MIRCEA SANTIMBREANU

Mircea Sântimbreanu (n. 7 ianuarie 1926, Băiţa - d. 19 august 1999) a fost un scriitor român, director al editurii Albatros, publicist, scenarist şi producător de film. Mircea Sântimbreanu este cunoscut mai ales ca scriitor de literatură pentru copii şi pentru promovarea unor scriitori prin publicarea lucrărilor lor la editura pe care a condus-o. Ion Anghel Mânăstire este unul dintre romancierii valoroşi pe care Mircea Sântimbreanu i-a promovat pe prima scenă a literaturii române. Din 1952 până în 1960 Mircea Sântimbreanu a lucrat ca profesor de istorie la Şcoala mixtă nr. 2 „La Teiu“, devenită din 1954 Şcoala elementară de 7 ani nr. 139 din Bucureşti, cartierul Rahova. Experienţa cu micii elevi l-a ajutat să înceapă să scrie primele sale cărţi pentru copii. Din anul 2000, şcoala poartă numele de Mircea Sântimbreanu. La 20 mai 1996, Mircea Sântimbreanu a fost declarat "Cetăţean de onoare” al municipiului Brad", ca Fiu al Ţării Zarandului, pentru întreaga sa activitate în domeniul literaturii.
• • • • • •

Cu şi fără ghiozdan Lângă groapa cu furnici Recreaţia mare Extemporale şi alte lucrări scrise Mama mamuţilor mahmur Mi s-a terminat caietul

şi că ar trebui aruncaţi în Dunăre. Serbarea de la Putna a Studenţimii române din ţară şi din străinătate. În timpul primului război mondial. profesor. La 17 august 1925. editează revista Vatra. Premiul Academiei Române (1903).P. ca sursă principală a antisemitismului hiper-violent din anii '30-'40 ai secolului XX. Caragiale şi G. precum Vasile Alecsandri. unde este secretar al Comisiei Colecţiei Hurmuzachi. se stabileşte la Bucureşti. Debutează în Convorbiri literare (1871). Articolele virulente scrise de Slavici împotriva evreilor.IOAN SLAVICI Ioan Slavici (n. 1878) că evreii sunt o boală. spunând în lucrarea sa Soll şi Haben— Chestiunea Ovreilor din România (Bucureşti. Cezar Bolliac. în 2004). judeţul Vrancea) a fost un scriitor şi jurnalist român. Haşdeu sau filosoful Vasile Conta şi istoricul Nicolae Iorga Datorită diverselor puncte de vedere politice exprimate în publicaţii de-a lungul timpului. Obosit şi persecutat. Coşbuc. Ioan Slavici a fost un „abonat" al închisorilor epocii. 18 ianuarie 1848 la Şiria. l-au adus situaţia de a fi citat consistent în Raportul Final al Comisiei Internaţionale asupra Holocaustului în România (coordonat de Elie Wiesel. Alături de el au fost menţionaţi şi alţi scriitori iconici ai secolului XIX românesc. publicată în 1921. Împreună cu Eminescu pune bazele Societăţii Academice Sociale Literare România Jună şi organizează. 17 august 1925 la Crucea de Jos. aducându-i aminte de Şiria lui natală. apoi redactor la Timpul. fapt reflectat chiar într-o lucrare memorialistică intitulată „Închisorile mele". Împreună cu I. gimnaziul maghiar din Arad şi a urmat cursurile Liceului din Timişoara. pe tot parcursul vieţii sale. La finalul anului 1874. fiind înmormântat la schitul Brazi . în 1871. L. scriitorul se stinge din viaţă. A fost al doilea copil al cojocarului Sava Slavici şi a Elenei Slavici (născută Borlea). A frecventat şcoala greco-ortodoxă din satul natal. în apropiere de Panciu. colaborează la ziarele Ziua şi Gazeta Bucureştilor. Slavici se refugiază la fiica sa care trăia la Panciu. Slavici şi-a exprimat păreri antisemite. în 1925. judeţul Arad — d. cu comedia Fata de birău. B.

în perioada marilor victorii napoleoniene in Europa. A devenit însă faimos prin cele mai mult de 150 de basme şi povestiri pentru copii. o povestire fantastică în genul celor scrise de autorul german E. Acolo a lucrat pentru Jonas Collins.T. Scriitorul a călătorit mult în Europa. iar prima lui carte de basme a fost publicată tot în anul 1835. Scriitorul H. Hans Christian (18051875). C.HANS CHRISTIAN ANDERSEN Andersen. Asia şi Africa. care l-au aşezat între cei mai importanţi scriitori din lume. piese de teatru şi cărţi de călătorii. balete. autor danez ale cărui basme au fost traduse în mai mult de 80 de limbi şi care au inspirat piese de teatru. După studii. Andersen a publicat poezii. “Hainele cele noi ale Împăratului” (1837). producând multe romane. Hans Christian a mai lucrat într-o casa de comerţ. Primul său succes a fost “O călătorie de la Canalul Holmen la capătul răsăritean al Insulei Amager in anii 1828 şi 1829” (1829). “Pantofiorii roşii” (1845) şi “Mica Sirenă” (1837) au reprezentat inovaţii în literatura acelei vremi prin bogaţia sentimentelor şi a ideilor descrise şi prin modul în care foloseau limbajul popular. Basmele sale “Răţuşca cea urâtă” (1843). până când Collins a adunat banii necesarii educaţiei adolescentului Hans Christian.A. Andersen s-a născut la Odensee în anul 1805. Hoffmann. “Crăiasa Zăpezii” (1844). El a suferit mult în copilărie din cauza sărăciei şi a neglijenţei familiale şi ca urmare la vârsta de 14 ani a fugit de acasă la Copenhaga. Primul său roman “Improvizatorul” a fost primit bine de public şi critici în anul 1835. dar a lucrat neobosit să devină scriitor profesionist. proză şi a produs piese de teatru. sculpturi şi picturi. directorul Teatrului Regal. Începând cu anul 1822. filme. .

Ce mi-a plăcut: că Degeţica a salvat-o pe rândunică. Pentru că: a făcut ceea ce trebuia să facă Ce nu mi-a plăcut: că broasca a furat-o. . Degeţica trebuia să se căsătorească cu sobolul dar chiar în ziua nunţii rândunica a luat-o şi a dus-o într-un tărâm foarte frumos unde s-a căsătorit cu un prinţ cât ea de mic. Pentru că: s-a gândit doar la fiul său. El i-a dus într-un tunel unde era o rândunică moartă pe care fetiţa a îngrijit-o. aflând astfel că.DEGEŢICA Era odată o femeie săracă ce voia foarte mult un copil până într-o zi a primit de la o zână un bob de orz pe care l-a pus într-un ghiveci iar din el a ieşit o lalea în care se afla o fată cât degetul mic de mare. Când a venit primăvara rândunica a plecat. Noroc că nişte peşti au salvat-o dar imediat a fost luată de un cărăbuş care însă a considerat că e urâtă şi a lăsat-o liberă. de fapt. De atunci a fost numită Maia. nu era moartă. Ea s-a descurcat singură dar a venit iarna. Într-o zi a venit un vecin foarte bogat căruia nu-i plăcea decât întunericul dar îi plăcea de Degeţica. Fetiţa a văzut o casă în care un şoricel a lăsat-o să stea toată iarna cu condiţia să facă curăţenie şi să-i spună poveşti. pe care a numit-o Degeţica. Într-o noapte a fost luată de o broască pentru a se căsători cu fiul ei.

haiduci. impreuna cu Liviu Rebreanu. In 1936 M. M. Crisma lui Mos Precu. razesi si boieri. Eroii lui Sadoveanu sint exponenti ai unor categorii. renuntind. pescari. M.Popa scot. Sadoveanu urmareste conditia sociala si cea istorica a individului. incepind cu luna ianuarie. impreuna cu un coleg.volumul Priveghiuri. functionari. La moartea lui G. intentioneaza a alcatui. In 1921 devine membru al Academiei Romane. intr-un spatiu epopeic. Sadoveanu este creatorul romanului istoric romanesc. autorul a creat o lume prin Vitoria Lipan. In acest an publica volumele Povestiri de seara (la Editura Minerva).MIHAIL SADOVEANU Mihail Sadoveanu s-a nascut la 5 noiembrie 1880. Tudor Soimaru. Nicolae Iorga va numi anul 1904 "anul Sadoveanu".a. linga Mihai Eminescu. In 1926 reprezinta Societatea Scriitorilor Romani.Povestiri. Apoi urmeaza cursurile Liceului National din Iasi. In 1904 se stabileste la Bucuresti" se casatoreste si va avea unsprezece copii. exemplare pentru umanitate prin faptele lor. o monografie asupra lui Stefan cel Mare. in 1896. Originalitatea operei este data de capacitatea de a se contopi cu lumea evocata. Urmeaza gimnaziul "Alecu Donici" la Falticeni. descriind lumea satului si a tirgurilor de provincie. revista lunara Insemnari iesene. legendar si mitic. militari.Ibraileanu. In acelasi an are loc debutul editorial cu patru volume deodata . in 21 octombrie. tipuri sau arhetipuri. la Pascani. . G.Sadoveanu. negustori. Genoveva de Brabant. Dureri inabusite. la Cimitirul Bellu. vinatori.T. Colaboreaza la revista "Samanatorul". popi. ca fiu al avocatului Alexandru Sadoveanu si al Profirei Ursache. avocati.Topirceanu. la Congresul de la Berlin.in care Sadoveanu manifesta predilectie deosebita pentru istorie.Sadoveanu scrie despre personalitatea criticului. pe care documentele nu-l pot atesta. diplomati. in care se misca comandanti de osti si mari voievozi. In timp ce studia la gimnaziu. astfel incit un singur narator. El vede istoria ca pe o scena imensa. autorul insusi. Moare la 19 octombrie 1961 la Bucuresti si este inmormintat. realitatile prezente. iar la Editura Luceafarul .In 1910 este numit in functia de director al Teatrului National din Iasi. fata de razesi. din lipsa de izvoare. brosura Cum putem scapa de nevoi si cum putem dobindi pamint s. dar si cele care apartin istoriei sau a unui trecut imemorial. povesteste viata din trecut si cea de azi. insa. dar se va simti mai apropiat spiritului "Vietii Romanesti". Stefan cel Mare. In editura revistei iesene publica volumul de nuvele Umbre si brosura In amintirea lui Creanga.Codreanu si Gr. Soimii .

Au ajuns in Dumbrava unde au intalnit o batrana. deoarece mama vitrega spunea ca a fost porost crescuta de bunici si nu a primit o educatie corespunzatoare cu pozitia lor sociala.DUMBRAVA MINUNATĂ “Dumbrava minunata” este descrierea peripetiilor prin care a trecut o fetita Lizuca si cainele ei Patrocle pe parcursul drumului pe care l-au strabatut de la casa fetitei pana la casa bunicilor fetitei.A fost certata de mama vitrega si apoi batuta foarte rau de servitoare pentru acest gest.In dumbrava si-au continuat drumul vorbind cu toate pasarelele pana s-a intunecat si nu au mai vazut drumul. . domnul Vasilian s-a recasatorit cu o doamna pe care o chema Maria Papazoglu. Lizuca fusese crescuta de bunicii ei din partea mamei. Lizuca a considerat ca este deajuns tot ce a patimit de la moartea mamei ei si a rugat cainele sa o insoteasca la bunicii ei. S-au furisat din casa si au plecat in marea aventura care consta in traversarea dumbravei Buciumenei. animalele vorbesc si tot ce se intampla in dumbrava pare a fi dintr-o poveste. Pentru ca nu era prima oara cand manca bataie ci acest lucru se intampala in fiacre zi. Intr-o zi in timp ce tatal fetitei era plecat la Bucuresti. asa ca si-a umplut buzunarul cu cenusa pe care a lasat-a sa curga pana s-a terminat De aici inainte tot ce se intampla in povestire pare ireal deoarece.si au vorbit cu ea .florile vorbesc.insa dupa casatorie tatal sau a luat-o acasa si nu i-a mai dat voie sa-si vada bunicii. punctate cu negru pe care Lizuca le-a numit vacile Domnului. tatal acesteia. mama vitrega a primit vizita a doua doamne si mai tarziu a unui domn locotenent Micus.si i-a spus unde merge ea si Patrocle. Lizuca in timpul acestor vizite a intrat in salon si si-a bagat degetul in chiseaua cu dulceata. Floarea i-a raspuns ca face foarte bine si le-a spus ca drumul pe unde au luat-o spre casa bunicii este bun.Au coborat printre livezi unde au intalnit multe ganganii marunte si rosii. si care nu o agrea deloc pe fetita. In drumul lor pana sa ajunga in Dumbrava intalnesc o floare mare pe care Lizuca din povestile pe care i le spunea bunica a numit-o Sora-Soarelui si pe care a intrebat-o ce mai face. Si despre aceasta batrana Lizuca i-a spus lui Patrocle ca este Sfanta Miercuri.ca intr-o poveste . Dupa moartea mamei Lizucai . Fetita stia din povestile pe care i le spunea bunica ca trebuie sa lasi un semn pe unde treci.

In fruntea lor se afla un batranel si o batranica.Iau povestit fetitei ca traiau si ei demult in lumina zilei.In timpul noptii au aparut stelele. iar Lizuca le-a spus ca-i recunoaste deoarece i-a vazut la bunica intr-o carte. pentru ca avea nevoie de bani.Lizuca a considerat ca este mai bine sa-si caute un adapost pana se face ziua si l-a rugat pe Patrocle sa caute un loc unde s-a doarma. In lumina lunii Lizuca a vazut cum apar dintr-o scorbura niste omusori mititei sapte la numar. deoarece ea stie din povestile bunicii ca este foarte rau. Toate acestea se intampla i-a spus domnita pentru ca oamenii iubesc tot mai putin povestile si-si uita usor prietenii. Bunicul s-a opus pentru ca padurea a spus el este a lui Lizuca. Cand s-a intors la scorbura i-a spus Lizucai ca nu era decat un iepure care se speriase si el de ei. Chiar in clipa aceea in fata scorburii a aparut o umbra neagra de care Lizuca s-a speriat.El avea o moara si cand oamenii veneau sa macine il necajeau pe batranel care se numea Statu-Palma si de atunci lui nu i-au mai fost dragi oamenii si a fugit departe de ei. iar Lizuca a cerut gazduire rachitei.Sfarma-Piatra si alti uriasi din stravechi timpuri.S-a gasit totusi . insa Patrocle i-a spus sa nu se teama deoarece rezolva el si a inceput sa fugareasca umbra. Batranelul i-a mai spus fetitei ca in primavara trecuta dumbrava lor a fost in primejdie deoarece tatal ei a venit la bunic indemnat de mama vitrega si a cerut sa vanda dumbrava.Ei au povestit Lizucai ca ei ies de multe ori noaptea si petrec cu vietatile care fug de om.Deasemenea i-a mai povestit domnita si despre zmeii din povesti si despre Stramba-Lemne.Pana sa adoarma in scorbura Lizuca i-a spus lui Patrocle ca singurul de care se teme in padure este bursucul.Omusorii i-au spus ca ei stiau ca o sa vina la ei deoarece au pus la panda la marginea padurii pe tancul pamantului care le-a dat de stire cand au intrat cei doi in padure.Batranelul a spus ca ei au in aceasta padure pesteri tainice in care se inchid cand incep sa cada frunzele pana trece iarna. Si domnita le-a spus o poveste petrecuta demult in aceasta dumbrava.dar cand au inceput oamenii sa se inmulteasca un batran al lor a vrut sa traiasca cu ei in pace. I-a mai spus domnita lui Lizuca ca desi viata lor e lunga si isi numara anii cu miile o sa le vina si lor sfarsitul.Cu multi ani in urma s-a zvonit ca in padure se afla o zana frumoasa cu parul de aur si auzind lumea despre ea multi feciori de crai au cautat-o insa nici unul nu a gasit-o nici pe ea nici palatul. Domnita prichindeilor a invitat toate vietatile sa petreaca cu ei. iar Lizuca a crezut ca in cer Dumnezeu a aprins lumanarile. Parocle a gasit o scorbura intr-o rachita.

Flacaul s-a intors la imparatia lui si a fost mahnit multa vreme murind cu sufletul uscat si batran.Ea le povesteste ca langa dumbrava este o casuta de razesi pe care o vizita foarte des si intr-o zi a vazut o femeie tanara si frumoasa care mangaia o fetita careia ii spunea ca tatal fetitei o uita si o lasa sinu mai are mult de trait. Cand Lizuca s-a trezit a descoperit ca se afla in patutul ei din casa bunicilor si langa ea pe jos dormea Patrocle catelu ei.Mama vitrega il certa pe bunicul lui Lizuca pentru ca seara cand au cautat-o batranul a spus ca nu era acolo si dimineata a gasit-o acolo.Bunicul i-a spus ca a cautat-o si a gasit-o in padure si fetita nu o sa mai plece de la ei chiar de ar fi sa ajunga la judecata. Duduia Lizuca s-a intors catre batranel si l-a intrebat de ce omusorii mici si barbosi nu spun nici o poveste . De afara se auzeau glasuri si fetita a inteles ca era mama vitrega care venise sa o i-a inapoi. Ca sa il creada ei i-au cerut acestuia sa aduca inelul zanei.El a venit in mai multe seri. in san nu mai era nimic.un Fat-Frumos care a auzit de zana si care credea in existenta ei. Batranica care era cu domnita a inceput sa planga pentru ca povestea a fost foarte frumoasa si ea o uitase . dar ea i-a spus ca inelul este un lucru pamantesc si ea nu porta podoabe desarte. insa cand ea o sa moara fetita sa nu planga si sa nu-si uite jocurile.A cerut baiatul inelul zanei. insa acesta i-a raspuns ca ei nu au timp sa se gandeasca la povesti deoarece sunt mesteri fauri si ei lucreaza si ziua si noaptea. Vorbind cu bunicul fetitei pe mama vitrega si pe servitoarea acesteia Elena care o batu-se pe fetita le- . iar domnita a fost de acord. Lizuca a adormit gandindu-se ca ea era acea fetita.Venind cu acest raspuns vracii i-au dat o foarfeca si i-au cerut lui Fat-Frumos sa le aduca o suvita din parul ei de aur. insa curtenii si vracii l-au urmarit . iar cea care ii vorbea era mama ei. In fata lui pentru ca el credea in ea. iar atunci cand va dori sa o vada fetita sa fie singura si sa se gandeasca la ea si ea o sa fie doar o umbra dar va veni si o va mangaia si imbratisa. Batranelul dupa ce copila a adormit se intreba ce sa faca cu ea pentru ca nu o pot lasa in padure dar nu o pot duce nici la ei in pestera. Batranica si-a adus aminte ca si ea stie o poveste. curtenii si carturarii l-au convins pe Fat-Frumos ca zana nu exista cu adevarat. Atunci toti vracii. ci era numai o inchipuire. dar ei nu vedeau nimic in afara de Fat-Frumos langa un izvor.Batranica a propus sa o duca la casuta de langa dumbrava. zana i s-a aratat si l-a invitat pe Fat-Frumos sa vina si a doua seara. insa cand a vrut sa o scoata pentru a o arata.Flacaul i-a taiat zanei o suvita de par pe care a bagato in san.

iar atunci cand tatal ei o sa vina o sa-i spuna ca mai bine moare decat sa mai plece de la bunici si deasemeni o sa-I spuna tatalui sau ca ea a auzit-o pe mama vitrega cum radea in salon cu domnul Micus. Lizuca i-a spus bunicii ca se bucura si ea si Patrocle ca au fost muscate de albine.au muscat albinele de ochi si au plecat tipand. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful