VIDA GHEZA

… “Sant un om cu noroc: M-am născut în Maramureş”…

... “Maramureşul m-a format ca om şi ca artist.Îi rămîn adînc recunoscător”...
... “Vreau să materializez spiritualitatea moroşenilor”...
… “Totdeauna în arta mea am fost un povestitor”…
… “Trăind în mijlocul oamenilor, în operele melerepovestesc viaţa oamenilor”…

Arta e ca şi cartea, trebuie să ştii s-o citeşti.

Adică trebuie să existe şi o educaţie
estetică şi eu cred că această educaţie
estetică trebuie începută de la litera A.

Sculptorul monumentelor simbol

 Vida Gheza
 S-a născut la Baia Mare, pe 28 februarie 1913.
 Tatăl său, Iosif Vida, era dintr-o familie de ţărani
români, iar mama sa, Rozalia, avea după tată origini
slovace.
 1920-1928 - Școala primară și Gimnaziul la Liceul
Gheorghe Șincai din Baia Mare
 În tinereţe, a fost nevoit să ocupe slujbe mărunte,
precum cea de muncitor forestier, lucrător la calea
ferată, zilier.
Gheza Vida
 . Debutul său artistic are loc în 1937 la Baia Mare, când expune sculpturile
Miner şi Ţăran legat de stâlp.
 La izbucnirea războiului civil din Spania, în 1936, s-a înrolat voluntar în
Brigăzile internaţionale, a forțelor republicane.
 În 1939, la căderea Republicii spaniole, a trecut în Franţa unde a fost deţinut
în lagărele de la Cyprien şi Grus, unde a realizat un ciclu de linogravuri, un
album de acuarele şi busturile conducătorilor răscoalei ţărăneşti din 1784,
Horea, Cloşca şi Crişan.

Sfatul bătrânilor (1972) realizat în

lemn a fost expus la Bienala de la
Veneţia ,
 Vida a început să sculpteze încă din tinereţe, mai întâi personaje
din lumea satului maramureşan, sau inspirate din viaţa minerilor,
manifestând o puternică comuniune şi admiraţie faţă de arta populară
maramureşană, care îi va fi un permanent izvor de inspiraţie.

LISTA LUCRARI
La fân, Odihna, Horitoarea, Ţărancă cu coşul, Cap de ţăran, Butimanu,
Tropotita, Dans oşenesc, Veselia, Recolta, Miner cu lămpaş, Mineri, Miner
citind, Copil cu pasăre, Copil mâncând, Muncitor forestier, Femeie
împovărată). Lucrările sale înfăţişează personaje şi secvenţe ale istoriei
româneşti (Horea, Balada lui Pintea, Pintea Grigore judecând un boier,
Dragoş Vodă, Menumorut, Voievodul Gelu, Bogdan Vodă, Răscoala). Omul
apelor, Omul dintre focuri – Foca, Omul nopţii, Omul Pădurii, Solomonarul,
Ploaia, Varvara, Priculiciul minei, Fata pădurii, Cuşma dracului, Mărţoaia,
Vâlva minelor, Carnaval, Botegiunea de pe Iza
• "Cosaşul", "Dabinuşca", "Femeia cu găleată", "Răscoala", "Ţărancă cu
greblă" (1934)
• "Ţăran încercând coasa", "Răscoala (II)" (1935)
• "Ţărancă", "Horia pe roată", "Semănătorul", "Mineri" (1936)
• "Miner", "Ţăran legat la stâlp", "Ţăran la interogatoriu" (1937)
• "Cap de copil" (azi pierdută)
• "Horea, Cloşca şi Crişan" (1939)
Operele sculptorului se află în patrimoniul a numeroase muzee din ţară:
Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul de Artă Baia Mare, Muzeul
Brukenthal Sibiu, Muzeul de Artă Cluj Napoca, Muzeul de Artă
Contemporană Galaţi, Muzeul de Artă Constanţa, Muzeul de Artă Braşov,
Muzeul Banatului Timişoara, Muzeul Ţării Crişurilor Oradea. Lucrări
semnate de Vida se află şi în colecţii private din ţară, dar şi în colecţii şi
muzee din Franţa, Spania, Italia, Ungaria, Israel, Rusia, Iran, Chile.
 După invazia germană în Franţa, a fost dus la muncă forţată în Germania,
lângă Pădurea Neagră. De aici evadează şi se reîntoarce la Baia Mare.
 În timpul ocupaţiei horthyste a Ardealului de Nord, 1940-1944 a fost dus
la muncă forţată.
 În anul 1942 s-a numărat printre elevii Şcolii de arte frumoase de la
Budapesta
 La 8 august 1944 s-a căsătorit cu pianista Elisabeta Kadar, fiica pictorului
băimarean Geza Kadar, de origine ruteană.

Răscoala (1958) Balada lui Pintea (1957)

 În 1945 s-a înrolat în armata română, luptând pe teritoriul
Cehoslovaciei.
 Din 1946 este prezent la numeroase expoziţii internaţionale:
Moscova, Belgrad, Budapesta, Sofia, Cairo, Damasc, Paris,
Londra, Roma etc.
 Între 1950-1954 a fost profesor şi director al Şcolii medii de
artă plastică din Baia Mare.

Miner (1960) Dans oşenesc (1947)

 În 1953 este distins cu Premiul de Stat pentru altorelieful
"Pintea judecând un boier",
 În 1964 a primit titlul de Artist al Poporului când s-a
inaugurat Monumentul Ostaşului Român de la Carei.

Monumentul Ostaşului Român de la Carei (1964)

Pintea Viteazu
 Pentru sculptura în lemn, a fost caracterizat ca un mare artist popular.
 “Eu lucrez cu securea aşa cum m-au învăţat ţăranii şi cum am învăţat eu de la
ei.” spunea Gheza Vida.
 În 1968 a fost ales vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România
 I s-a decernat Ordinul Meritul Cultural clasa I.
 În anul 1974 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.
 În 1976 apare primul film realizat de Mirel Ilieșiu despre Vida și opera sa
„Rădăcinile lui Gheza Vida”.
 Steaua Republicii (1978)
 Artistul s-a stins din viaţă la 11 mai 1980 la Baia Mare.

Monumentul de la Moisei (1966) inspirat din

sanctuarul dacic de la Grădişte
 Alte lucrări

Cioban (1957)
Miner în ocnă (1943)

Statuia minerului
(1958)
 Alte lucrări

Odihnă (1958) Cap de tăran (1956)

Ţărancă cu coşul (1942)

Bibliografie

Marin Mihalache - Vida Gheza (Corvina Kiadó, Budapesta,

1975)
Raoul Șorban - VIDA (Editura Meridiane, București, 1981)
Constantin Prut - Dicționar de artă modernă (București, 1982)