MIRCEA SANTIMBREANU

Mircea Sântimbreanu (n. 7 ianuarie 1926, Băiţa - d. 19 august 1999) a fost un scriitor român, director al editurii Albatros, publicist, scenarist şi producător de film. Mircea Sântimbreanu este cunoscut mai ales ca scriitor de literatură pentru copii şi pentru promovarea unor scriitori prin publicarea lucrărilor lor la editura pe care a condus-o. Ion Anghel Mânăstire este unul dintre romancierii valoroşi pe care Mircea Sântimbreanu i-a promovat pe prima scenă a literaturii române. Din 1952 până în 1960 Mircea Sântimbreanu a lucrat ca profesor de istorie la Şcoala mixtă nr. 2 „La Teiu“, devenită din 1954 Şcoala elementară de 7 ani nr. 139 din Bucureşti, cartierul Rahova. Experienţa cu micii elevi l-a ajutat să înceapă să scrie primele sale cărţi pentru copii. Din anul 2000, şcoala poartă numele de Mircea Sântimbreanu. La 20 mai 1996, Mircea Sântimbreanu a fost declarat "Cetăţean de onoare” al municipiului Brad", ca Fiu al Ţării Zarandului, pentru întreaga sa activitate în domeniul literaturii.
• • • • • •

Cu şi fără ghiozdan Lângă groapa cu furnici Recreaţia mare Extemporale şi alte lucrări scrise Mama mamuţilor mahmur Mi s-a terminat caietul

fapt reflectat chiar într-o lucrare memorialistică intitulată „Închisorile mele". Slavici se refugiază la fiica sa care trăia la Panciu. ca sursă principală a antisemitismului hiper-violent din anii '30-'40 ai secolului XX. B. A fost al doilea copil al cojocarului Sava Slavici şi a Elenei Slavici (născută Borlea). unde este secretar al Comisiei Colecţiei Hurmuzachi. se stabileşte la Bucureşti. Haşdeu sau filosoful Vasile Conta şi istoricul Nicolae Iorga Datorită diverselor puncte de vedere politice exprimate în publicaţii de-a lungul timpului. Împreună cu I. 1878) că evreii sunt o boală. 18 ianuarie 1848 la Şiria. judeţul Arad — d. gimnaziul maghiar din Arad şi a urmat cursurile Liceului din Timişoara. judeţul Vrancea) a fost un scriitor şi jurnalist român. Caragiale şi G. Alături de el au fost menţionaţi şi alţi scriitori iconici ai secolului XIX românesc. colaborează la ziarele Ziua şi Gazeta Bucureştilor. l-au adus situaţia de a fi citat consistent în Raportul Final al Comisiei Internaţionale asupra Holocaustului în România (coordonat de Elie Wiesel. Articolele virulente scrise de Slavici împotriva evreilor. Debutează în Convorbiri literare (1871). Slavici şi-a exprimat păreri antisemite. în 1925. Împreună cu Eminescu pune bazele Societăţii Academice Sociale Literare România Jună şi organizează. apoi redactor la Timpul. Cezar Bolliac. publicată în 1921. Serbarea de la Putna a Studenţimii române din ţară şi din străinătate. La finalul anului 1874. A frecventat şcoala greco-ortodoxă din satul natal.P. spunând în lucrarea sa Soll şi Haben— Chestiunea Ovreilor din România (Bucureşti. L. Premiul Academiei Române (1903). La 17 august 1925. pe tot parcursul vieţii sale. cu comedia Fata de birău. 17 august 1925 la Crucea de Jos. în 1871. în apropiere de Panciu. profesor. Coşbuc. Ioan Slavici a fost un „abonat" al închisorilor epocii. fiind înmormântat la schitul Brazi . editează revista Vatra.IOAN SLAVICI Ioan Slavici (n. în 2004). Obosit şi persecutat. În timpul primului război mondial. precum Vasile Alecsandri. scriitorul se stinge din viaţă. aducându-i aminte de Şiria lui natală. şi că ar trebui aruncaţi în Dunăre.

. “Pantofiorii roşii” (1845) şi “Mica Sirenă” (1837) au reprezentat inovaţii în literatura acelei vremi prin bogaţia sentimentelor şi a ideilor descrise şi prin modul în care foloseau limbajul popular. filme. sculpturi şi picturi. “Crăiasa Zăpezii” (1844). Primul său succes a fost “O călătorie de la Canalul Holmen la capătul răsăritean al Insulei Amager in anii 1828 şi 1829” (1829). care l-au aşezat între cei mai importanţi scriitori din lume. A devenit însă faimos prin cele mai mult de 150 de basme şi povestiri pentru copii. balete. Andersen a publicat poezii. producând multe romane. proză şi a produs piese de teatru. Scriitorul a călătorit mult în Europa. piese de teatru şi cărţi de călătorii. Acolo a lucrat pentru Jonas Collins. Hans Christian (18051875). Scriitorul H. până când Collins a adunat banii necesarii educaţiei adolescentului Hans Christian.A. Hoffmann. Primul său roman “Improvizatorul” a fost primit bine de public şi critici în anul 1835. o povestire fantastică în genul celor scrise de autorul german E. Asia şi Africa. Andersen s-a născut la Odensee în anul 1805. autor danez ale cărui basme au fost traduse în mai mult de 80 de limbi şi care au inspirat piese de teatru. dar a lucrat neobosit să devină scriitor profesionist. Basmele sale “Răţuşca cea urâtă” (1843). directorul Teatrului Regal. iar prima lui carte de basme a fost publicată tot în anul 1835. El a suferit mult în copilărie din cauza sărăciei şi a neglijenţei familiale şi ca urmare la vârsta de 14 ani a fugit de acasă la Copenhaga. Începând cu anul 1822.HANS CHRISTIAN ANDERSEN Andersen. “Hainele cele noi ale Împăratului” (1837).T. După studii. C. în perioada marilor victorii napoleoniene in Europa. Hans Christian a mai lucrat într-o casa de comerţ.

DEGEŢICA Era odată o femeie săracă ce voia foarte mult un copil până într-o zi a primit de la o zână un bob de orz pe care l-a pus într-un ghiveci iar din el a ieşit o lalea în care se afla o fată cât degetul mic de mare. de fapt. El i-a dus într-un tunel unde era o rândunică moartă pe care fetiţa a îngrijit-o. . Când a venit primăvara rândunica a plecat. nu era moartă. Noroc că nişte peşti au salvat-o dar imediat a fost luată de un cărăbuş care însă a considerat că e urâtă şi a lăsat-o liberă. Într-o zi a venit un vecin foarte bogat căruia nu-i plăcea decât întunericul dar îi plăcea de Degeţica. aflând astfel că. Degeţica trebuia să se căsătorească cu sobolul dar chiar în ziua nunţii rândunica a luat-o şi a dus-o într-un tărâm foarte frumos unde s-a căsătorit cu un prinţ cât ea de mic. Pentru că: s-a gândit doar la fiul său. De atunci a fost numită Maia. pe care a numit-o Degeţica. Ea s-a descurcat singură dar a venit iarna. Fetiţa a văzut o casă în care un şoricel a lăsat-o să stea toată iarna cu condiţia să facă curăţenie şi să-i spună poveşti. Într-o noapte a fost luată de o broască pentru a se căsători cu fiul ei. Pentru că: a făcut ceea ce trebuia să facă Ce nu mi-a plăcut: că broasca a furat-o. Ce mi-a plăcut: că Degeţica a salvat-o pe rândunică.

La moartea lui G.Povestiri. la Cimitirul Bellu. Sadoveanu urmareste conditia sociala si cea istorica a individului. intentioneaza a alcatui. In editura revistei iesene publica volumul de nuvele Umbre si brosura In amintirea lui Creanga.a. exemplare pentru umanitate prin faptele lor. Soimii . G. autorul insusi. Stefan cel Mare.Sadoveanu scrie despre personalitatea criticului.volumul Priveghiuri. la Pascani.T. autorul a creat o lume prin Vitoria Lipan. in care se misca comandanti de osti si mari voievozi. In acelasi an are loc debutul editorial cu patru volume deodata . din lipsa de izvoare. In 1904 se stabileste la Bucuresti" se casatoreste si va avea unsprezece copii. pe care documentele nu-l pot atesta. In 1926 reprezinta Societatea Scriitorilor Romani. astfel incit un singur narator. tipuri sau arhetipuri. In acest an publica volumele Povestiri de seara (la Editura Minerva). negustori. insa.MIHAIL SADOVEANU Mihail Sadoveanu s-a nascut la 5 noiembrie 1880. Originalitatea operei este data de capacitatea de a se contopi cu lumea evocata. diplomati. In 1936 M.Ibraileanu. Apoi urmeaza cursurile Liceului National din Iasi. El vede istoria ca pe o scena imensa.In 1910 este numit in functia de director al Teatrului National din Iasi. o monografie asupra lui Stefan cel Mare. fata de razesi. ca fiu al avocatului Alexandru Sadoveanu si al Profirei Ursache. militari. vinatori. M. linga Mihai Eminescu. Sadoveanu este creatorul romanului istoric romanesc. iar la Editura Luceafarul .Codreanu si Gr. impreuna cu un coleg. impreuna cu Liviu Rebreanu. pescari. brosura Cum putem scapa de nevoi si cum putem dobindi pamint s. intr-un spatiu epopeic.in care Sadoveanu manifesta predilectie deosebita pentru istorie. in 1896.Topirceanu. revista lunara Insemnari iesene. In timp ce studia la gimnaziu. avocati. Moare la 19 octombrie 1961 la Bucuresti si este inmormintat. In 1921 devine membru al Academiei Romane. la Congresul de la Berlin. Colaboreaza la revista "Samanatorul". povesteste viata din trecut si cea de azi. popi. Dureri inabusite. Nicolae Iorga va numi anul 1904 "anul Sadoveanu". Tudor Soimaru.Popa scot. dar se va simti mai apropiat spiritului "Vietii Romanesti". razesi si boieri. . descriind lumea satului si a tirgurilor de provincie.Sadoveanu. realitatile prezente. Eroii lui Sadoveanu sint exponenti ai unor categorii. M. Crisma lui Mos Precu. renuntind. Urmeaza gimnaziul "Alecu Donici" la Falticeni. functionari. incepind cu luna ianuarie. in 21 octombrie. legendar si mitic. haiduci. dar si cele care apartin istoriei sau a unui trecut imemorial. Genoveva de Brabant.

domnul Vasilian s-a recasatorit cu o doamna pe care o chema Maria Papazoglu. Floarea i-a raspuns ca face foarte bine si le-a spus ca drumul pe unde au luat-o spre casa bunicii este bun. . animalele vorbesc si tot ce se intampla in dumbrava pare a fi dintr-o poveste.si i-a spus unde merge ea si Patrocle.ca intr-o poveste . In drumul lor pana sa ajunga in Dumbrava intalnesc o floare mare pe care Lizuca din povestile pe care i le spunea bunica a numit-o Sora-Soarelui si pe care a intrebat-o ce mai face.insa dupa casatorie tatal sau a luat-o acasa si nu i-a mai dat voie sa-si vada bunicii.A fost certata de mama vitrega si apoi batuta foarte rau de servitoare pentru acest gest. asa ca si-a umplut buzunarul cu cenusa pe care a lasat-a sa curga pana s-a terminat De aici inainte tot ce se intampla in povestire pare ireal deoarece. Pentru ca nu era prima oara cand manca bataie ci acest lucru se intampala in fiacre zi. Lizuca in timpul acestor vizite a intrat in salon si si-a bagat degetul in chiseaua cu dulceata. Lizuca fusese crescuta de bunicii ei din partea mamei. si care nu o agrea deloc pe fetita. deoarece mama vitrega spunea ca a fost porost crescuta de bunici si nu a primit o educatie corespunzatoare cu pozitia lor sociala. tatal acesteia. Si despre aceasta batrana Lizuca i-a spus lui Patrocle ca este Sfanta Miercuri.Au coborat printre livezi unde au intalnit multe ganganii marunte si rosii. punctate cu negru pe care Lizuca le-a numit vacile Domnului. S-au furisat din casa si au plecat in marea aventura care consta in traversarea dumbravei Buciumenei.In dumbrava si-au continuat drumul vorbind cu toate pasarelele pana s-a intunecat si nu au mai vazut drumul. mama vitrega a primit vizita a doua doamne si mai tarziu a unui domn locotenent Micus. Dupa moartea mamei Lizucai . Au ajuns in Dumbrava unde au intalnit o batrana.DUMBRAVA MINUNATĂ “Dumbrava minunata” este descrierea peripetiilor prin care a trecut o fetita Lizuca si cainele ei Patrocle pe parcursul drumului pe care l-au strabatut de la casa fetitei pana la casa bunicilor fetitei.florile vorbesc. Lizuca a considerat ca este deajuns tot ce a patimit de la moartea mamei ei si a rugat cainele sa o insoteasca la bunicii ei. Fetita stia din povestile pe care i le spunea bunica ca trebuie sa lasi un semn pe unde treci. Intr-o zi in timp ce tatal fetitei era plecat la Bucuresti.si au vorbit cu ea .

Lizuca a considerat ca este mai bine sa-si caute un adapost pana se face ziua si l-a rugat pe Patrocle sa caute un loc unde s-a doarma.El avea o moara si cand oamenii veneau sa macine il necajeau pe batranel care se numea Statu-Palma si de atunci lui nu i-au mai fost dragi oamenii si a fugit departe de ei. pentru ca avea nevoie de bani. Cand s-a intors la scorbura i-a spus Lizucai ca nu era decat un iepure care se speriase si el de ei. Domnita prichindeilor a invitat toate vietatile sa petreaca cu ei. deoarece ea stie din povestile bunicii ca este foarte rau.Deasemenea i-a mai povestit domnita si despre zmeii din povesti si despre Stramba-Lemne. Parocle a gasit o scorbura intr-o rachita. Toate acestea se intampla i-a spus domnita pentru ca oamenii iubesc tot mai putin povestile si-si uita usor prietenii.Batranelul a spus ca ei au in aceasta padure pesteri tainice in care se inchid cand incep sa cada frunzele pana trece iarna.S-a gasit totusi . I-a mai spus domnita lui Lizuca ca desi viata lor e lunga si isi numara anii cu miile o sa le vina si lor sfarsitul. iar Lizuca a cerut gazduire rachitei. In lumina lunii Lizuca a vazut cum apar dintr-o scorbura niste omusori mititei sapte la numar.dar cand au inceput oamenii sa se inmulteasca un batran al lor a vrut sa traiasca cu ei in pace. iar Lizuca le-a spus ca-i recunoaste deoarece i-a vazut la bunica intr-o carte. Bunicul s-a opus pentru ca padurea a spus el este a lui Lizuca.Iau povestit fetitei ca traiau si ei demult in lumina zilei.In timpul noptii au aparut stelele.Sfarma-Piatra si alti uriasi din stravechi timpuri.Cu multi ani in urma s-a zvonit ca in padure se afla o zana frumoasa cu parul de aur si auzind lumea despre ea multi feciori de crai au cautat-o insa nici unul nu a gasit-o nici pe ea nici palatul. Batranelul i-a mai spus fetitei ca in primavara trecuta dumbrava lor a fost in primejdie deoarece tatal ei a venit la bunic indemnat de mama vitrega si a cerut sa vanda dumbrava. Chiar in clipa aceea in fata scorburii a aparut o umbra neagra de care Lizuca s-a speriat. In fruntea lor se afla un batranel si o batranica.Ei au povestit Lizucai ca ei ies de multe ori noaptea si petrec cu vietatile care fug de om. insa Patrocle i-a spus sa nu se teama deoarece rezolva el si a inceput sa fugareasca umbra. Si domnita le-a spus o poveste petrecuta demult in aceasta dumbrava.Pana sa adoarma in scorbura Lizuca i-a spus lui Patrocle ca singurul de care se teme in padure este bursucul. iar Lizuca a crezut ca in cer Dumnezeu a aprins lumanarile.Omusorii i-au spus ca ei stiau ca o sa vina la ei deoarece au pus la panda la marginea padurii pe tancul pamantului care le-a dat de stire cand au intrat cei doi in padure.

Flacaul i-a taiat zanei o suvita de par pe care a bagato in san. Batranelul dupa ce copila a adormit se intreba ce sa faca cu ea pentru ca nu o pot lasa in padure dar nu o pot duce nici la ei in pestera. curtenii si carturarii l-au convins pe Fat-Frumos ca zana nu exista cu adevarat.un Fat-Frumos care a auzit de zana si care credea in existenta ei. Duduia Lizuca s-a intors catre batranel si l-a intrebat de ce omusorii mici si barbosi nu spun nici o poveste . iar atunci cand va dori sa o vada fetita sa fie singura si sa se gandeasca la ea si ea o sa fie doar o umbra dar va veni si o va mangaia si imbratisa.Venind cu acest raspuns vracii i-au dat o foarfeca si i-au cerut lui Fat-Frumos sa le aduca o suvita din parul ei de aur.El a venit in mai multe seri. dar ea i-a spus ca inelul este un lucru pamantesc si ea nu porta podoabe desarte. In fata lui pentru ca el credea in ea. insa cand ea o sa moara fetita sa nu planga si sa nu-si uite jocurile. Batranica si-a adus aminte ca si ea stie o poveste.Ea le povesteste ca langa dumbrava este o casuta de razesi pe care o vizita foarte des si intr-o zi a vazut o femeie tanara si frumoasa care mangaia o fetita careia ii spunea ca tatal fetitei o uita si o lasa sinu mai are mult de trait. insa cand a vrut sa o scoata pentru a o arata. Ca sa il creada ei i-au cerut acestuia sa aduca inelul zanei. zana i s-a aratat si l-a invitat pe Fat-Frumos sa vina si a doua seara. Flacaul s-a intors la imparatia lui si a fost mahnit multa vreme murind cu sufletul uscat si batran. iar cea care ii vorbea era mama ei. ci era numai o inchipuire.Batranica a propus sa o duca la casuta de langa dumbrava. Batranica care era cu domnita a inceput sa planga pentru ca povestea a fost foarte frumoasa si ea o uitase . Vorbind cu bunicul fetitei pe mama vitrega si pe servitoarea acesteia Elena care o batu-se pe fetita le- . Lizuca a adormit gandindu-se ca ea era acea fetita. dar ei nu vedeau nimic in afara de Fat-Frumos langa un izvor.Mama vitrega il certa pe bunicul lui Lizuca pentru ca seara cand au cautat-o batranul a spus ca nu era acolo si dimineata a gasit-o acolo. insa acesta i-a raspuns ca ei nu au timp sa se gandeasca la povesti deoarece sunt mesteri fauri si ei lucreaza si ziua si noaptea. Atunci toti vracii. iar domnita a fost de acord. in san nu mai era nimic.Bunicul i-a spus ca a cautat-o si a gasit-o in padure si fetita nu o sa mai plece de la ei chiar de ar fi sa ajunga la judecata. De afara se auzeau glasuri si fetita a inteles ca era mama vitrega care venise sa o i-a inapoi. insa curtenii si vracii l-au urmarit . Cand Lizuca s-a trezit a descoperit ca se afla in patutul ei din casa bunicilor si langa ea pe jos dormea Patrocle catelu ei.A cerut baiatul inelul zanei.

iar atunci cand tatal ei o sa vina o sa-i spuna ca mai bine moare decat sa mai plece de la bunici si deasemeni o sa-I spuna tatalui sau ca ea a auzit-o pe mama vitrega cum radea in salon cu domnul Micus.au muscat albinele de ochi si au plecat tipand. . Lizuca i-a spus bunicii ca se bucura si ea si Patrocle ca au fost muscate de albine.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful