P. 1
mircea santimbreanu

mircea santimbreanu

|Views: 1,202|Likes:
Published by scoala_20

More info:

Published by: scoala_20 on Jul 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/15/2013

pdf

text

original

MIRCEA SANTIMBREANU

Mircea Sântimbreanu (n. 7 ianuarie 1926, Băiţa - d. 19 august 1999) a fost un scriitor român, director al editurii Albatros, publicist, scenarist şi producător de film. Mircea Sântimbreanu este cunoscut mai ales ca scriitor de literatură pentru copii şi pentru promovarea unor scriitori prin publicarea lucrărilor lor la editura pe care a condus-o. Ion Anghel Mânăstire este unul dintre romancierii valoroşi pe care Mircea Sântimbreanu i-a promovat pe prima scenă a literaturii române. Din 1952 până în 1960 Mircea Sântimbreanu a lucrat ca profesor de istorie la Şcoala mixtă nr. 2 „La Teiu“, devenită din 1954 Şcoala elementară de 7 ani nr. 139 din Bucureşti, cartierul Rahova. Experienţa cu micii elevi l-a ajutat să înceapă să scrie primele sale cărţi pentru copii. Din anul 2000, şcoala poartă numele de Mircea Sântimbreanu. La 20 mai 1996, Mircea Sântimbreanu a fost declarat "Cetăţean de onoare” al municipiului Brad", ca Fiu al Ţării Zarandului, pentru întreaga sa activitate în domeniul literaturii.
• • • • • •

Cu şi fără ghiozdan Lângă groapa cu furnici Recreaţia mare Extemporale şi alte lucrări scrise Mama mamuţilor mahmur Mi s-a terminat caietul

pe tot parcursul vieţii sale. Ioan Slavici a fost un „abonat" al închisorilor epocii. Serbarea de la Putna a Studenţimii române din ţară şi din străinătate. şi că ar trebui aruncaţi în Dunăre. colaborează la ziarele Ziua şi Gazeta Bucureştilor. La 17 august 1925.P. cu comedia Fata de birău. Slavici se refugiază la fiica sa care trăia la Panciu.IOAN SLAVICI Ioan Slavici (n. în apropiere de Panciu. În timpul primului război mondial. Haşdeu sau filosoful Vasile Conta şi istoricul Nicolae Iorga Datorită diverselor puncte de vedere politice exprimate în publicaţii de-a lungul timpului. A fost al doilea copil al cojocarului Sava Slavici şi a Elenei Slavici (născută Borlea). Alături de el au fost menţionaţi şi alţi scriitori iconici ai secolului XIX românesc. Împreună cu Eminescu pune bazele Societăţii Academice Sociale Literare România Jună şi organizează. unde este secretar al Comisiei Colecţiei Hurmuzachi. Cezar Bolliac. editează revista Vatra. profesor. se stabileşte la Bucureşti. ca sursă principală a antisemitismului hiper-violent din anii '30-'40 ai secolului XX. L. fapt reflectat chiar într-o lucrare memorialistică intitulată „Închisorile mele". judeţul Arad — d. apoi redactor la Timpul. în 2004). aducându-i aminte de Şiria lui natală. l-au adus situaţia de a fi citat consistent în Raportul Final al Comisiei Internaţionale asupra Holocaustului în România (coordonat de Elie Wiesel. fiind înmormântat la schitul Brazi . Obosit şi persecutat. în 1871. Coşbuc. judeţul Vrancea) a fost un scriitor şi jurnalist român. Slavici şi-a exprimat păreri antisemite. spunând în lucrarea sa Soll şi Haben— Chestiunea Ovreilor din România (Bucureşti. A frecventat şcoala greco-ortodoxă din satul natal. Împreună cu I. 17 august 1925 la Crucea de Jos. 1878) că evreii sunt o boală. publicată în 1921. Caragiale şi G. B. Premiul Academiei Române (1903). Debutează în Convorbiri literare (1871). în 1925. La finalul anului 1874. scriitorul se stinge din viaţă. 18 ianuarie 1848 la Şiria. precum Vasile Alecsandri. gimnaziul maghiar din Arad şi a urmat cursurile Liceului din Timişoara. Articolele virulente scrise de Slavici împotriva evreilor.

iar prima lui carte de basme a fost publicată tot în anul 1835. Primul său succes a fost “O călătorie de la Canalul Holmen la capătul răsăritean al Insulei Amager in anii 1828 şi 1829” (1829). El a suferit mult în copilărie din cauza sărăciei şi a neglijenţei familiale şi ca urmare la vârsta de 14 ani a fugit de acasă la Copenhaga. în perioada marilor victorii napoleoniene in Europa. producând multe romane. dar a lucrat neobosit să devină scriitor profesionist. piese de teatru şi cărţi de călătorii. “Pantofiorii roşii” (1845) şi “Mica Sirenă” (1837) au reprezentat inovaţii în literatura acelei vremi prin bogaţia sentimentelor şi a ideilor descrise şi prin modul în care foloseau limbajul popular. “Crăiasa Zăpezii” (1844). Primul său roman “Improvizatorul” a fost primit bine de public şi critici în anul 1835. Hans Christian a mai lucrat într-o casa de comerţ. C.A. până când Collins a adunat banii necesarii educaţiei adolescentului Hans Christian. A devenit însă faimos prin cele mai mult de 150 de basme şi povestiri pentru copii. După studii. care l-au aşezat între cei mai importanţi scriitori din lume. Asia şi Africa. sculpturi şi picturi. o povestire fantastică în genul celor scrise de autorul german E.HANS CHRISTIAN ANDERSEN Andersen. proză şi a produs piese de teatru. “Hainele cele noi ale Împăratului” (1837). autor danez ale cărui basme au fost traduse în mai mult de 80 de limbi şi care au inspirat piese de teatru. Începând cu anul 1822. Hans Christian (18051875). Hoffmann. Scriitorul H.T. Scriitorul a călătorit mult în Europa. Andersen a publicat poezii. directorul Teatrului Regal. Basmele sale “Răţuşca cea urâtă” (1843). balete. Acolo a lucrat pentru Jonas Collins. . filme. Andersen s-a născut la Odensee în anul 1805.

Într-o noapte a fost luată de o broască pentru a se căsători cu fiul ei. nu era moartă. Pentru că: s-a gândit doar la fiul său. Ce mi-a plăcut: că Degeţica a salvat-o pe rândunică. pe care a numit-o Degeţica. Pentru că: a făcut ceea ce trebuia să facă Ce nu mi-a plăcut: că broasca a furat-o. Într-o zi a venit un vecin foarte bogat căruia nu-i plăcea decât întunericul dar îi plăcea de Degeţica. aflând astfel că. Degeţica trebuia să se căsătorească cu sobolul dar chiar în ziua nunţii rândunica a luat-o şi a dus-o într-un tărâm foarte frumos unde s-a căsătorit cu un prinţ cât ea de mic. Fetiţa a văzut o casă în care un şoricel a lăsat-o să stea toată iarna cu condiţia să facă curăţenie şi să-i spună poveşti. Când a venit primăvara rândunica a plecat.DEGEŢICA Era odată o femeie săracă ce voia foarte mult un copil până într-o zi a primit de la o zână un bob de orz pe care l-a pus într-un ghiveci iar din el a ieşit o lalea în care se afla o fată cât degetul mic de mare. Ea s-a descurcat singură dar a venit iarna. de fapt. De atunci a fost numită Maia. . Noroc că nişte peşti au salvat-o dar imediat a fost luată de un cărăbuş care însă a considerat că e urâtă şi a lăsat-o liberă. El i-a dus într-un tunel unde era o rândunică moartă pe care fetiţa a îngrijit-o.

M.In 1910 este numit in functia de director al Teatrului National din Iasi. Tudor Soimaru. razesi si boieri.Ibraileanu. dar se va simti mai apropiat spiritului "Vietii Romanesti". vinatori. revista lunara Insemnari iesene. impreuna cu Liviu Rebreanu. Sadoveanu este creatorul romanului istoric romanesc.Sadoveanu. Moare la 19 octombrie 1961 la Bucuresti si este inmormintat. Eroii lui Sadoveanu sint exponenti ai unor categorii. haiduci.Codreanu si Gr. Dureri inabusite. In 1904 se stabileste la Bucuresti" se casatoreste si va avea unsprezece copii.MIHAIL SADOVEANU Mihail Sadoveanu s-a nascut la 5 noiembrie 1880. la Pascani. pescari. in 1896. La moartea lui G. Nicolae Iorga va numi anul 1904 "anul Sadoveanu". negustori. renuntind. descriind lumea satului si a tirgurilor de provincie. In acelasi an are loc debutul editorial cu patru volume deodata . ca fiu al avocatului Alexandru Sadoveanu si al Profirei Ursache. militari. functionari.in care Sadoveanu manifesta predilectie deosebita pentru istorie. . intentioneaza a alcatui. In editura revistei iesene publica volumul de nuvele Umbre si brosura In amintirea lui Creanga. autorul insusi. diplomati. brosura Cum putem scapa de nevoi si cum putem dobindi pamint s. in 21 octombrie. Stefan cel Mare.T. Colaboreaza la revista "Samanatorul". El vede istoria ca pe o scena imensa. iar la Editura Luceafarul . o monografie asupra lui Stefan cel Mare. Soimii .a.Topirceanu.Povestiri. avocati. G. astfel incit un singur narator. In 1936 M. pe care documentele nu-l pot atesta. fata de razesi. din lipsa de izvoare. la Congresul de la Berlin. linga Mihai Eminescu. realitatile prezente.volumul Priveghiuri. legendar si mitic. Apoi urmeaza cursurile Liceului National din Iasi. povesteste viata din trecut si cea de azi. Originalitatea operei este data de capacitatea de a se contopi cu lumea evocata. In timp ce studia la gimnaziu.Popa scot. in care se misca comandanti de osti si mari voievozi. incepind cu luna ianuarie. exemplare pentru umanitate prin faptele lor. insa. la Cimitirul Bellu. popi. Crisma lui Mos Precu. Sadoveanu urmareste conditia sociala si cea istorica a individului. In 1926 reprezinta Societatea Scriitorilor Romani. impreuna cu un coleg. M.Sadoveanu scrie despre personalitatea criticului. intr-un spatiu epopeic. In acest an publica volumele Povestiri de seara (la Editura Minerva). Urmeaza gimnaziul "Alecu Donici" la Falticeni. autorul a creat o lume prin Vitoria Lipan. Genoveva de Brabant. tipuri sau arhetipuri. In 1921 devine membru al Academiei Romane. dar si cele care apartin istoriei sau a unui trecut imemorial.

Intr-o zi in timp ce tatal fetitei era plecat la Bucuresti. asa ca si-a umplut buzunarul cu cenusa pe care a lasat-a sa curga pana s-a terminat De aici inainte tot ce se intampla in povestire pare ireal deoarece. Lizuca in timpul acestor vizite a intrat in salon si si-a bagat degetul in chiseaua cu dulceata. S-au furisat din casa si au plecat in marea aventura care consta in traversarea dumbravei Buciumenei. . Au ajuns in Dumbrava unde au intalnit o batrana.In dumbrava si-au continuat drumul vorbind cu toate pasarelele pana s-a intunecat si nu au mai vazut drumul. tatal acesteia.DUMBRAVA MINUNATĂ “Dumbrava minunata” este descrierea peripetiilor prin care a trecut o fetita Lizuca si cainele ei Patrocle pe parcursul drumului pe care l-au strabatut de la casa fetitei pana la casa bunicilor fetitei. Floarea i-a raspuns ca face foarte bine si le-a spus ca drumul pe unde au luat-o spre casa bunicii este bun. domnul Vasilian s-a recasatorit cu o doamna pe care o chema Maria Papazoglu. deoarece mama vitrega spunea ca a fost porost crescuta de bunici si nu a primit o educatie corespunzatoare cu pozitia lor sociala. Lizuca fusese crescuta de bunicii ei din partea mamei.A fost certata de mama vitrega si apoi batuta foarte rau de servitoare pentru acest gest.si au vorbit cu ea . In drumul lor pana sa ajunga in Dumbrava intalnesc o floare mare pe care Lizuca din povestile pe care i le spunea bunica a numit-o Sora-Soarelui si pe care a intrebat-o ce mai face.insa dupa casatorie tatal sau a luat-o acasa si nu i-a mai dat voie sa-si vada bunicii. mama vitrega a primit vizita a doua doamne si mai tarziu a unui domn locotenent Micus.ca intr-o poveste . animalele vorbesc si tot ce se intampla in dumbrava pare a fi dintr-o poveste. si care nu o agrea deloc pe fetita. Lizuca a considerat ca este deajuns tot ce a patimit de la moartea mamei ei si a rugat cainele sa o insoteasca la bunicii ei.si i-a spus unde merge ea si Patrocle. Dupa moartea mamei Lizucai . punctate cu negru pe care Lizuca le-a numit vacile Domnului. Fetita stia din povestile pe care i le spunea bunica ca trebuie sa lasi un semn pe unde treci.florile vorbesc.Au coborat printre livezi unde au intalnit multe ganganii marunte si rosii. Pentru ca nu era prima oara cand manca bataie ci acest lucru se intampala in fiacre zi. Si despre aceasta batrana Lizuca i-a spus lui Patrocle ca este Sfanta Miercuri.

Lizuca a considerat ca este mai bine sa-si caute un adapost pana se face ziua si l-a rugat pe Patrocle sa caute un loc unde s-a doarma. Si domnita le-a spus o poveste petrecuta demult in aceasta dumbrava.dar cand au inceput oamenii sa se inmulteasca un batran al lor a vrut sa traiasca cu ei in pace.El avea o moara si cand oamenii veneau sa macine il necajeau pe batranel care se numea Statu-Palma si de atunci lui nu i-au mai fost dragi oamenii si a fugit departe de ei. insa Patrocle i-a spus sa nu se teama deoarece rezolva el si a inceput sa fugareasca umbra.Ei au povestit Lizucai ca ei ies de multe ori noaptea si petrec cu vietatile care fug de om. Bunicul s-a opus pentru ca padurea a spus el este a lui Lizuca. pentru ca avea nevoie de bani.Omusorii i-au spus ca ei stiau ca o sa vina la ei deoarece au pus la panda la marginea padurii pe tancul pamantului care le-a dat de stire cand au intrat cei doi in padure.Sfarma-Piatra si alti uriasi din stravechi timpuri. In fruntea lor se afla un batranel si o batranica. Parocle a gasit o scorbura intr-o rachita. Chiar in clipa aceea in fata scorburii a aparut o umbra neagra de care Lizuca s-a speriat. In lumina lunii Lizuca a vazut cum apar dintr-o scorbura niste omusori mititei sapte la numar.Pana sa adoarma in scorbura Lizuca i-a spus lui Patrocle ca singurul de care se teme in padure este bursucul. iar Lizuca a cerut gazduire rachitei. I-a mai spus domnita lui Lizuca ca desi viata lor e lunga si isi numara anii cu miile o sa le vina si lor sfarsitul.Batranelul a spus ca ei au in aceasta padure pesteri tainice in care se inchid cand incep sa cada frunzele pana trece iarna. iar Lizuca a crezut ca in cer Dumnezeu a aprins lumanarile. Cand s-a intors la scorbura i-a spus Lizucai ca nu era decat un iepure care se speriase si el de ei.In timpul noptii au aparut stelele.S-a gasit totusi . deoarece ea stie din povestile bunicii ca este foarte rau. Toate acestea se intampla i-a spus domnita pentru ca oamenii iubesc tot mai putin povestile si-si uita usor prietenii.Deasemenea i-a mai povestit domnita si despre zmeii din povesti si despre Stramba-Lemne. Domnita prichindeilor a invitat toate vietatile sa petreaca cu ei. iar Lizuca le-a spus ca-i recunoaste deoarece i-a vazut la bunica intr-o carte.Cu multi ani in urma s-a zvonit ca in padure se afla o zana frumoasa cu parul de aur si auzind lumea despre ea multi feciori de crai au cautat-o insa nici unul nu a gasit-o nici pe ea nici palatul.Iau povestit fetitei ca traiau si ei demult in lumina zilei. Batranelul i-a mai spus fetitei ca in primavara trecuta dumbrava lor a fost in primejdie deoarece tatal ei a venit la bunic indemnat de mama vitrega si a cerut sa vanda dumbrava.

Bunicul i-a spus ca a cautat-o si a gasit-o in padure si fetita nu o sa mai plece de la ei chiar de ar fi sa ajunga la judecata. ci era numai o inchipuire. Vorbind cu bunicul fetitei pe mama vitrega si pe servitoarea acesteia Elena care o batu-se pe fetita le- .Flacaul i-a taiat zanei o suvita de par pe care a bagato in san.Mama vitrega il certa pe bunicul lui Lizuca pentru ca seara cand au cautat-o batranul a spus ca nu era acolo si dimineata a gasit-o acolo. In fata lui pentru ca el credea in ea. zana i s-a aratat si l-a invitat pe Fat-Frumos sa vina si a doua seara. in san nu mai era nimic. dar ei nu vedeau nimic in afara de Fat-Frumos langa un izvor.A cerut baiatul inelul zanei.Batranica a propus sa o duca la casuta de langa dumbrava. Batranica care era cu domnita a inceput sa planga pentru ca povestea a fost foarte frumoasa si ea o uitase . insa curtenii si vracii l-au urmarit . insa cand ea o sa moara fetita sa nu planga si sa nu-si uite jocurile.Venind cu acest raspuns vracii i-au dat o foarfeca si i-au cerut lui Fat-Frumos sa le aduca o suvita din parul ei de aur. Batranica si-a adus aminte ca si ea stie o poveste. Cand Lizuca s-a trezit a descoperit ca se afla in patutul ei din casa bunicilor si langa ea pe jos dormea Patrocle catelu ei. Atunci toti vracii. curtenii si carturarii l-au convins pe Fat-Frumos ca zana nu exista cu adevarat.El a venit in mai multe seri. iar cea care ii vorbea era mama ei. insa acesta i-a raspuns ca ei nu au timp sa se gandeasca la povesti deoarece sunt mesteri fauri si ei lucreaza si ziua si noaptea. iar domnita a fost de acord. Flacaul s-a intors la imparatia lui si a fost mahnit multa vreme murind cu sufletul uscat si batran. Lizuca a adormit gandindu-se ca ea era acea fetita. De afara se auzeau glasuri si fetita a inteles ca era mama vitrega care venise sa o i-a inapoi.Ea le povesteste ca langa dumbrava este o casuta de razesi pe care o vizita foarte des si intr-o zi a vazut o femeie tanara si frumoasa care mangaia o fetita careia ii spunea ca tatal fetitei o uita si o lasa sinu mai are mult de trait. Ca sa il creada ei i-au cerut acestuia sa aduca inelul zanei.un Fat-Frumos care a auzit de zana si care credea in existenta ei. iar atunci cand va dori sa o vada fetita sa fie singura si sa se gandeasca la ea si ea o sa fie doar o umbra dar va veni si o va mangaia si imbratisa. Batranelul dupa ce copila a adormit se intreba ce sa faca cu ea pentru ca nu o pot lasa in padure dar nu o pot duce nici la ei in pestera. Duduia Lizuca s-a intors catre batranel si l-a intrebat de ce omusorii mici si barbosi nu spun nici o poveste . dar ea i-a spus ca inelul este un lucru pamantesc si ea nu porta podoabe desarte. insa cand a vrut sa o scoata pentru a o arata.

iar atunci cand tatal ei o sa vina o sa-i spuna ca mai bine moare decat sa mai plece de la bunici si deasemeni o sa-I spuna tatalui sau ca ea a auzit-o pe mama vitrega cum radea in salon cu domnul Micus.au muscat albinele de ochi si au plecat tipand. Lizuca i-a spus bunicii ca se bucura si ea si Patrocle ca au fost muscate de albine. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->