucreția Francisc Șirato, Femeie în șezlong

www.mcdr.ro / www.cimec.ro
388 ColecŃia de artă românească modernă din patrimoniul Muzeului de Artă Timişoara

Ștefan Luchian, Flori Nicolae Tonitza, Cap de fetiță

Iosif Iser, Balerina Nicolae Dărăscu, Peisaj cu bărci

Ion Țucuclescu, Spre țărm Ion Țucuclescu, Cimitir

www.mcdr.ro / www.cimec.ro
Ramona Orban 389

Samuel Mutzner,
Rodica Maniu Mutzner, Cu lăuta Poarta Damascului din Ierusalim

Nicolae Grigorescu,
În grădina casei Davilla

Nicolae Grigorescu,
Uliță la Vitre
Sava Henția, Tabără militară

www.mcdr.ro / www.cimec.ro
390 ColecŃia de artă românească modernă din patrimoniul Muzeului de Artă Timişoara

Ion Țuculescu,
Ochii te privesc de pretutindeni Dimitrie Gheață, Iarna

Gheorghe Petrașcu, Peisaj venețian Octav Băncilă, Peisaj cu figură

Theodor Aman, Hora la țară

Theodor Pallady, Floarea soarelui

Ion Andreescu, Căpițe de fân

www.mcdr.ro / www.cimec.ro
Ramona Orban 391

The Romanian modern art collection from the Art Museum in Timişoara
Abstract

The forming of The Romanian modern art collection, which now exists within
the Museum of Art in Timişoara, is the result of numerous years of efforts and
intercessions of the museum’s staff to enrich it’s heritage through acquisitions,
donations and transfers and was also brought about by a necessity to exhibit in this part
of the country the works of leading Romanian artists from the XIX-th and XXth
century. The Romanian modern art collection is very well structured, taking the form of
a history lesson about Romanian art, from the second half of the XIXth century to the
early stages of postmodernism. The very academic portraits of Gheorghe Tăttărescu
(1820-1894), Constantin Lecca (1807-1887), Sava HenŃia (1848-1904) and Theodor
Aman (1831-1891) are leading examples of Romanian neoclassical works. Ion
Andreescu (1850-1882) and Nicolae Grigorescu (1838-1907) were the two personalities
that integrated Romanian painting into the European artistic movements. The influences
of the Scool from Barbizon and those of the french impressionism can be clearly
observed in their landscapes and compositions. Ştefan Luchian (1868-1916), whose
manner derives from impressionism and developes further in the XXth century, shows
in his works a very refined chromatic finesse. The dramatic and strongly evocative
chromatic of Gheorghe Petraşcu (1872-1949) can be admired in his venetian and local
landscapes. Theodor Pallady (1871-1956) displays in his works a simplified and rational
construction of the shapes, keeping also within the chormatic choices a reminder of the
fovism that concerned him when he sudied painting in Paris next to Henri Matisse,
Georges Roualt and Albert Marquet. Nicolae Tonitza (1886-1940), a notorious
personality of Romanian art is especially recognised for his many portraits of children,
where the styling of the shapes takes a rather decorative aspect. Francisc Şirato
(1877-1953) shows in his paintings a harmonious synthesis between late XIX century
artistic events, Modernism and his own researches. His portraits of women and the
landscape in the exhibition are wonderful demonstrations of light and color. Camil
Ressu (1880-1962) also practices a more realistic approach in his works with a solid
composition and a very expressive drawing. Iosif Iser (1881-1958) prefers to depict the
exoticism of the Far East using very expressive colors and energetic brush strokes. The
landscapes painted by A.J.Steriadi (1880-1956) are no less important, with their sober
composition and chromatics. This particular style will be emphasized through the works
of artists such as Dimitrie GhiaŃă (1888-1872) and Henri Catargi (1894-1976) that use an
extremely simple, yet profound way of rendering by synthesizing the means of expression.
The great value of the the Romanian modern art collection from the museum in
Timişoara is especially the coherent selection of works, that allows the observation of
an entire century of changes in the modern art phenomenon in Romania. The
importance of this collection consists in the quality of its components, namely the
representative works of leading Romanian artists from the XIXth and the XXth
centuries that created the Romanian modern art, offering it its rightful place in the
universal art scenery.

www.mcdr.ro / www.cimec.ro