Sunteți pe pagina 1din 27

CUPRINS

1. VASILE PÂRVAN
¤ MUZEUL VASILE PÂRVAN

2. BIBLIOTECA STROE BELLOESCU

3.VICTOR ION POPA


VASILE PÂRVAN
Istoric si arheolog român. S-a născut în comuna Huruieşti, în
împrejurimile Bacăului. A urmat cursurile primare,primele
două clase în Tîrgul Bereşti,având ca învațător chiar pe tatăl
său, Andrei Pârvan.
Termină apoi ciclul întâi la Școala Primară nr. 6 din Bârlad,oraş
unde între timp se mutase familia sa.În acelaşi an se înscrie la
Liceul „Codreanu” din acest oraş,fiind fruntaş clasă de clasă ,
până la absolvirea liceului în anul 1900 ca şef de promoţie.
• Doi ani la rand , 1889 şi 1900 , a fost premiat şi de „Tinerimea
română” la concursul pentru istorie.Dupa terminarea cursului
liceal în anul 1900,urmează secţia de istorie a Facultăţii de
litere şi filozofie la Universitatea din Bucureşti, unde se
evidenţiază prin remarcabile calităţi,putere de muncă şi de
creaţie,stăpânind cu multă îndemânare metodele de cercetare
ştiinţifică.
• S-a preocupat îndeosebi de arheologia şi istoria comunei
primitive şi a civilizaţiei greco-romane. El a organizat
numeroase şantiere arheologice, dintre care cel mai
important este acela de la Histria, şi a publicat numeroase
studii, rapoarte arheologice şi monografii, cuprinzând un
material documentar vast, valoros si util.
• Şi-a început activitatea de istoric prin lucrarea de doctorat
'Naţionalitatea negustorilor din Imperiul Roman' (1909, în limba
germană), considerată de specialişti ca unul din cele mai bune
studii despre dezvoltarea comerţului în antichitatea clasică. În
scopul rezolvării problemelor legate de istoria Daciei, a organizat o
serie de săpături sistematice, îndeosebi în staţiunile arheologice din
a doua epocă a fierului (Tinosul, Mănăstirea, Poiana). Pe baza
rezultatelor parţiale ale săpăturilor a scris 'Getice' (1926), o vastă
sinteză istorică - arheologică, prin care a readus în prim plan al
cercetării istorice rolul politic şi cultural al daco-geţilor; unele lipsuri
şi exagerări (printre care accentuarea rolului scitilor si al celţilor în
dezvoltarea culturii geto dace) nu ştirbesc valoarea acestei lucrări.
• Prin concepţia sa istorică idealistă, expusă în studiul sociologic
'Ideile fundamentale ale culturii sociale contemporane' şi în
eseuri volumul 'Idei şi forme istorice' şi Memoriale.
Vasile Pârvan a avut un rol deosebit în crearea noii şcoli
româneşti de arheologie. El a organizat Şcoala română din
Roma, instituţie pentru perfecţionarea tinerilor arheologi şi
istorici, şi a iniţiat şi condus apariţia anuarelor acesteia
'Ephemeris Dacoromana' şi 'Diplomatarium Italicum' precum şi
prima serie a
revistei 'Dacia'.
Opere principale
'Aurelius Verus Caesar şi Aurelius Commodus' (1909)
• 'Contribuţii epigrafice la istoria creştinismului daco-roman' (1911),
• 'Cetatea Tropaeum' (1912),
• 'Începuturile vieţii romane la gurile Dunării' (1923),
• 'Dacia. Civilizaţiile străvechi din regiunile carpato- danubiene'
(1928, în limba engleză, trad. în română 1937, 1957, 1958).
MUZEUL VASILE PÂRVAN
Muzeul „Vasile Pârvan” este un muzeu județean din Bârlad,
amplasat în Str. Vasile Pârvan nr. 1. Înființat în 10 aprilie 1914,
primește denumirea de Muzeul Vasile Pârvan abia în 1957. A
debutat cu secția de arheologie-istorie-numismatică și
pinacotecă. În anul 1956 ia ființă secția de științele naturii, iar
în 1965 secția denumită Oameni de seamă ai Bârladului.
Muzeul a fost creat la inițiativa prof. Stroe Belloescu și a
câtorva intelectuali bârlădeni.
Pe parcursul existenței muzeului, colecțiile sale s-au
îmbogățit grație donațiilor provenite din partea unor
mari personalități. În 1993 s-a deschis Muzeul
Colecțiilor, în cadrul căruia sunt expuse șase colecții
donate pe parcursul celor 84 de ani de preot Gheorghe
Ursăcescu, prof. Ion Chiricuță, dr. Marcel Vainfeld, ing.
Ion Negoescu, actrița Clody Bertola, prof. George Ivașcu.
Muzeul deține mai multe sedii, cel principal fiind Palatul
central, monument de secol al XIX-lea, fost sediu al
Prefecturii județului Tutova.
Printre bunurile de excepțională valoare, unele din ele
clasate în categoria tezaur a patrimoniului național, se
numără lucrări de pictură de școală germană, italiană,
flamandă și spaniolă; sculptură românească, germană,
spaniolă, franțuzească; tapiserii flamande și franțuzești;
lăzi și garderobe italiene și franțuzești; comode,picturi din
perioada interbelică aparținând artiștilor: N. Tonitza, Gh.
Petrașcu, Dimitrescu, Pallady, Lucian Grigorescu, Iosif Iser,
Francisc Șirato,Dumitru Ghiață, Dimitrie Hârlescu, Ion
Theodorescu — Sion, Camil Ress.
Mii de bârlădeni, dar și vizitatori veniți din țară și din
străinătate, au trecut pragul muzeului, rămânând
impresionați de valoarea și frumusețea colecțiilor expuse
în noul spațiu. Un moment de cotitură, sub raport
administrativ, s-a dovedit a fi anul 2004, atunci când
instituția a marcat împlinirea a 90 de ani. La acel ceas
aniversar muzeul se prezenta cu un bogat și diversificat
patrimoniu, care însuma zeci de mii de piese din
domeniul arheologiei, istoriei, numismaticii, artei,
științelor naturii.
Biblioteca Municipală ”Casa Naţională Stroe
Belloescu”, Bârlad
Clădirea, ridicată în stil neoromânesc, după proiectul
arhitectului C.A. Harjeu, între anii 1906-1908, este înscrisă în
lista monumentelor de arhitectură. În 1909 profesorul, omul
politic și filantropul, Stroe Belloescu (1838 - 1912), numește
edificiul "Casa Națională" și îl dăruiește primăriei comunale, în
următoarele condiții: "să întrețină și să îngrijească de acest
așezământ. Acest așezământ nu va putea servi decât numai ca
bibliotecă publică, pinacotecă și muzeu.”
Înființarea "Asociației Casa Națională de citire a orașului
Bârlad Stroe Belloescu", în anul 1928, a însemnat reorganizarea
întregii activități de bibliotecă și unirea în jurul acestei instituții
a intelectualilor locali.
Activitatea "Asociației" a condus la acumulări importante de
fonduri, astfel că în 1942 colecțiile bibliotecii însumau 13548 de
cărți și 14837 de reviste și ziare. În evidențele bibliotecii din
acea vreme au fost înscrise succesiv donațiile Academiei
Române, ale Ministerului Instrucțiunei Publice, ale Cancelariei
Monumentelor istorice, ale unor personalități ca: C. Hamangiu,
N. Gane, Al. Brătescu - Voinești, Spiru Haret și ale altor
intelectuali cu renume.
În prezent biblioteca păstreaza un fond valoros de carte
veche, carte bibliofilă, colecții de reviste și ziare, printre care:
”Cartea romanească de Învățătură”, Iași, 1643;
”Psaltirea în versuri a lui Dosoftei”, Iași, 1673 ;
”Istoria lui Alexandru cel Mare”, Sibiu, 1909;
”Gramatica limbii române” de Timotei Cipariu,
București, 1839 ;
”Magazin istoric pentru Dacia”, 1845;
”Convorbiri literare”, ”Albina”, ”Viața românească”, colecții
complete.
Victor Ion Popa
Victor Ion Popa născut 29 iulie 1895 la
Bârlad, a fost un om de teatru și literat
polivalent care a adus, prin opera sa
dramatică, regizorală și pedagogică, o
contribuție însemnată la evoluția teatrului
românesc dintre cele două războaie mondiale.
A fost un scriitor de mare talent, autorul
unor piese apreciate de marele public precum
și de critica literară.
A urmat școala primară la Călmățui, unde tatăl său
era învățător. La Iași urmează cursurile primelor
cinci clase de liceu la Liceul internat „Costache
Negruzzi”, iar ultimele două clase liceale la Liceul
„Național”, pe care-l absolvă în 1914. Debutează în
literatură ca elev.
După terminarea liceului s-a înscris la
Conservatorul ieșean și, pentru un timp, la
Facultatea de Drept; devine pedagog la Liceul
Internat pentru a-și asigura situația materială.
Opera

Piesele sale alternează între tabloul idilic care


face să dispară contradicțiile realității și drama
sumbră, cu referire de critică socială, cu final ce
alunecă spre tragic. Pentru tematică se refugiază
în lumea burgheză, sătească, viața pitorească,
sau în liniștea târgului patriarhal. Victor Ion Popa
a considerat că piesele sale au nevoie de
cultivarea tradiției patriarhale, respectiv de
combatarea arivismului și a prostiei.
Piese şi critici literare:
Piese şi critici literare:
”Sfârlează cu fofează”;
”Meșterul Aurel, ucenicul lui Dumnezeu”
(biografia lui Aurel Vlaicu, unul din pionierii
aviației);
” Velerim și Veler Doamne” (ecranizat de Sergiu
Nicolaescu sub titlul Osânda cu Amza Pellea
în rolul principal).
Bibliografia
1. https://fdocumente.com/document/ppp-1pptx.html?page=23

S-ar putea să vă placă și