Sunteți pe pagina 1din 3

Ion Ciocârlan

Ion Ciocârlan (12 iulie 1874, Străoane, judeţul Vrancea - 21


decembrie 1941, Focşani) este un prozator. Fiu de ţărani, Ciocârlan a
urmat Şcoala Normală la Bârlad şi Iaşi, din 1895 fiind învăţător în
câteva sate vrâncene şi la Focşani, unde se stabileşte definitiv. A fost
membru în comitetul Asociaţiei Generale a învăţătorilor din România
şi colaborator la reviste de specialitate. Ca deputat iorghist, a
participat la editarea şi redactarea ziarului local „Crai nou" (1918-
1932).

Debutează cu proză în „Curierul literar" (1901), colaborând apoi la


„Revista modernă", „Epoca", „Sămănătorul" (unde a semnat şi
Marioara Florian), „Luceafărul", „Evenimentul", „Viaţa literară", „Viaţa
românească", „Ramuri", „Minerva", „Adevărul literar şi artistic" etc. A
făcut parte din comitetul fondator al Societăţii Scriitorilor Români.

Ciocârlan şi-a adunat proza scurtă în volumele Pe plai (1903), Traiul


nostru (1906), Inimă de mamă (1908; Premiul Academiei Române),
Vis de primăvară (1909), Fără noroc (1914), Flămânzii (1925), care
au cunoscut mai multe ediţii antume. Cele mai numeroase secvenţe
sunt descrieri lirice ale unor aspecte din viaţa rurală sau din natură,
portrete de copii şi animale, scăldate într-o duioşie care, în pofida
unor improprietăţi stilistice, poate sensibiliza prin sinceritatea trăirii.

O altă categorie o constituie micile scene în care este ilustrat traiul


greu, la limita umanului, al unor familii de ţărani, în imagini pline de
amănunte mişcătoare. Câteva povestiri (Pentru simbrie, Din
dragoste, Inimă de mamă, Izvodul morţii) sintetizează cam aceleaşi
elemente, cu un spor în investigaţia psihologică, epicul fiind pe plan
secundar.

Ciocârlan devine cu adevărat sămănătorist în romanele Du-te dor...


(1936) şi Tainele munţilor (1940), în sensul că abia aici idilizează
satul, încercând să-i evidenţieze puritatea şi superioritatea moral-
socială. Primul este povestea, cu peripeţii, a unei căsătorii, înecată
într-o detaliată prezentare etno-psiho-sociologică a satului, pe
fundalul, mereu evocat, al unei naturi paradisiace.

În Tainele..., acţiunea (redusă la o călătorie în munţi în scop iniţiatic)


este întârziată până la stagnare de „pictura" amănunţită a peisajului
şi de numeroase întâmplări nesemnificative. Brodate pe o intrigă
forţată, artificială, naraţiunile (mai mult înşiruiri de secvenţe lirice
saturate de epitete dulcege şi de expresii locale) exultă de un
preaplin al fericirii de a trăi în splendoarea naturii şi în curăţie
sufletească. Căldura autorului, atenţia neobosită de observator
minuţios al vieţii rurale, fidelitatea în descrierea obiceiurilor,
comportamentelor şi a modului de a fi al ţăranilor conferă prozei
sentimentale a lui Ciocârlan o anume valoare documentară.

Opera

• Pe plai, Bucureşti, 1903;


• Traiul nostru, Budapesta, 1906;
• Inimă de mamă, Bucureşti, 1908;
• Vis de primăvară, Bucureşti, 1909;
• Fără noroc, Bucureşti, 1914;
• Flămânzii, Bucureşti, 1925;
• La vatră, Bucureşti, 1925;
• Amintiri literare, în Tradiţie şi actualitate românească, II, Focşani,
1936;
• Du-te dor..., Bucureşti, 1936;
• Tainele munţilor, Bucureşti, 1940.

In cadrul evenimentului va fi evocata figura scriitorului vrancean Ion Ciocarlan (1874-1941),


care a primit premiul pentru proza al Academiei Romane in 1909

Asociatia Personalului Didactic "Simion Mehedinti", Editura Terra, in colaborare cu Scoala


Paunesti, lanseaza astazi, 17 iunie 2011, de la orele 12,00, la Scoala Paunesti, lucrarea: "Liviu-
Iulian ROMAN - PAUNESTII VRANCEI, intre pamant si ape", aparuta la Editura Terra din
Focsani.Potrivit profesorului Costica Neagu, presedintele Asociatiei, activitatea are ca
obiectiv prezentarea lucrarii, evocarea scriitorului vrancean Ion Ciocarlan (1874-1941), care a
primit premiul pentru proza al Academiei Romane in 1909. Ion Ciocarlan a fost invatator la
Paunesti intre anii 1897-1921, unde a infiintat o obstie de arendare a pamantului de catre
tarani care a arendat 1.500 de ha. De asemenea, in cadrul intilnirii va fi evocata si figura
savantului Simion Mehedinti, a carui frate, Neculai Mehedinti, a fost preot la Paunesti, unde
a slujit pana la plecarea la cele vesnice.

Publicist şi Viticultor; (apreciat prozator la inceputul secolului XX


Documentele semnalează o serie de oameni, cetățeni, care au privit cu interes acțiunea
cercului, au donat cărți pentru constituirea bibliotecii. Printre aceștia s-au numărat N. Iorga, A.
D. Xenopol, C. Rădulescu – Motru, Dr. Mina Minovici, poetul și prozatorul focșănean Ion
Ciocârlan

S-a născut în comuna Străoanii de Jos din jud. Putna, în anul 1874. Colaborator al
publicaţiilor Sămănătorul, Făt Frumos, Luceafărul, Convorbiri critice, Viaţa literară şi
artistică, Ramuri.

Proza lui înfăţişează cu simpatie viaţa ţărănească.


Scoala cu clasele I-IV Nr.2 Bostanesti
Bostanesti, Vrancea

Prezentare
Scoala Nr.2 Bostanesti se afla aproape de centrul civic al
comunei. Are trei sali de clasă, una în care îşi desfăşoară
activitatea 20 de preşcolari şi două în care învată 87 de elevi în
clasele I-IV.
Are o vechime de 100 de ani, ultima renovare fiind facuta in
1996.La început şcoala a fost o şcoală de fete devinind mult mai
târziu şcoală mixtă.A fost construită de către un boier al locului ,
Gagiu. Noi ne mândrim că prin această şcoală a trecut şi domnul
învăţător şi sciitor IOAN CIOCÂRLAN, care vorbeşte in scrierile
sale despre frumuseţile acestor locuri, despre şcoala acelor
vremuri şi elevii ei.

Ioan Ciocârlan (12 iul. 1874-18 dec.


1941) se dovedeşte, mai ales în nuvelele şi
impresiile de călătorie, un cunoscător
profund al relaţiilor umane din satele de
munte şi al frumuseţii morale a oamenilor
din aceste locuri.
El este un evocator şi un observator
atent al enigmelor care zac în adâncul
munţilor şi mai ales în viaţa oierilor,
„oameni simpli”, cunoscători ai poveştilor
petrecute în pustietatea în care trăiesc.
Florea GHIŢĂ