MIRCEA SANTIMBREANU

Mircea Sântimbreanu (n. 7 ianuarie 1926, Băiţa - d. 19 august 1999) a fost un scriitor român, director al editurii Albatros, publicist, scenarist şi producător de film. Mircea Sântimbreanu este cunoscut mai ales ca scriitor de literatură pentru copii şi pentru promovarea unor scriitori prin publicarea lucrărilor lor la editura pe care a condus-o. Ion Anghel Mânăstire este unul dintre romancierii valoroşi pe care Mircea Sântimbreanu i-a promovat pe prima scenă a literaturii române. Din 1952 până în 1960 Mircea Sântimbreanu a lucrat ca profesor de istorie la Şcoala mixtă nr. 2 „La Teiu“, devenită din 1954 Şcoala elementară de 7 ani nr. 139 din Bucureşti, cartierul Rahova. Experienţa cu micii elevi l-a ajutat să înceapă să scrie primele sale cărţi pentru copii. Din anul 2000, şcoala poartă numele de Mircea Sântimbreanu. La 20 mai 1996, Mircea Sântimbreanu a fost declarat "Cetăţean de onoare” al municipiului Brad", ca Fiu al Ţării Zarandului, pentru întreaga sa activitate în domeniul literaturii.
• • • • • •

Cu şi fără ghiozdan Lângă groapa cu furnici Recreaţia mare Extemporale şi alte lucrări scrise Mama mamuţilor mahmur Mi s-a terminat caietul

Alături de el au fost menţionaţi şi alţi scriitori iconici ai secolului XIX românesc. Caragiale şi G. fapt reflectat chiar într-o lucrare memorialistică intitulată „Închisorile mele". l-au adus situaţia de a fi citat consistent în Raportul Final al Comisiei Internaţionale asupra Holocaustului în România (coordonat de Elie Wiesel. La 17 august 1925. A frecventat şcoala greco-ortodoxă din satul natal. Împreună cu I. În timpul primului război mondial. cu comedia Fata de birău. scriitorul se stinge din viaţă.P. în 2004). editează revista Vatra. judeţul Arad — d. Articolele virulente scrise de Slavici împotriva evreilor. aducându-i aminte de Şiria lui natală. 17 august 1925 la Crucea de Jos. A fost al doilea copil al cojocarului Sava Slavici şi a Elenei Slavici (născută Borlea). B. în 1871. Coşbuc. Obosit şi persecutat. fiind înmormântat la schitul Brazi . ca sursă principală a antisemitismului hiper-violent din anii '30-'40 ai secolului XX. unde este secretar al Comisiei Colecţiei Hurmuzachi. judeţul Vrancea) a fost un scriitor şi jurnalist român. Premiul Academiei Române (1903). pe tot parcursul vieţii sale. Slavici se refugiază la fiica sa care trăia la Panciu. Serbarea de la Putna a Studenţimii române din ţară şi din străinătate. 1878) că evreii sunt o boală. şi că ar trebui aruncaţi în Dunăre. în apropiere de Panciu. apoi redactor la Timpul. L. Haşdeu sau filosoful Vasile Conta şi istoricul Nicolae Iorga Datorită diverselor puncte de vedere politice exprimate în publicaţii de-a lungul timpului. Slavici şi-a exprimat păreri antisemite. în 1925. profesor. spunând în lucrarea sa Soll şi Haben— Chestiunea Ovreilor din România (Bucureşti. precum Vasile Alecsandri. La finalul anului 1874. Cezar Bolliac. 18 ianuarie 1848 la Şiria. gimnaziul maghiar din Arad şi a urmat cursurile Liceului din Timişoara.IOAN SLAVICI Ioan Slavici (n. se stabileşte la Bucureşti. Debutează în Convorbiri literare (1871). Ioan Slavici a fost un „abonat" al închisorilor epocii. colaborează la ziarele Ziua şi Gazeta Bucureştilor. publicată în 1921. Împreună cu Eminescu pune bazele Societăţii Academice Sociale Literare România Jună şi organizează.

Scriitorul H. “Pantofiorii roşii” (1845) şi “Mica Sirenă” (1837) au reprezentat inovaţii în literatura acelei vremi prin bogaţia sentimentelor şi a ideilor descrise şi prin modul în care foloseau limbajul popular. autor danez ale cărui basme au fost traduse în mai mult de 80 de limbi şi care au inspirat piese de teatru. o povestire fantastică în genul celor scrise de autorul german E. proză şi a produs piese de teatru. care l-au aşezat între cei mai importanţi scriitori din lume. “Crăiasa Zăpezii” (1844). Primul său succes a fost “O călătorie de la Canalul Holmen la capătul răsăritean al Insulei Amager in anii 1828 şi 1829” (1829). în perioada marilor victorii napoleoniene in Europa. Basmele sale “Răţuşca cea urâtă” (1843). filme. Asia şi Africa. iar prima lui carte de basme a fost publicată tot în anul 1835. Acolo a lucrat pentru Jonas Collins. Hans Christian a mai lucrat într-o casa de comerţ. Andersen a publicat poezii. El a suferit mult în copilărie din cauza sărăciei şi a neglijenţei familiale şi ca urmare la vârsta de 14 ani a fugit de acasă la Copenhaga. Primul său roman “Improvizatorul” a fost primit bine de public şi critici în anul 1835. piese de teatru şi cărţi de călătorii. C. producând multe romane. dar a lucrat neobosit să devină scriitor profesionist.HANS CHRISTIAN ANDERSEN Andersen. Andersen s-a născut la Odensee în anul 1805. . Hoffmann.T. directorul Teatrului Regal. Începând cu anul 1822. până când Collins a adunat banii necesarii educaţiei adolescentului Hans Christian. balete. A devenit însă faimos prin cele mai mult de 150 de basme şi povestiri pentru copii. După studii. “Hainele cele noi ale Împăratului” (1837). Hans Christian (18051875). Scriitorul a călătorit mult în Europa. sculpturi şi picturi.A.

nu era moartă. Ce mi-a plăcut: că Degeţica a salvat-o pe rândunică. Pentru că: s-a gândit doar la fiul său. Într-o zi a venit un vecin foarte bogat căruia nu-i plăcea decât întunericul dar îi plăcea de Degeţica. de fapt. Pentru că: a făcut ceea ce trebuia să facă Ce nu mi-a plăcut: că broasca a furat-o. El i-a dus într-un tunel unde era o rândunică moartă pe care fetiţa a îngrijit-o. aflând astfel că. Ea s-a descurcat singură dar a venit iarna. Într-o noapte a fost luată de o broască pentru a se căsători cu fiul ei. De atunci a fost numită Maia. Noroc că nişte peşti au salvat-o dar imediat a fost luată de un cărăbuş care însă a considerat că e urâtă şi a lăsat-o liberă. Degeţica trebuia să se căsătorească cu sobolul dar chiar în ziua nunţii rândunica a luat-o şi a dus-o într-un tărâm foarte frumos unde s-a căsătorit cu un prinţ cât ea de mic. . Când a venit primăvara rândunica a plecat.DEGEŢICA Era odată o femeie săracă ce voia foarte mult un copil până într-o zi a primit de la o zână un bob de orz pe care l-a pus într-un ghiveci iar din el a ieşit o lalea în care se afla o fată cât degetul mic de mare. Fetiţa a văzut o casă în care un şoricel a lăsat-o să stea toată iarna cu condiţia să facă curăţenie şi să-i spună poveşti. pe care a numit-o Degeţica.

pe care documentele nu-l pot atesta. Stefan cel Mare. intr-un spatiu epopeic. avocati. dar se va simti mai apropiat spiritului "Vietii Romanesti". tipuri sau arhetipuri. Originalitatea operei este data de capacitatea de a se contopi cu lumea evocata.Sadoveanu scrie despre personalitatea criticului. In 1926 reprezinta Societatea Scriitorilor Romani. M. realitatile prezente. Dureri inabusite. In editura revistei iesene publica volumul de nuvele Umbre si brosura In amintirea lui Creanga. Crisma lui Mos Precu. In timp ce studia la gimnaziu.Sadoveanu. El vede istoria ca pe o scena imensa. astfel incit un singur narator. Nicolae Iorga va numi anul 1904 "anul Sadoveanu". exemplare pentru umanitate prin faptele lor. G.Codreanu si Gr. razesi si boieri.MIHAIL SADOVEANU Mihail Sadoveanu s-a nascut la 5 noiembrie 1880. haiduci. autorul insusi. . legendar si mitic.Popa scot. popi. negustori. din lipsa de izvoare. pescari.Topirceanu.Ibraileanu. La moartea lui G. diplomati. incepind cu luna ianuarie. iar la Editura Luceafarul . Colaboreaza la revista "Samanatorul". o monografie asupra lui Stefan cel Mare. vinatori. renuntind. revista lunara Insemnari iesene. insa. brosura Cum putem scapa de nevoi si cum putem dobindi pamint s. la Congresul de la Berlin. In 1936 M. Soimii . Genoveva de Brabant. la Cimitirul Bellu. in 21 octombrie. Sadoveanu este creatorul romanului istoric romanesc. M. functionari.in care Sadoveanu manifesta predilectie deosebita pentru istorie.In 1910 este numit in functia de director al Teatrului National din Iasi. impreuna cu Liviu Rebreanu. Urmeaza gimnaziul "Alecu Donici" la Falticeni. la Pascani. ca fiu al avocatului Alexandru Sadoveanu si al Profirei Ursache.T. fata de razesi. Tudor Soimaru. intentioneaza a alcatui. Apoi urmeaza cursurile Liceului National din Iasi. in care se misca comandanti de osti si mari voievozi. impreuna cu un coleg. In 1904 se stabileste la Bucuresti" se casatoreste si va avea unsprezece copii. In acelasi an are loc debutul editorial cu patru volume deodata .Povestiri. Eroii lui Sadoveanu sint exponenti ai unor categorii. povesteste viata din trecut si cea de azi.volumul Priveghiuri.a. Sadoveanu urmareste conditia sociala si cea istorica a individului. In acest an publica volumele Povestiri de seara (la Editura Minerva). in 1896. linga Mihai Eminescu. descriind lumea satului si a tirgurilor de provincie. Moare la 19 octombrie 1961 la Bucuresti si este inmormintat. dar si cele care apartin istoriei sau a unui trecut imemorial. militari. autorul a creat o lume prin Vitoria Lipan. In 1921 devine membru al Academiei Romane.

S-au furisat din casa si au plecat in marea aventura care consta in traversarea dumbravei Buciumenei. si care nu o agrea deloc pe fetita.ca intr-o poveste . Pentru ca nu era prima oara cand manca bataie ci acest lucru se intampala in fiacre zi.In dumbrava si-au continuat drumul vorbind cu toate pasarelele pana s-a intunecat si nu au mai vazut drumul. Lizuca fusese crescuta de bunicii ei din partea mamei.si i-a spus unde merge ea si Patrocle.insa dupa casatorie tatal sau a luat-o acasa si nu i-a mai dat voie sa-si vada bunicii. Au ajuns in Dumbrava unde au intalnit o batrana.florile vorbesc. tatal acesteia. . animalele vorbesc si tot ce se intampla in dumbrava pare a fi dintr-o poveste. Dupa moartea mamei Lizucai . mama vitrega a primit vizita a doua doamne si mai tarziu a unui domn locotenent Micus. Lizuca in timpul acestor vizite a intrat in salon si si-a bagat degetul in chiseaua cu dulceata.DUMBRAVA MINUNATĂ “Dumbrava minunata” este descrierea peripetiilor prin care a trecut o fetita Lizuca si cainele ei Patrocle pe parcursul drumului pe care l-au strabatut de la casa fetitei pana la casa bunicilor fetitei. domnul Vasilian s-a recasatorit cu o doamna pe care o chema Maria Papazoglu.A fost certata de mama vitrega si apoi batuta foarte rau de servitoare pentru acest gest. In drumul lor pana sa ajunga in Dumbrava intalnesc o floare mare pe care Lizuca din povestile pe care i le spunea bunica a numit-o Sora-Soarelui si pe care a intrebat-o ce mai face. Lizuca a considerat ca este deajuns tot ce a patimit de la moartea mamei ei si a rugat cainele sa o insoteasca la bunicii ei. Intr-o zi in timp ce tatal fetitei era plecat la Bucuresti.Au coborat printre livezi unde au intalnit multe ganganii marunte si rosii. punctate cu negru pe care Lizuca le-a numit vacile Domnului. Fetita stia din povestile pe care i le spunea bunica ca trebuie sa lasi un semn pe unde treci.si au vorbit cu ea . asa ca si-a umplut buzunarul cu cenusa pe care a lasat-a sa curga pana s-a terminat De aici inainte tot ce se intampla in povestire pare ireal deoarece. Floarea i-a raspuns ca face foarte bine si le-a spus ca drumul pe unde au luat-o spre casa bunicii este bun. Si despre aceasta batrana Lizuca i-a spus lui Patrocle ca este Sfanta Miercuri. deoarece mama vitrega spunea ca a fost porost crescuta de bunici si nu a primit o educatie corespunzatoare cu pozitia lor sociala.

Ei au povestit Lizucai ca ei ies de multe ori noaptea si petrec cu vietatile care fug de om.S-a gasit totusi . Toate acestea se intampla i-a spus domnita pentru ca oamenii iubesc tot mai putin povestile si-si uita usor prietenii.Cu multi ani in urma s-a zvonit ca in padure se afla o zana frumoasa cu parul de aur si auzind lumea despre ea multi feciori de crai au cautat-o insa nici unul nu a gasit-o nici pe ea nici palatul. Domnita prichindeilor a invitat toate vietatile sa petreaca cu ei. pentru ca avea nevoie de bani.In timpul noptii au aparut stelele.Lizuca a considerat ca este mai bine sa-si caute un adapost pana se face ziua si l-a rugat pe Patrocle sa caute un loc unde s-a doarma. Batranelul i-a mai spus fetitei ca in primavara trecuta dumbrava lor a fost in primejdie deoarece tatal ei a venit la bunic indemnat de mama vitrega si a cerut sa vanda dumbrava. deoarece ea stie din povestile bunicii ca este foarte rau.El avea o moara si cand oamenii veneau sa macine il necajeau pe batranel care se numea Statu-Palma si de atunci lui nu i-au mai fost dragi oamenii si a fugit departe de ei. In fruntea lor se afla un batranel si o batranica. iar Lizuca le-a spus ca-i recunoaste deoarece i-a vazut la bunica intr-o carte.Omusorii i-au spus ca ei stiau ca o sa vina la ei deoarece au pus la panda la marginea padurii pe tancul pamantului care le-a dat de stire cand au intrat cei doi in padure.Pana sa adoarma in scorbura Lizuca i-a spus lui Patrocle ca singurul de care se teme in padure este bursucul. Chiar in clipa aceea in fata scorburii a aparut o umbra neagra de care Lizuca s-a speriat. In lumina lunii Lizuca a vazut cum apar dintr-o scorbura niste omusori mititei sapte la numar. insa Patrocle i-a spus sa nu se teama deoarece rezolva el si a inceput sa fugareasca umbra. iar Lizuca a crezut ca in cer Dumnezeu a aprins lumanarile. I-a mai spus domnita lui Lizuca ca desi viata lor e lunga si isi numara anii cu miile o sa le vina si lor sfarsitul.Deasemenea i-a mai povestit domnita si despre zmeii din povesti si despre Stramba-Lemne. Parocle a gasit o scorbura intr-o rachita. Si domnita le-a spus o poveste petrecuta demult in aceasta dumbrava. Cand s-a intors la scorbura i-a spus Lizucai ca nu era decat un iepure care se speriase si el de ei.Sfarma-Piatra si alti uriasi din stravechi timpuri.dar cand au inceput oamenii sa se inmulteasca un batran al lor a vrut sa traiasca cu ei in pace. iar Lizuca a cerut gazduire rachitei.Batranelul a spus ca ei au in aceasta padure pesteri tainice in care se inchid cand incep sa cada frunzele pana trece iarna. Bunicul s-a opus pentru ca padurea a spus el este a lui Lizuca.Iau povestit fetitei ca traiau si ei demult in lumina zilei.

dar ei nu vedeau nimic in afara de Fat-Frumos langa un izvor.Ea le povesteste ca langa dumbrava este o casuta de razesi pe care o vizita foarte des si intr-o zi a vazut o femeie tanara si frumoasa care mangaia o fetita careia ii spunea ca tatal fetitei o uita si o lasa sinu mai are mult de trait. in san nu mai era nimic. insa curtenii si vracii l-au urmarit . ci era numai o inchipuire. Lizuca a adormit gandindu-se ca ea era acea fetita.Bunicul i-a spus ca a cautat-o si a gasit-o in padure si fetita nu o sa mai plece de la ei chiar de ar fi sa ajunga la judecata. De afara se auzeau glasuri si fetita a inteles ca era mama vitrega care venise sa o i-a inapoi. Cand Lizuca s-a trezit a descoperit ca se afla in patutul ei din casa bunicilor si langa ea pe jos dormea Patrocle catelu ei. iar cea care ii vorbea era mama ei.Batranica a propus sa o duca la casuta de langa dumbrava. insa cand a vrut sa o scoata pentru a o arata. Atunci toti vracii. In fata lui pentru ca el credea in ea. curtenii si carturarii l-au convins pe Fat-Frumos ca zana nu exista cu adevarat. insa cand ea o sa moara fetita sa nu planga si sa nu-si uite jocurile. Ca sa il creada ei i-au cerut acestuia sa aduca inelul zanei. Vorbind cu bunicul fetitei pe mama vitrega si pe servitoarea acesteia Elena care o batu-se pe fetita le- .un Fat-Frumos care a auzit de zana si care credea in existenta ei. iar atunci cand va dori sa o vada fetita sa fie singura si sa se gandeasca la ea si ea o sa fie doar o umbra dar va veni si o va mangaia si imbratisa.A cerut baiatul inelul zanei. Batranica si-a adus aminte ca si ea stie o poveste. Flacaul s-a intors la imparatia lui si a fost mahnit multa vreme murind cu sufletul uscat si batran. iar domnita a fost de acord. Duduia Lizuca s-a intors catre batranel si l-a intrebat de ce omusorii mici si barbosi nu spun nici o poveste . dar ea i-a spus ca inelul este un lucru pamantesc si ea nu porta podoabe desarte.Mama vitrega il certa pe bunicul lui Lizuca pentru ca seara cand au cautat-o batranul a spus ca nu era acolo si dimineata a gasit-o acolo.Flacaul i-a taiat zanei o suvita de par pe care a bagato in san. zana i s-a aratat si l-a invitat pe Fat-Frumos sa vina si a doua seara.Venind cu acest raspuns vracii i-au dat o foarfeca si i-au cerut lui Fat-Frumos sa le aduca o suvita din parul ei de aur.El a venit in mai multe seri. Batranica care era cu domnita a inceput sa planga pentru ca povestea a fost foarte frumoasa si ea o uitase . Batranelul dupa ce copila a adormit se intreba ce sa faca cu ea pentru ca nu o pot lasa in padure dar nu o pot duce nici la ei in pestera. insa acesta i-a raspuns ca ei nu au timp sa se gandeasca la povesti deoarece sunt mesteri fauri si ei lucreaza si ziua si noaptea.

iar atunci cand tatal ei o sa vina o sa-i spuna ca mai bine moare decat sa mai plece de la bunici si deasemeni o sa-I spuna tatalui sau ca ea a auzit-o pe mama vitrega cum radea in salon cu domnul Micus. . Lizuca i-a spus bunicii ca se bucura si ea si Patrocle ca au fost muscate de albine.au muscat albinele de ochi si au plecat tipand.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful