MIRCEA SANTIMBREANU

Mircea Sântimbreanu (n. 7 ianuarie 1926, Băiţa - d. 19 august 1999) a fost un scriitor român, director al editurii Albatros, publicist, scenarist şi producător de film. Mircea Sântimbreanu este cunoscut mai ales ca scriitor de literatură pentru copii şi pentru promovarea unor scriitori prin publicarea lucrărilor lor la editura pe care a condus-o. Ion Anghel Mânăstire este unul dintre romancierii valoroşi pe care Mircea Sântimbreanu i-a promovat pe prima scenă a literaturii române. Din 1952 până în 1960 Mircea Sântimbreanu a lucrat ca profesor de istorie la Şcoala mixtă nr. 2 „La Teiu“, devenită din 1954 Şcoala elementară de 7 ani nr. 139 din Bucureşti, cartierul Rahova. Experienţa cu micii elevi l-a ajutat să înceapă să scrie primele sale cărţi pentru copii. Din anul 2000, şcoala poartă numele de Mircea Sântimbreanu. La 20 mai 1996, Mircea Sântimbreanu a fost declarat "Cetăţean de onoare” al municipiului Brad", ca Fiu al Ţării Zarandului, pentru întreaga sa activitate în domeniul literaturii.
• • • • • •

Cu şi fără ghiozdan Lângă groapa cu furnici Recreaţia mare Extemporale şi alte lucrări scrise Mama mamuţilor mahmur Mi s-a terminat caietul

Serbarea de la Putna a Studenţimii române din ţară şi din străinătate. colaborează la ziarele Ziua şi Gazeta Bucureştilor. se stabileşte la Bucureşti. scriitorul se stinge din viaţă. În timpul primului război mondial. Articolele virulente scrise de Slavici împotriva evreilor. La 17 august 1925. 18 ianuarie 1848 la Şiria. Alături de el au fost menţionaţi şi alţi scriitori iconici ai secolului XIX românesc. şi că ar trebui aruncaţi în Dunăre. Slavici şi-a exprimat păreri antisemite. precum Vasile Alecsandri. Debutează în Convorbiri literare (1871). în 2004). gimnaziul maghiar din Arad şi a urmat cursurile Liceului din Timişoara. apoi redactor la Timpul. l-au adus situaţia de a fi citat consistent în Raportul Final al Comisiei Internaţionale asupra Holocaustului în România (coordonat de Elie Wiesel. fapt reflectat chiar într-o lucrare memorialistică intitulată „Închisorile mele". unde este secretar al Comisiei Colecţiei Hurmuzachi. spunând în lucrarea sa Soll şi Haben— Chestiunea Ovreilor din România (Bucureşti. La finalul anului 1874. 17 august 1925 la Crucea de Jos. ca sursă principală a antisemitismului hiper-violent din anii '30-'40 ai secolului XX. Slavici se refugiază la fiica sa care trăia la Panciu. L. în 1925.IOAN SLAVICI Ioan Slavici (n.P. în 1871. 1878) că evreii sunt o boală. A fost al doilea copil al cojocarului Sava Slavici şi a Elenei Slavici (născută Borlea). cu comedia Fata de birău. B. judeţul Vrancea) a fost un scriitor şi jurnalist român. pe tot parcursul vieţii sale. Împreună cu Eminescu pune bazele Societăţii Academice Sociale Literare România Jună şi organizează. Haşdeu sau filosoful Vasile Conta şi istoricul Nicolae Iorga Datorită diverselor puncte de vedere politice exprimate în publicaţii de-a lungul timpului. în apropiere de Panciu. A frecventat şcoala greco-ortodoxă din satul natal. Caragiale şi G. Premiul Academiei Române (1903). profesor. Cezar Bolliac. Împreună cu I. Obosit şi persecutat. fiind înmormântat la schitul Brazi . judeţul Arad — d. Ioan Slavici a fost un „abonat" al închisorilor epocii. editează revista Vatra. publicată în 1921. Coşbuc. aducându-i aminte de Şiria lui natală.

în perioada marilor victorii napoleoniene in Europa. Basmele sale “Răţuşca cea urâtă” (1843). Andersen a publicat poezii. care l-au aşezat între cei mai importanţi scriitori din lume. Scriitorul a călătorit mult în Europa. o povestire fantastică în genul celor scrise de autorul german E. Începând cu anul 1822. Hans Christian (18051875). directorul Teatrului Regal.A. Hoffmann. până când Collins a adunat banii necesarii educaţiei adolescentului Hans Christian. proză şi a produs piese de teatru. “Hainele cele noi ale Împăratului” (1837). Hans Christian a mai lucrat într-o casa de comerţ. Andersen s-a născut la Odensee în anul 1805. A devenit însă faimos prin cele mai mult de 150 de basme şi povestiri pentru copii. Scriitorul H. . producând multe romane. piese de teatru şi cărţi de călătorii. balete. “Pantofiorii roşii” (1845) şi “Mica Sirenă” (1837) au reprezentat inovaţii în literatura acelei vremi prin bogaţia sentimentelor şi a ideilor descrise şi prin modul în care foloseau limbajul popular. dar a lucrat neobosit să devină scriitor profesionist. “Crăiasa Zăpezii” (1844). autor danez ale cărui basme au fost traduse în mai mult de 80 de limbi şi care au inspirat piese de teatru.T. C.HANS CHRISTIAN ANDERSEN Andersen. iar prima lui carte de basme a fost publicată tot în anul 1835. După studii. Asia şi Africa. Acolo a lucrat pentru Jonas Collins. Primul său succes a fost “O călătorie de la Canalul Holmen la capătul răsăritean al Insulei Amager in anii 1828 şi 1829” (1829). filme. El a suferit mult în copilărie din cauza sărăciei şi a neglijenţei familiale şi ca urmare la vârsta de 14 ani a fugit de acasă la Copenhaga. Primul său roman “Improvizatorul” a fost primit bine de public şi critici în anul 1835. sculpturi şi picturi.

Ea s-a descurcat singură dar a venit iarna. de fapt.DEGEŢICA Era odată o femeie săracă ce voia foarte mult un copil până într-o zi a primit de la o zână un bob de orz pe care l-a pus într-un ghiveci iar din el a ieşit o lalea în care se afla o fată cât degetul mic de mare. aflând astfel că. Într-o noapte a fost luată de o broască pentru a se căsători cu fiul ei. Noroc că nişte peşti au salvat-o dar imediat a fost luată de un cărăbuş care însă a considerat că e urâtă şi a lăsat-o liberă. De atunci a fost numită Maia. Pentru că: a făcut ceea ce trebuia să facă Ce nu mi-a plăcut: că broasca a furat-o. Când a venit primăvara rândunica a plecat. Degeţica trebuia să se căsătorească cu sobolul dar chiar în ziua nunţii rândunica a luat-o şi a dus-o într-un tărâm foarte frumos unde s-a căsătorit cu un prinţ cât ea de mic. pe care a numit-o Degeţica. Fetiţa a văzut o casă în care un şoricel a lăsat-o să stea toată iarna cu condiţia să facă curăţenie şi să-i spună poveşti. nu era moartă. . El i-a dus într-un tunel unde era o rândunică moartă pe care fetiţa a îngrijit-o. Într-o zi a venit un vecin foarte bogat căruia nu-i plăcea decât întunericul dar îi plăcea de Degeţica. Pentru că: s-a gândit doar la fiul său. Ce mi-a plăcut: că Degeţica a salvat-o pe rândunică.

intentioneaza a alcatui. la Congresul de la Berlin. Urmeaza gimnaziul "Alecu Donici" la Falticeni. realitatile prezente. Dureri inabusite. vinatori. In 1904 se stabileste la Bucuresti" se casatoreste si va avea unsprezece copii. In timp ce studia la gimnaziu.a. iar la Editura Luceafarul . in care se misca comandanti de osti si mari voievozi. incepind cu luna ianuarie. o monografie asupra lui Stefan cel Mare. intr-un spatiu epopeic. impreuna cu un coleg. la Pascani. pe care documentele nu-l pot atesta. Stefan cel Mare.Sadoveanu. Moare la 19 octombrie 1961 la Bucuresti si este inmormintat. In editura revistei iesene publica volumul de nuvele Umbre si brosura In amintirea lui Creanga. popi. autorul insusi. Colaboreaza la revista "Samanatorul".Povestiri. ca fiu al avocatului Alexandru Sadoveanu si al Profirei Ursache. renuntind. Genoveva de Brabant. In 1921 devine membru al Academiei Romane. El vede istoria ca pe o scena imensa. descriind lumea satului si a tirgurilor de provincie.Topirceanu. Apoi urmeaza cursurile Liceului National din Iasi. autorul a creat o lume prin Vitoria Lipan. povesteste viata din trecut si cea de azi.MIHAIL SADOVEANU Mihail Sadoveanu s-a nascut la 5 noiembrie 1880. tipuri sau arhetipuri. negustori. Originalitatea operei este data de capacitatea de a se contopi cu lumea evocata. dar si cele care apartin istoriei sau a unui trecut imemorial. impreuna cu Liviu Rebreanu. G. In acest an publica volumele Povestiri de seara (la Editura Minerva). fata de razesi. Crisma lui Mos Precu. revista lunara Insemnari iesene. Nicolae Iorga va numi anul 1904 "anul Sadoveanu". razesi si boieri.Sadoveanu scrie despre personalitatea criticului. in 1896. Soimii . M. brosura Cum putem scapa de nevoi si cum putem dobindi pamint s. la Cimitirul Bellu. Eroii lui Sadoveanu sint exponenti ai unor categorii. functionari.T. linga Mihai Eminescu. dar se va simti mai apropiat spiritului "Vietii Romanesti". haiduci.in care Sadoveanu manifesta predilectie deosebita pentru istorie. M. astfel incit un singur narator. La moartea lui G. In 1936 M. in 21 octombrie. avocati.Popa scot.Ibraileanu. pescari.Codreanu si Gr. exemplare pentru umanitate prin faptele lor. In 1926 reprezinta Societatea Scriitorilor Romani.In 1910 este numit in functia de director al Teatrului National din Iasi. Tudor Soimaru. Sadoveanu este creatorul romanului istoric romanesc. din lipsa de izvoare. legendar si mitic. insa. militari. In acelasi an are loc debutul editorial cu patru volume deodata . Sadoveanu urmareste conditia sociala si cea istorica a individului. diplomati. .volumul Priveghiuri.

S-au furisat din casa si au plecat in marea aventura care consta in traversarea dumbravei Buciumenei. Floarea i-a raspuns ca face foarte bine si le-a spus ca drumul pe unde au luat-o spre casa bunicii este bun. . tatal acesteia. Dupa moartea mamei Lizucai . Lizuca in timpul acestor vizite a intrat in salon si si-a bagat degetul in chiseaua cu dulceata.In dumbrava si-au continuat drumul vorbind cu toate pasarelele pana s-a intunecat si nu au mai vazut drumul. asa ca si-a umplut buzunarul cu cenusa pe care a lasat-a sa curga pana s-a terminat De aici inainte tot ce se intampla in povestire pare ireal deoarece. domnul Vasilian s-a recasatorit cu o doamna pe care o chema Maria Papazoglu. Au ajuns in Dumbrava unde au intalnit o batrana. Lizuca fusese crescuta de bunicii ei din partea mamei.A fost certata de mama vitrega si apoi batuta foarte rau de servitoare pentru acest gest. Intr-o zi in timp ce tatal fetitei era plecat la Bucuresti.Au coborat printre livezi unde au intalnit multe ganganii marunte si rosii.insa dupa casatorie tatal sau a luat-o acasa si nu i-a mai dat voie sa-si vada bunicii.si i-a spus unde merge ea si Patrocle. deoarece mama vitrega spunea ca a fost porost crescuta de bunici si nu a primit o educatie corespunzatoare cu pozitia lor sociala.florile vorbesc. si care nu o agrea deloc pe fetita.DUMBRAVA MINUNATĂ “Dumbrava minunata” este descrierea peripetiilor prin care a trecut o fetita Lizuca si cainele ei Patrocle pe parcursul drumului pe care l-au strabatut de la casa fetitei pana la casa bunicilor fetitei. In drumul lor pana sa ajunga in Dumbrava intalnesc o floare mare pe care Lizuca din povestile pe care i le spunea bunica a numit-o Sora-Soarelui si pe care a intrebat-o ce mai face. Fetita stia din povestile pe care i le spunea bunica ca trebuie sa lasi un semn pe unde treci.si au vorbit cu ea . Si despre aceasta batrana Lizuca i-a spus lui Patrocle ca este Sfanta Miercuri.ca intr-o poveste . mama vitrega a primit vizita a doua doamne si mai tarziu a unui domn locotenent Micus. Pentru ca nu era prima oara cand manca bataie ci acest lucru se intampala in fiacre zi. punctate cu negru pe care Lizuca le-a numit vacile Domnului. Lizuca a considerat ca este deajuns tot ce a patimit de la moartea mamei ei si a rugat cainele sa o insoteasca la bunicii ei. animalele vorbesc si tot ce se intampla in dumbrava pare a fi dintr-o poveste.

Cand s-a intors la scorbura i-a spus Lizucai ca nu era decat un iepure care se speriase si el de ei.dar cand au inceput oamenii sa se inmulteasca un batran al lor a vrut sa traiasca cu ei in pace.Iau povestit fetitei ca traiau si ei demult in lumina zilei. deoarece ea stie din povestile bunicii ca este foarte rau.Ei au povestit Lizucai ca ei ies de multe ori noaptea si petrec cu vietatile care fug de om. Si domnita le-a spus o poveste petrecuta demult in aceasta dumbrava. iar Lizuca a cerut gazduire rachitei. pentru ca avea nevoie de bani.Deasemenea i-a mai povestit domnita si despre zmeii din povesti si despre Stramba-Lemne. Domnita prichindeilor a invitat toate vietatile sa petreaca cu ei.Pana sa adoarma in scorbura Lizuca i-a spus lui Patrocle ca singurul de care se teme in padure este bursucul. In lumina lunii Lizuca a vazut cum apar dintr-o scorbura niste omusori mititei sapte la numar.Batranelul a spus ca ei au in aceasta padure pesteri tainice in care se inchid cand incep sa cada frunzele pana trece iarna. iar Lizuca a crezut ca in cer Dumnezeu a aprins lumanarile. Toate acestea se intampla i-a spus domnita pentru ca oamenii iubesc tot mai putin povestile si-si uita usor prietenii.Omusorii i-au spus ca ei stiau ca o sa vina la ei deoarece au pus la panda la marginea padurii pe tancul pamantului care le-a dat de stire cand au intrat cei doi in padure.Lizuca a considerat ca este mai bine sa-si caute un adapost pana se face ziua si l-a rugat pe Patrocle sa caute un loc unde s-a doarma.S-a gasit totusi . iar Lizuca le-a spus ca-i recunoaste deoarece i-a vazut la bunica intr-o carte. Bunicul s-a opus pentru ca padurea a spus el este a lui Lizuca.Sfarma-Piatra si alti uriasi din stravechi timpuri. I-a mai spus domnita lui Lizuca ca desi viata lor e lunga si isi numara anii cu miile o sa le vina si lor sfarsitul. Batranelul i-a mai spus fetitei ca in primavara trecuta dumbrava lor a fost in primejdie deoarece tatal ei a venit la bunic indemnat de mama vitrega si a cerut sa vanda dumbrava. In fruntea lor se afla un batranel si o batranica.El avea o moara si cand oamenii veneau sa macine il necajeau pe batranel care se numea Statu-Palma si de atunci lui nu i-au mai fost dragi oamenii si a fugit departe de ei. Parocle a gasit o scorbura intr-o rachita.In timpul noptii au aparut stelele. Chiar in clipa aceea in fata scorburii a aparut o umbra neagra de care Lizuca s-a speriat. insa Patrocle i-a spus sa nu se teama deoarece rezolva el si a inceput sa fugareasca umbra.Cu multi ani in urma s-a zvonit ca in padure se afla o zana frumoasa cu parul de aur si auzind lumea despre ea multi feciori de crai au cautat-o insa nici unul nu a gasit-o nici pe ea nici palatul.

Lizuca a adormit gandindu-se ca ea era acea fetita. iar domnita a fost de acord. Duduia Lizuca s-a intors catre batranel si l-a intrebat de ce omusorii mici si barbosi nu spun nici o poveste .Venind cu acest raspuns vracii i-au dat o foarfeca si i-au cerut lui Fat-Frumos sa le aduca o suvita din parul ei de aur.un Fat-Frumos care a auzit de zana si care credea in existenta ei. iar cea care ii vorbea era mama ei. insa cand ea o sa moara fetita sa nu planga si sa nu-si uite jocurile.El a venit in mai multe seri. iar atunci cand va dori sa o vada fetita sa fie singura si sa se gandeasca la ea si ea o sa fie doar o umbra dar va veni si o va mangaia si imbratisa. De afara se auzeau glasuri si fetita a inteles ca era mama vitrega care venise sa o i-a inapoi. Flacaul s-a intors la imparatia lui si a fost mahnit multa vreme murind cu sufletul uscat si batran. Vorbind cu bunicul fetitei pe mama vitrega si pe servitoarea acesteia Elena care o batu-se pe fetita le- . Batranelul dupa ce copila a adormit se intreba ce sa faca cu ea pentru ca nu o pot lasa in padure dar nu o pot duce nici la ei in pestera.Bunicul i-a spus ca a cautat-o si a gasit-o in padure si fetita nu o sa mai plece de la ei chiar de ar fi sa ajunga la judecata. insa curtenii si vracii l-au urmarit . ci era numai o inchipuire. zana i s-a aratat si l-a invitat pe Fat-Frumos sa vina si a doua seara. In fata lui pentru ca el credea in ea.Batranica a propus sa o duca la casuta de langa dumbrava.Mama vitrega il certa pe bunicul lui Lizuca pentru ca seara cand au cautat-o batranul a spus ca nu era acolo si dimineata a gasit-o acolo. Atunci toti vracii. dar ea i-a spus ca inelul este un lucru pamantesc si ea nu porta podoabe desarte.Ea le povesteste ca langa dumbrava este o casuta de razesi pe care o vizita foarte des si intr-o zi a vazut o femeie tanara si frumoasa care mangaia o fetita careia ii spunea ca tatal fetitei o uita si o lasa sinu mai are mult de trait. dar ei nu vedeau nimic in afara de Fat-Frumos langa un izvor.A cerut baiatul inelul zanei. in san nu mai era nimic. Ca sa il creada ei i-au cerut acestuia sa aduca inelul zanei.Flacaul i-a taiat zanei o suvita de par pe care a bagato in san. Batranica care era cu domnita a inceput sa planga pentru ca povestea a fost foarte frumoasa si ea o uitase . Batranica si-a adus aminte ca si ea stie o poveste. insa acesta i-a raspuns ca ei nu au timp sa se gandeasca la povesti deoarece sunt mesteri fauri si ei lucreaza si ziua si noaptea. curtenii si carturarii l-au convins pe Fat-Frumos ca zana nu exista cu adevarat. insa cand a vrut sa o scoata pentru a o arata. Cand Lizuca s-a trezit a descoperit ca se afla in patutul ei din casa bunicilor si langa ea pe jos dormea Patrocle catelu ei.

Lizuca i-a spus bunicii ca se bucura si ea si Patrocle ca au fost muscate de albine.au muscat albinele de ochi si au plecat tipand. . iar atunci cand tatal ei o sa vina o sa-i spuna ca mai bine moare decat sa mai plece de la bunici si deasemeni o sa-I spuna tatalui sau ca ea a auzit-o pe mama vitrega cum radea in salon cu domnul Micus.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful