MIHAI EMINESCU (1850-1889)
Eminescu s-a nă scut la Botoșani, pe o stabilit pentru o perioadă mai lungă la Iași, fiind
vreme geroasă , în ziua de 15 ianuarie 1850.
Primele cunoștințe le capă tă de la familie, apoi
este trimis să studieze în Bucovina, la Cernă uți.
Locuiește la profesorul Aron Pumnul, că ruia îi va
dedica, la moartea acestuia, prima sa poezie
cunoscută , La moartea lui Aron Pumnul.
Urmează peregrină ri prin toată țara,
singur sau însoțitor al anumitor trupe teatrale,
prilej cu care are posibilitatea să cunoască viața,
bucuriile și îndeosebi durerile poporului. Pleacă
apoi la studii la Viena, nu înainte de a debuta cu
versuri în revista Familia, din Oradea, condusă de
Iosif Vulcan. Cu această ocazie i se schimbă
numele din Eminovici, cum îl chema pe tată l să u,
în Eminescu. Din 1870 începe să colaboreze cu
revista Convorbiri literare din Iași. Prima poezie
trimisă aici se numește Venere și madonă.
În 1871 participă la să rbă torirea a 400 de
ani de la sfințirea Mă nă stirii Putna. Din 1874 s-a
gă zduit inițial în casa lui Vasile Pogor, casă
devenită astă zi sediul Muzeului Literaturii
româ ne. Perioada ieșeană reprezintă cea mai
fructuoasă în domeniul creației. Se împrietenește
cu I.Creangă și-l convinge pe acesta să participe la
ședințele Societă ții Junimea. Dragostea față de
Veronica Micle, pe care o cunoscuse în 1870 la
Viena se amplifică și-i oferă motive de inspirație. O
perioadă a fost numit de Titu Maiorescu revizor
școlar pentru județele Iași și Vaslui, apoi se
transferă la București ca redactor la ziarul Timpul,
împreună cu I.L.Caragiale și I.Slavici. În 1883 se
îmbolnă vește de nervi. Se tratează în diverse
spitale din țară și stră ină tate, dar tot restul vieții,
pâ nă la 15 iunie 1889, viața sa nu este decâ t o
agonie prelungită . Este înmormâ ntat la Cimitirul
Bellu din București, regretat de întregul popor.
Mormâ ntul lui Eminescu
Eminescu este socotit cel mai de seamă
poet româ n și creatorul limbii româ ne literare. În
timpul vieții i-a fost publicat, prin grija lui
Maiorescu, un singur volum de poezie din care
făceau parte: Luceafărul, ciclul Scrisorilor, Sara
pe deal, Glosă. A lă sat în urma sa nenumă rate
manuscrise cuprinzâ nd poezie, proză filozofică
(Geniu pustiu), basme populare (Făt-Frumos din
lacrimă), precum și culegeri de folclor. În intensa
lui activitate publicistică a fost un polemist
redutabil, stă pâ n pe subiectele tratate ca puțini
alții în vremea lui.
Emin – Veronica, cea mai frumoasă poveste de
dragoste din istoria literaturii române
 Amâ ndoi se nasc în 1850 (el la 15 ianuarie,
ea la 22 aprilie), amâ ndoi se sting în 1889 (el la 15
iunie, ea la 6 august). N-au fost că să toriți, dar
dragostea lor a fost mare și adâ ncă , dincolo de
ră ută țile unor semeni, care i-au dorit despă rțiți.
pentru obținerea unei pensii. Pe stradă , el o
prezintă amicilor drept logodnică . Se gâ ndesc să
se că să torească, însă Maiorescu și junimiștii
afirmă că, dacă poetul se însoară , "nu va mai
plâ nge așa frumos". În mai 1880, rodul iubirii lor,
copilul lui Emin și al Veronică i, se naște mort.
Tâ rziu, amâ ndoi își dau seama că sunt victimele
unor intrigi de culise. Eminescu se îmbolnă vește
cumplit, sfâ rșindu-se din viață la 15 iunie 1889.
După stingerea Luceafă rului, regretele o
stă pâ nesc pe Veronica. Pleacă la Mă nă stirea
Vă ratec. Tulburată , parcă-l vede pe Emin în
oglinda pâ râ ului de munte. Înghite un flacon de
arsenic, dorind să se ducă dincolo. E înhumată
lâ ngă Bisericuța Sf. Ioan din Vă ratec. Prin moarte,
e logodită cu Eminescu pentru veșnicie.

"Îngerul blond" venise la Iași, cu mama sa,

din Nă să udul ardelean. Tată l primise două gloanțe
în piept (luptase sub steagul lui Avram Iancu).
Fată minunată , Veronica termină excelent
gimnaziul, în iunie 1863. La examen, asistă
rectorul Universită ții din Iași, ardeleanul Ș tefan
Micle. O cere în că să torie, deși e cu 30 de ani mai
în vâ rstă decâ t Veronica (ea devine "doamna
Micle" la 14 ani). vor avea două fete: Valeria și
Virginia.
Eminescu a cunoscut-o la Viena (1872).
Frumoasă, spirituală , cultivată, Veronica e o
femeie plină de poezie și mister, romantică și Recent, după un secol de tăinuire a unor
provocatoare. Lasă Berlinul și vine la Iași, dorin s- scrisori intime dintre ei (pă strate cu sfințenie în
o revadă . Pă trunde în salonul ei literar, citind stră ină tate de urmașii Veronicăi), Editura Polirom
poezii de amor scrise peste zi la Biblioteca din Iași a publicat volumul senzațional Dulcea
Centrală . mea Doamnă/Eminul meu iubit, în care sunt
incluse 93 de scrisori inedite. E o comoară
ascunsă , din care află m noi detalii legate de
această mare iubire. Așadar, corespondența legată
de ei numă ră azi 159 de scrisori (față de 66 câ te se
cunoșteau pâ nă la această descoperire uluitoare).

În manuscrise, gă sim încercă rile lui

stâ ngace de a o desena și jocuri de cuvinte:
Veronica, Acinorev, Verona, Aronev... Poetul îi
dedică versuri eminente, iar poetesa modestă,
imitâ ndu-l dulceag, îi dedică stihuri grupate apoi
în volumașul Poesii, 1887. În 1879, se stinge la Iași Teiul lui Eminescu de la Iași
soțul ei, Ștefan Micle, lă sâ nd-o să racă , fă ră sprijin
material. Veronica vine la București. O lună și
jumă tate ală turi de Emin (cum îl alintă ), luptă