MIHAI EMINESCU-

POETUL ROMÂNILOR
15 IANUARIE 2023- 174 ani de la nașterea marelui
poet

Patriotismul nu este numai

iubirea pământului în care
te-ai născut ci, mai ales,
iubirea trecutului, fără de
care nu există iubire de
ţară.
(Mihai Eminescu)
MIHAI EMINESCU- POETUL NEPERECHE
A fost un poet,
prozator și jurnalist
român, socotit de
cititorii români și de
critica literară, drept
cel mai important
scriitor romantic din
literatura română,
fiind supranumit ,,
poetul nepereche”,
sau ,,luceafărul
poeziei românești”.
 DATA LOCUL NAȘTERII POETULUI
Mihai Eminescu s-a
născut la Botoşani la
15 ianuarie 1850. Îşi
petrece copilăria la
Botoşani şi Ipoteşti,
în casa părintească
şi prin împrejurimi,
într-o totală libertate
de mişcare şi de
contact cu oamenii
şi cu natura.
 FAMILIA POETULUI

MIHAIL EMINOVICI
(care mai târziu și-a
schimbat numel în
MIHAI EMINESCU),
e
s-a născut din părinții
GHEORGHE ȘI RALUCA
EMINOVICI. Aceștia
au avut unsprezece
copii, iar Mihail era
născut al șaptelea.
 STUDIILE POETULUI
• În familie a învăţat să scrie şi
să citească, iar în anul 1858 a
plecat la gimnaziul din
Cernăuţi;
• Între anii 1863 – 1866,
alternează cursurile la Cernăuţi
cu prezenţa sa la Botoşani;
• 1869-1872 studiază la Viena;
• 1872-1874 studiază filosofia la
Berlin.
 ȘCOALA DE LA CERNĂUȚI
În anul 1858, Mihail Eminovici intră ca
elev la Cernăuṭi. Arhivele arată că în
clasa a IV-a a terminat al cincilea, din 82
de elevi. După două clase de gimnaziu
avea să părăsească ṣcoala, între 1863 ṣi
1866, după un timp revenind sau
completându-ṣi studiile în particular.
Numele său a fost din nou legat de
oraṣul de pe Prut la moartea
profesorului Aron Pumnul, în ianuarie
1866, când elevii au scos broṣura
„Lăcrămioarele învăṭăceilor gimnaziṣti”,
cu poezia La mormântul lui Aron
Pumnul semnată „M. Eminovici”. Cu
aceasta, bogata istorie culturală a
Cernăuṭiului avea să primească încă un
nume cu care să se mândrească.
 DEBUTUL LITERAR
Debutul literar cu poezia
ocazională „La mormântul lui
Aron Pumnul” într-o brosură din
ianuarie 1866 a “învățăceilor
gimnaziști”. În acelașii an
debutează în „Familia” (25
februarie/9 martie) cu poezia
„de-aș avea…”, salutată de Iosif
Vulcan, care îi schimbă numele in
Eminescu. Urmează „O călatorie
în zori” și o traducere, apoi „Din
străinătate”, „La Bucovina”,
„Speranța” si „Misterele nopții”.
Colaborează în continuare la
„Familia”.
 REVISTA ,,FAMILIA”
COPERTA REVISTEI Poezia ,,DE-AȘ AVEA”
 MIHAI EMINESCU ŞI PROFESORUL ARON PUMNUL
Printre personalităţile de seamă,
care şi-au pus o puternică amprentă
asupra evoluţiei poetice a lui Mihai
Eminescu, a fost şi Aron Pumnul,
revoluţionarul transilvănean şi profesorul
de limba română a poetului.
Întreaga prețuire a lui Eminescu pentru
Aron Pumnul este sintetizată în elegia funebră,
La mormântul lui Aron Pumnul, exprimând o
admirație căreia i-a rămas statornic toată viața:
Îmbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină,
Cu cipru verde-ncinge antică fruntea ta;
C-acuma din pleiada-ţi auroasă şi
senină Se stinse un luceafăr, se stinse o
lumină,
Se stinse-o dalbă stea!
Metalica, vibrîndă a clopotelor jale
Vuieşte în cadenţă şi sună întristat;
Căci, ah! geniul mare al deşteptării
tale Păşi, se duse-acuma pe-a
nemuririi cale
Şi-n urmă-i ne-a lăsat!
 ACTIVITATEA JURNALISTICĂ
Activitatea de ziarist a lui
Eminescu a început în vara
anului 187 ca redactor
la Curierul 6, de Iași. Apoi, la
inițiativa lui Maiorescu și Slavici,
Eminescu a fost angajat în
octombrie 1877 ca redactor la
cotidianul Timpul, organul oficial
al conservatorilor, unde a rămas
în următorii șase ani.
Deși a ajuns jurnalist printr-un
concurs de împrejurări, fiind
demis politic din funcția revizor
școlar în județele Iași și Vaslui,
Eminescu nu a practicat
jurnalismul ca pe o meserie
oarecare din care să-și câștige
pur și simplu existența. Articolele
pe care le scria au constituit o
ocazie de a face cititorilor
educație politică, așa cum își
propusese
 Organizarea Serbării de la Mănăstirea Putna
CĂLĂTORII
BANAT

VIENA
• Între 1869 şi 1872 este student la Viena.
• Se împrieteneşte cu Ioan Slavici;
• O cunoaşte, la Viena, pe Veronica Micle, marea iubire
TRANSILVANIA- CLUJ, BLAJ a vieții sale.
OPERE
 TEIUL LUI EMINESCU
Aflat în mijlocul grădinii
Copou din Iaşi, TEIUL LUI
EMINESCU a devenit un simbol
nostalgic pentru romantici…
Ani la rând, Eminescu şi
Veronica Micle îşi petreceau
timpul aici, parcul Copou
rămânând şi astăzi o mărturie
nescrisă a iubirii lor…
• Aici, la umbra teiului, ieşenii îl întâlneau frecvent pe
marele nostru poet, fie alături de Veronica Micle, fie
alături de bunul său prieten, Ion Creangă. [...]
• După plecarea lui la Bucureşti, ieşenii au botezat
acest
tei ,,Teiul lui Eminescu”.
 MOARTEA POETULUI
În data de 15 iunie 1889, în
jurul orei 3 dimineaţa, poetul
a murit în sanatoriul
doctorului Şuţu din strada
Plantelor, Bucureşti. Ziarul
Românul anunţa ziua
următoare la ştiri: ,,Eminescu
nu mai este!”. În 17 iunie
Eminescu a fost înmormântat
la umbra unui tei din Cimitirul
Belu. Sicriul a fost dus pe
umeri de elevi de la Şcoala
Normală de Institutori din
Bucureşti.
,,Într-un fel, Eminescu este Sfântul Preacurat
al versului românesc.” (Tudor Arghezi)
 BIBLIOGRAFIE
• www.wikipedia.org romana
• didactic.ro
• enciclopediaromaniei.ro/
wiki/Mihai_Eminescu
• Prezentare realizată de
prof. înv. preșcolar Daniela Trif

Ianuarie 2023