Muzeul Municipiului Bucuresti

Donescu David

Mitrea Alexandru

Voicu Vlad
 Scurt istoric
Muzeul Comunal Bucureşti a fost înfiinţat la sfârşitul lunii iunie a anului 1921, printr-o Hotărâre a Consiliului Comunal Bucureşti, la
propunerea primarului Gh. Gheorghian, însă lipsa patrimoniului cultural a împiedicat punerea în aplicare a acestei hotărâri.

Inaugurarea propriu-zisă a instituţiei muzeale a avut loc pe data de 22 noiembrie 1931, în prezența primului ministru Nicolae Iorga, a
primarului general Dem I. Dobrescu, a foştilor primari Matei Gh. Corbescu şi Emil Petrescu, precum şi a primului director al Muzeului,
cunoscutul colecţionar dr. George Severeanu.

În 10 decembrie 1956, muzeului îi este atribuit Palatul Suţu (actualul sediu administrativ al instituţiei, care în prezent găzduieşte şi
expoziţia permanentă Timpul Oraşului), iar cu ocazia centenarului Unirii Moldovei cu Ţara Românească, la 23 ianuarie 1959, îşi deschide
porţile în noua clădire. În acel moment expoziţia permanentă avea la dispoziţie 14 săli, a căror organizare respecta cronologia şi succesiunea
evenimentelor istorice ale oraşului.

Palatul Suţu este una dintre cele mai vechi reşedinţe aristocratice din Bucureşti şi unul dintre puţinele imobile care au rămas
nemodificate de mai bine de 150 de ani. A fost construit de Costache Suţu după planurile arhitecţilor Conrad Schwink şi Johann Veit între
anii 1833 și 1835.

În 21 octombrie 1999, printr-o Hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, instituţia şi-a recăpătat numele de la
întemeiere, Muzeul Municipiului Bucureşti.
 Povestea unei clădiri reprezentative pentru București și a
proprietarilor săi
Ridicat la porunca postelnicului Costache Gr. Suţu, din dorinţa unei înnoiri arhitecturale
în spiritul orientărilor stilistice înscrise în cerinţele epocii, noua construcţie se impunea
prin trăsături distincte în toate privinţele faţă de clădirile bucureştene din acea vreme.
Ulterior, pe la 1862, aspectul interior al clădirii a fost mult modificat, în urma unor
operaţii de modernizare executate de sculptorul Karl Storck, prin adăugarea unor
elemente arhitectonice printre care şi o monumentală scară desfăcută în două braţe,
reflectată în imensitatea unei oglinzi adusă de la Murano.

Om cu personalitate puternică, Costache Gr. Suţu nu a avut o existenţă lipsită de culoare

atât în societatea timpului cât şi în viaţa privată. Ager la minte, încăpăţânat şi suficient de
instruit, a ocupat, încă de la vârsta de 21 de ani, funcţii importante în marile dregătorii.

Asemănătoare cu stema ţării, emblema familiei Suţu cuprindea cele două elemente distinctive oficiale, vulturul Munteniei şi zimbrul
Moldovei. Într-atât de mâhnit a fost Cuza încât, conform spuselor lui Radu D. Rosetti, „a trimis vorbă lui Suţu s-o dea jos. Dar beizadeaua,
băţos, n-a dat ascultare dorinţei fostului colonel şi-atunci Domnitorul a dat ordin pompierilor s-o smulgă peste noapte. De necaz, Suţu a
înlocuit-o cu un ornament inspirat de la Sublima Portă”. Blazonul de factură domnească a fost reaşezat la stăruinţa urmaşilor lui Costache
Gr. Suţu şi din îngăduinţa Regelui Carol I.
A doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost perioada de glorie a Palatului Suţu, aici
organizându-se primul bal al fiecarui an, în februarie. Grigore Suţu (1819-1893) şi soţia sa Irina,
fiica marelui bancher Ştefan Hagi Moscu, s-au preocupat să păstreze ambianţa unei reşedinte
aristocratice.

A fost reşedinţă particulară până la începutul secolului XX. Palatul Suţu a devenit noul sediu al
Muzeului Municipiului Bucureşti începînd cu anul 1956. Restaurat între anii 1956 şi 1958,
palatul se deschide pentru public la 23 ianuarie 1959. De atunci găzduieşte expoziţii legate de
istoria oraşului Bucureşti, valorificând un patrimoniu de excepţie provenit din cercetări
arheologice, donaţii şi achiziţii realizate cu fonduri asigurate an de an de Primăria Capitalei.
Colecții Palatul Șuțu
COLECŢIA „ŞTIINŢĂ-TEHNICĂ”
Colecţia Ştiinţă-Tehnică din patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti conţine 2136 obiecte, piese de uz curent în prezent de mică frecvenţă,
precum instrumente muzicale, discuri din ebonită, metal şi hârtie, instrumente de măsurat, litere şi ornamente tipografice, corpuri de iluminat, fiare de călcat,
ceasuri de buzunar, de perete, de masă, de mână, aparate fotografice, unelte şi scule.
Cele mai multe componente ale colecţiei îşi au originea în ateliere din Anglia, Austria, Italia, Franţa și România, iar un număr redus sunt de factură
orientală. Unele dintre obiectele colecţiei provin din fonduri speciale, cum ar fi cele cu însemnele Principatelor Române.
COLECŢIA „ARME”

Colecţia Arme cuprinde 533 de obiecte: arme albe şi de foc. Ele acoperă un larg areal
geografic, cuprins între secolele XIV și XX.
Pe lângă piesele de factură autohtonă, colecţia cuprinde şi numeroase arme de provenienţă străină,
atât orientale cât şi occidentale, din Germania, Rusia, Austria, Imperiul Otoman, S.U.A, Ungaria, Belgia,
Franţa, Anglia, Japonia etc.
Colecția urmărește și evidențierea din punct de vedere cronologic a principalelor arme de foc și arme
albe care au circulat pe teritoriul României de la începutul secolului XIV până la mijlocul secolului XX.

COLECŢIA „ARTĂ PLASTICĂ”

Colecţia „Artă Plastică” a fost înfiinţată în
anul 1956, iar în anul 1971 colecţia era alcătuită din cca.
1500 de tablouri, desene, pietre funerare, steme etc.
În prezent, colecţia „Artă Plastică” este alcătuită din
2395 de tablouri în ulei, acuarele, desene şi plăci de
gravură.
COLECȚIA „ARTĂ DECORATIVĂ-METAL”
Colecția Artă decorativă-metal cuprinde 10.860 de obiecte, în a căror componență intră metale și aliaje diferite, pe bază de cupru, staniu, plumb
și fier, ce ilustrează arta decorativă europeană și, sporadic, pe cea orientală. Majoritatea obiectelor sunt de secol XIX.
Sunt obiecte argintate, cromate, nichelate, aurite etc., cu profil laic și religios, având valoare memorialistică, artistică și istorică. Unele obiecte provin din
fonduri speciale, cum ar fi serviciul cu însemnele Principatelor Române Unite, care cuprinde tăvi, ceainice, căni de lapte, linguri, cuțite, furculițe și polonice în
stare bună de conservare, obiecte cu monograma familiei regale române, obiecte comemorative sau aniversare și obiecte legate de unele evenimente sau
personalități.
Într-o pondere foarte mică există și obiecte descoperite în cadrul săpăturilor arheologice.

COLECŢIA „ARTĂ DECORATIVĂ – PORŢELAN

Colecţia: „Sticlă, porţelan şi ceramică” cuprinde 4.747 piese, valoroase din punct de vedere artistic şi istoric, reprezentative pentru secolele XIX
și XX.
Remarcabile sunt porţelanurile de Sevres, Meissen şi Alt Wien, cu un vădit caracter decorativ, dar, în unele cazuri, și utilitar. Dintre acestea un loc special
îl au cele cu stema Principatelor Unite şi deviza: „Toţi în Unu” (serviciu de pahare, bombonieră cu capac şi platou); cele purtând stema familiei Suţu (serviciu de
pahare, carafă, farfurii, farfurioare şi bombonieră); obiectele cu stema familiei Hohentzollern (cană); farfuria cu stema regală şi stemele judeţelor României;
farfurii cu monograma şi coroana A.I. Cuza; serviciul de masă atribuit familiei Cantacuzino; piesă decorativă în caseta originală atribuită reginei Maria şi farfuria
cu portretul lui Mihail Kogălniceanu.
COLECŢIA „DOCUMENTE”
Colecţia de documente are un număr de 11.572 de obiecte adunate prin achiziţii şi donaţii de-a lungul anilor.
Documentele sunt de două tipuri: originale şi copii, emise în limba română, cât şi în latină, franceză, germană, slavonă, maghiară, rusă, turcă, greacă,
armeană, coreană. Ele reflectă toate domeniile societăţii: economic, cultural, religios, social, politic. Reprezintă dovada materială pe care se bazează prezentarea
istoriei Bucureştiului.
Dimensiunile variază, colecţia curpinzând atât documente de mici dimensiuni cât şi documente de 1 metru, pe suport de hârtie şi din carton.
COLECŢIA „HĂRŢI ŞI PLANURI”
Colecţia de Hărţi şi Planuri numără 1.336 obiecte, dintre care 467 sunt hărţi şi 869 planuri, precum şi lucrări cu valoare deosebită din secolele
XVI – XX.
În acestă colecţie se găsesc lucrări cartografice întocmite de Abraham Ortelius (1595), I. B. Homann, W. Lazius şi G. Mercator, ce au drept subiect
Europa, Ţările Balcanice, Principatele Unite şi cursul Dunării.
Alte lucrări din colecţie au fost realizate de R. A. Borroczyn (1852), Pappazoglu (1871), Hiotu (1871) şi Pântea (1921), având ca subiect oraşul Bucureşti.
COLECŢIA „SCULPTURĂ”
Colecţia de sculptură cuprinde plachete, machete de monumente, studii în lut sau ipsos, busturi, compoziţii de autori români sau străini.
Consecvenţi cu programul de păstrare a memoriei capitalei, „ctitorii” în timp ai acestei colecţii au adunat un variat material ilustrativ, referitor la diverse
prezenţe istorice familiare – personalităţi ale vieţii politice sau culturale – dar şi piese importante prin propria lor calitate artistică.
COLECTIA AUR SI METALE PRETIOASE
O parte importantă a colecției Aur și Metale Prețioase este alcătuită din obiecte donate de Dr. George Severeanu și mai târziu de soția sa, Maria.
Acestea sunt monede grecești de aur, emisiuni ale cetăților Syracuza și Tauromenium, emisiuni din insulele Lesbos și Cipru, din Cartagina sau Egipt. Pentru
emisiunile romane, cu excepția unei monede de aur de la Traian, cele mai multe monede aparțin împăraților romani din sec. IV – V p. Chr., din epoca lui
Constantin cel Mare, continuând cu Arcadius și Honorius, până la Valentinian III. Nu lipsesc nici emisiunile bizantine, cu câteva exemplare de la Anastasius și
Mauriciu Tiberiu, de la Heraclius și fii săi, dar și de la Mihail VII, încheind cu o piesă de la Ioan II Comnenul.
O altă categorie de artefacte din colecția Aur și Metale Prețioase o constituie obiectele arheologice achiziționate de medicul colecționar sau chiar
descoperite de el: verigi de aur din epoca bronzului, inele de buclă din Bulgaria, bijuterii din metal prețios din epocile greacă și romană, provenind din cetățile
antice din Dobrogea: brățări, cercei, medalioane, coliere, inele, aplice de aur ornamentate. O piesă deosebită este un colier alcătuit din 44 de geme antice, realizat
după dorința Dr. Severeanu.
https://muzeulbucurestiului.ro/tururi-virtuale.html

Bibilografie

https://muzeulbucurestiului.ro

https://muzeulbucurestiului.ro/palatul-sutu.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Municipiului_Bucure%C8%99ti