Glebus Sainciuc

• Artist plastic de o apreciabilă originalitate, Glebus Sainciuc este o

prezenţă remarcabilă în viaţa culturală a Chişinăului şi a întregii
Republici Moldova. Formează, de o viaţă deja, un formidabil cuplu
cu pictoriţa Valentina Rusu-Ciobanu (n. 1920); împreună au crescut
fiul Lică Sainciuc (n. 1947), ajuns şi el pictor de seamă şi un
excelent specialist în studiul artelor.
• Glebus Sainciuc s-a născut la 19 iulie 1919, la Chişinău, într-o casă
de lîngă biserica Sf. Vineri, pe malul Bîcului, nu departe de casa în
care a copilărit şi celebra noastră cîntăreaţă Maria Cebotari...
• Face studii la faimosul, pe atunci, Liceu „B.-P. Hasdeu”,din capitala
basarabeană, avînd un excelent îndrumător şi susţinător în pasiunea
sa pentru artă: profesorul de desen A. Niculescu. În anul 1942
susţine bacalaureatul, după care studiază, pînă în 1944, la Facultatea
de Arhitectură a Politehnicii din Bucureşti. După război, absolveşte
Şcoala de Arte Plastice „Ilia Repin” din Chişinău (1947), în acelaşi
an fiind primit în Uniunea Artiştilor Plastici din Moldova.
Debuturile sale în pictură sunt marcate de căutările specifice anilor ’30-’40 din
artele plastice române şi vest-europene. Cultivă cu succes genul
portretului: Elevă (1961), Cîntăreaţa Maria Bieşu (1967), Medicul Vasile
Anestiade (1972), Ion Creangă (1978), Pictorul Igor Vieru (1979)... Mai rar,
pictează şi portrete cu tematică „realist-proletară”: Muncitoare de la uzina
„Microfirul” (1969), Veteranul de război P. Nazarenco (1970), Energeticienii –
contemporanii mei (1984), La uzina „Electromaşina” (1987) etc.
S-a impus totuşi, Glebus Sainciuc, cu multă dăruire, printr-o galerie de portrete
ale contemporanilor, cu precădere oameni de arte, de litere, savanţi: Actriţa Nina
Vodă (1966), Prozatorul Vasile Vasilache (1968), Nana; scriitorii Lida
Istrati, Petru Cărare (1970), Leonida Lari (1972), Vladimir
Beşleagă (1973), Traducătorul Igor Creţu (1973), Muzicianul V.
Goia (1976), Scriitorul Andrei Burac (1987), poeţii Valeria Grosu (1992), Iulian
Filip (1993); Doiniţa împreună cu Lică Sainciuc, Criticul de artă Larisa
Turea, Acad. Petru Soltan (1995), Cîntăreţul Radu Dolgan (1996), Economistul
Vasile Şoimaru (2006) etc.
În acest compartiment cu creaţii executate, de regulă, în ulei pe pînză (uneori –
carton, ulei, guaşă, cărbune; hîrtie, carioca) se detaşează categoric un excelent
portret al cîntăreţei de operă Maria Cebotari (1910-1949), realizat în ulei pe
pînză, în 1976 – aşadar, într-o perioadă cînd numele cunoscutei interprete era