Viata i opera Eminescu, Creang, Caragiale -rezultate ale geniului nnascut-

Elevi participanti: Iakobcsuk Alexandru Nitulescu David Grigore Eduard Smadu Radu Profesori coordnatri: Hiric Anua Hiric Adrian

Oamenii se aseamna toi prin trup si nfatiare ns fiecare om are o un caracter diferit. Unii au o atracie pentru literatura alii se pricep la matematica sau sunt buni la sport. Toi ne natem cu unul dintre aceste daruri, dar puni tiu s l pretuiasc. Acum ne aducem aminte cu drag de poeziile sau povestile marilor scriitori romni, cei care au pus bazele literaturii romne. Pe lng faptul c au rmas bine ntiprii n istorie, aceste mari personaliti au intrat uor n sufletele noastre.

Mihai Eminescu
Mihai Eminovici, numele sau de la nastere, s-a nascut pe 15 ianuarie 1850 la Botosani si a murit la 15 iunie 1889 n Bucuresti. Poet, prozator i jurnalist roman, a fost desemnat de cititorii romni si critica literara postum drept a fi cea mai important voce a literaturii. Mihai Eminescu este al aptelea dintre cei unsprezece copii ai lui Gheorghe Eminovici , provenit dintr-o familie de rani romni din nordul Moldovei, i al Raluci Eminovici, fiic de stolnic din Joldeti.

Copilria
Copilria a petrecut-o la Botoani i Ipoteti, n casa printeasc i prin mprejurimi, ntr-o total libertate de micare i de contact cu oamenii i cu natura, stare evocat cu adnc nostalgie n poezia de mai trziu (Fiind biet sau O, rmi). ntre 1858 i 1866, a urmat cu intermitene coala primar National Hauptschule (coala primar ortodox oriental) la Cernui. Frecventeaz aici i clasa a IV-a n anul scolar 1859-1860. A urmat clasa a III-a , fiind clasificat al 15-lea ntre 72 de elevi. A terminat clasa a IV-a clasificat al 5-lea din 82 de elevi, dup care a fcut dou clase de gimnaziu. Se nfineaz i o catedr de romn, destul de trziu, dup 1848 si este ocupat de Aron Pumnul. n 16 aprilie 1863 a prsit definitiv cursurile, dei avea o situaie bun la nvtur, Ion G. Sbiera i-a dat la romn calificativul de eminent.

STUDENT
n 1867 a intrat ca sufleor i copist de roluri n trupa lui Iorgu

Caragiale, apoi secretar n formaia lui Mihail Pascaly i, la recomandarea acestuia, sufleor i copist la Teatrul Naional, unde l cunoate pe I. L. Caragiale. ntre 1869 i 1872 este student la Viena. Urmeaz ca auditor extraordinar Facultatea de Filozofie i Drept. Activeaz n rndul societii studeneti, particip la pregtirea unei serbri i a unui Congres studenesc la Putna, cu ocazia mplinirii a 400 de ani de la zidirea mnstirii de ctre tefan cel Mare, se mprietenete cu Ioan Slavici; o cunoate, la Viena, pe Veronica Micle. Incepe colaborarea la Convorbiri literare si debuteaza ca publicist n ziarul Albina. Apar primele semne ale "bolii". ntre 1872 i 1874 a fost student extraordinar la Berlin. Junimea i-a acordat o burs cu condiia s-i ia doctoratul n filozofie. A urmat cu regularitate dou semestre, dar nu s-a prezentat la examene. n toamna anului 1871, din cauza unor curente contradictorii n snul societii Romnia jun, Eminescu demisioneaz mpreun cu Slavici din comitetul de conducere. Amndoi sunt acuzai c sunt ataai ideilor Junimii din Iai 1872 este anul probabil al ntlnirii cu Veronica Micle, la Viena. n data de 10 februarie a aceluiai an, ntr-o scrisoare ctre prini, se plnge c a fost bolnav, din care cauz se afl ntr-o stare sufleteasc foarte rea, agravat i de tirile triste primite de acas.

DEBUT IN LITERATURA

n anul 1866, Aron Pumnul a decedat, iar elevii au publicat brosura, Lacrimioarele invataceilor gimnaziari, in care, Eminescu a debutat cu poezia La mormantul lui Aron Pumnul. Pe 25 februarie 1866 publica in revista Familia, director Iosif Vulcan, poezia De-as avea. n anul 1867 a continuat s publice n aceeai revist, poeziile Mira(drama) si a scris fragmente din romanu Geniu pustiu. n 1868 au fost publicate poeziile La o artista si Amorul unei marmure Opera care l-a consacrat Luceafarul, a fost publicata in aprilie 1883 in Almanahul Societii Academice Romnia jun. Alte opere esentiale, precum Scrisoriile, au fost publicate in anul 1881 in revista Convorbiri Literare.

n iunie 1883, surmenat , poetul se mbolnaveste grav, fiind internat la Sanatoriul Caritas al doctorului Alexandru utu , apoi la un institut pe langa Viena. n decembrie i apare volumul Poezii , cu o prefata si cu texte selectate de Titu Maiorescu (E singurul volum tiprit n viaa lui Eminescu . In anii 1883-1889 Eminescu scrie foarte putin sau practic deloc. Mihai Eminescu se stinge din viata in conditii dubioase si interpretate diferit in mai multe surse la 15 iunie 1889 (15 iunie,in zori-ora 3) in casa de sntate a doctorului utu.

E nmormantat la Bucuresti, n cimitirul Bellu, sicriul e dus pe umeri de patru elevi de la coala Normal de Institutori.

George Calinescu a scris aceste emoionate cuvinte despre moarte poetului : Astfel se stinse n al optule lustru de viata cel mai mare poet, pe care l-a ivit si-l va ivi vreodat, poate, pmantul Romanesc, ape vor seca n albie si peste locul ingroparii sale va rasrii padure sau cetate, si cate o stea va vesteji pe cer n departari, pana cnd acest pmnt s-i sting toate sevele si s le ridice n eava subire a altui crin de tria parfumurilor sale

Mihai Eminescu desi a trait foarte putin, murind la varsta de 39 de ani, ne-a lasat o vasta colectie de articole pe care le-a plubicat in ziarele la care a lucrat si un numar impresionant de poezii, unele dintre ele fiind adevarate capodopere literare. La mormntul lui Aron Povestea Calului Cele mai populare poezii fiind:
Adio Afar-i toamn Amorul unei marmure Att de fraged... Clin Cnd amintirile... Cnd nsui glasul Ce e amorul? Ce te legeni?... Ce-i doresc eu ie, dulce Romnie Copii eram noi amndoi Criasa din poveti Criticilor mei Cugetrile srmanul Dionis De cte ori, iubito... De ce nu-mi vii De-a avea De-or trece anii... Departe sunt de tine... Desprire Diana Pumnul Din noaptea... La steaua Din strintate Lacul Din valurile vremii... Las-i lumea... Doina Luceafrul Dorina Mai am un singur dor Egipetul Mnua Epigonii Melancolie Ft-Frumos din tei Misterele nopii Fiind biet pduri cutreieram Mortua est! Floare albastr Nu m nelegi Foaia veted Noaptea... Freamt de codru Nu voi mormnt bogat Glossa Numai poetul Iar cnd voi fi pmnt O, mam... Iubind n tain... O, rami mprat i proletar Od (n metru antic) nger de paz Pajul Cupidon... nger i demon Pe aceeai ulicioar... Junii corupi Pe lng plopii fr Kamadeva so... La Bucovina Peste vrfuri La mijloc de codru... Poet La moartea principelui tirbey Povestea codrului Prin nopi tcute Revedere Rugciunea unui dac S-a dus amorul... Sara pe deal Scrisoarea I Scrisoarea II Scrisoarea III Scrisoarea IV Scrisoarea V Se bate miezul nopii... i dac... i dac de cu ziu... Singurtate Somnoroase psrele Sonet I Sonet II Sonet III Sperana Te duci... Trecut-au anii... Un luceafr Venere i Madon Veneia

A fost odat ca'n poveti, A fost ca niciodat, Din rude mari mprteti, O prea frumoas fat. i era una la prini i mndr'n toate cele, Cum e Fecioara ntre sfini i luna ntre stele. Din umbra falnicelor boli Ea pasul i-l ndreapt Lng fereastr, unde'n col Luceafrul ateapt.

- "Cobori n jos, luceafar blnd, Alunecnd pe-o raz, Ptrunde'n codru i n gnd, Norocu-mi lumineaz!" El tremura ca alte di n codri i pe dealuri, Cluzind singurti De mictoare valuri; Dar nu mai cade ca'n trecut n mri din tot naltul: - "Ce-i pas ie, chip de lut, Dac-oi fi eu sau altul?

Privea n zare cum pe mri Rsare i strluce, Pe mictoarele crri Corbii negre duce.

Trind n cercul vostru strmt Norocul v petrece, Ci eu n lumea mea m simt Nemuritor i rece."

................................................................................................

Poemul Luceafrul este capodopera creatiei eminesciene, o oper literar unic a literaturii noastre, creatie liric integrat marilor valori romantice ale ntregii lumi . Poem filozofic n esenta sa, Luceafrul este o sintez a creatiei eminesciene, viznd deopotriv tematica si varietatea expresiei, meditatia antrennd timp si spatiu, lume si univers, natur si dragoste, nger si demon, zburtor si geniu, vis si real .

Decesul
Un mare poet al acelui secol, Mihai Eminescu a avut un sfrsit foarte tragic,

nca necunoscut cu exactitate. Pe 28 iunie 1883 Eminescu a fost internat n spitalul dr. Sutu cu diagnosticul de psihoza maniaco-depresica, boala care s-a manifestat si cu sase ani nainte. Mihai Eminescu a suferit foarte mult din cauza Veronicai Micle, cea cu care a vrut sa se casatoreasca. Pe parcursul ederii sale in ospiciu, Eminescu a fost tratat cu mercur, substanta ce i-a afecat corpul si l-a transformat ntr-o legum. Mai multe persoane afirma faptul ca, acesta ar fi avut si o contuzie craniocerebrala, n urma unei lovituri la cap cu o piatra de provenienta necunoscuta. Unele surse sustin ca Eminescu ar fi fost omorat de guvern, ntrucat acesta era si un bun jurnalist politic.Trupul sau a fost nmormantat la cimitirul Belu din Bucuresti.

Ion Creang

Ion Creanga, nascut pe 1 martie 1837 la Humulesti a fost unul dintre cei mai mari scriitori, prozatori si teologi din Romania. Parintii, Smaranda si Stefan a Petrei Ciubotariul, s-au preocupat de crestere celor sapte copii cu strictete. Parintii lui au vrut ca baiatul lor sa aiba o educatie buna de aceea lau dat la scoala de lnga biserica din satul natal unde l-a avut dascal pe preotul satului. Dupa cativa ani, pe copil il ia bunicul lui, David Creanga, care il duce la scoala din Brosteni pentru a putea invata mai bine. In 1853 se duce la Scoala Domneasca din Targu Neamt sub numele de Stefanescu Ion.

Viaa
Dup ce termin i aceasta coala, la dorina mamei se duce la coala

catihetica din Falticeni, aici, cu numele sau real. n 1859, dupa ce termina Seminarul teologic, se cstorete cu fata preotului Ioan Grigoriu, Ileana, si devine diacon al bisericii, Patruzeci de sfini, din Iai. La 19 decembrie 1860 apare rodul iubirii lor, un baieel numit Constantin. Dupa 12 ani ca diacon, Ion Creang, este exclus ntruct s-a desprtit de soia lui, a mpucat psarile din jurul bisericii i s-a tuns ca un mirean. Dupa ce a cstigat procesul de custodie al copilului, Creang se muta cu acesta intr-o casa in Ticau. Peste ctiva ani, n 1875, l ntlnete pe Mihai Eminescu, cu care se mprietenete i devin cei mai buni prieteni.La ndemnul poetului, acesta se apuc s i scrie cele mai importante opere din viata sa. n 1883 este diagnosticat cu epilepsie, boala din pricina careia sufera foarte mult. Pierderea lui Mihai Eminescu si a Veronicai Micle ii amplifica sentimentele dandu-i o stare de melancolie profund. Se stinge din viaa pe data de 31 decembrie 1889 n casa sa din icau. Este nmormantat la 2 ianuarie 1890 n cimitirul Eternitatea din Iai.

Opere Povesti

Povestiri

Capra cu trei iezi (1875) Dnil Prepeleac (1876) Fata babei i fata

mosneagului (1877) Ft Frumos, fiul iepei (1877) Povestea lui HarapAlb (1877) Ivan Turbinc (1878) nurori (1875)

Acul i barosul (1874) Cinci pini"' (1883) Inul i cmea (1874) Ion Roat i CuzaVod (1882) Mo Ion Roat i Unirea (1880) Pcal (1880) Prostia omeneasc (1874) Ursul pclit de vulpe (1880)

"Realismul rezultat din cultivarea detaliului si punerea n evident a unei individualitti stilistice apartine artei de scriitor a lui Creang. nti Creang fixeaz o dat pentru totdeauna textul, fcnd imposibil o alt editie. Secretul la Creang st n studiul efectelor, n cuvntul rar, n fixitate."

"n Creang triesc credintele, datinile, obiceiurile, limba, poezia, filosofia poporului. Povestea valoreaz ct valoreaz talentul celui care povesteste. Si Creang a avut asa de mare talent, nct n toate povestile sale oamenii triesc cu o individualitate si cu o putere de viat extraordinare."

(George Calinescu)

(Garabet Ibrileanu)

Ion Creang este cel mai mare povestitor romn. Particularittile sale cele mai importante sunt jovialitatea, vitalitatea si dragostea de oameni. De aceea, majoritatea operei sale const n povesti, o oper original bazat pe folclorul autohton.

Ion Luca Caragiale

Ion Luca Caragiale s-a nascut pe data de 1 februarie 1852 n satul Haimanale,in ziua de azi acesta i porta numele. Parintii sai sunt Stefan Luca Caragiale si Ecaterina Chiriac Karaboas .Tatl su s-a nascut la Constantinopol mpreuna cu fratii si,Costache si Iorgu.Bunicul lui Caragiale a fost angajat de Ioan Voda Cargea n suita sa ca buctar.

ACTIVITATEA SA
n anul 1859 acesta a fost ndrumat n invatatur de printele

Marinache pana in anul 1860.Peste 4 ani termin clasele II-IV la coala Domneasca din Ploiesti. Pn n anul 1867 a mai urmat nca trei clase, iar clasa a V-a a treminat-o la Bucuresti. n adolescena acesta a scris poezii n taina, dar nainte de debutul su n literatur a fost fascinat de performanele unchiului sau, Iorgu Caragiale, n teatru, acesta fiind ef de trup i actor. n 1868 a obinut de la tatl su acordul de a urma cursurile colii Conservatorul de Art Dramatica, dar doi ani mai tarziu a trebuit sa abandoneze studiile si sa mutat la Bucuresti mpreun cu familia sa.Tot n acelai an a fost ales ca copist la Tribunalul Prahova. n anul 1885 pe data de 12 martie se naste fiul sau, Mateiu Caragiale. n anul 1871 Caragiale a fost ales ca sufleor si copist la Teatru National din Bucureti dup propunerea lui Mihail Pascaly. Aici l ntalnete pe Mihai Eminescu care avea acelasi post. Aici o mai ntalnete pe Alexandra Burelly, din aceast csatorie au rezultat trei copii, doua fete i un baiat,dar fetele au murit de din cauza tusei
convulsive

Exil voluntar n
Cargiale a fost acuzat ca a plagiat o pies a scriitorului ungur, acest articol a fost publicat in Revista literarla. Caragiale a aflat numele celui care a scris articolul si l-a dat in judecata. Procesul l-a castigat cu uurinta datorit avocatului sau Barbu Stefanescu Delavrancea. Din cauza acestui fapt marele dramaturg a decis s se mute la Berlin mpreun cu familia sa. Prin intermediul prietenului su Delavrancea i-a trimis o scrisoare fiului sau Mateiu.

Berlin

ACTIVITATE LITERAR
Ion Luca Caragiale si-a nceput activitatea jurnalistica n luna octombrie 1873 la ziarul Telegraful. n revista Ghimpele i-a publicat unele cronici cu pseudonimele Car i Policar. ntre anii 1878-1881 mpreun cu Mihai Eminescu a colaborat la Timpul. Tot 1878 a nceput s frecventeze edintele Junimii, unde ii citea scrierile sale. n 1879 a publica n Convorbiri Literare piesa O noapte furtunoas, iar de Pati s-a aflat la Viena mpreun cu Titu Maiorescu.

Operele

Sale Teatru

Nuvele i povestiri

-O noapte furtunoas (1879) -Conu Leonida fa cu reaciunea (1880) -O scrisoare pierdut (1884) -D-ale carnavalului (1885) -O soacr -Hatmanul Baltag -ncepem -1 Aprilie -Napsta(1890)

O fclie de Pate (1889) n vreme de rzboi (1898) Din carnetul unui vechi sufleur Un artist Grand Htel "Victoria Romn" Om cu noroc Pcat (1892) Norocul culegtorului O invenie mare Poveste Boborul Noaptea nvierii Baioneta inteligent

DECESUL
Ion Luca Caragiale a fost bolnav de arteroscleroz,aceasta boala aducandu-i tragicul sfrit pe data de 9 iunie 1912. Acesta s-a stins subit in casa sa din Berlin. La nceput rmaitele sale pmntesti au fost expuse n capela cimitirului Erster Schneberger Friedhof,dar in cele din urma ramasitele au ajuns la Bucuresti unde pe data de 22 noiembri 1912 a fost nmormatat n cimitirul Serban Voda

Literatura de astazi
Ce literatura vast i fermecatoare era pe timpul

acela. Acum, numarul scriitrilor a scazut, iar cei care au ramas ncep s fac opere ct se pate de ciudate, uitnd de farmecul i bucuria unei cri de poveti pentru copii. Acum, vampirii, vrcolacii si vrajitoarele sunt cele mai des persnaje ntlnite n crile de poveti. Literatura este cea mai importanta cale a noastr cu propria noastr contiinta. Fr o literatura bogata si bine determinata aceasta cale se va deteriora, ajungandu-se chiar si la pierderea comunicarii.

Patru minuni ale omenirii.

Acestor trei mari dezvoltatori ai literaturii romane li

se mai alatur si Ioan Slavici, scriitor de renume. Aceti patru oameni, extraordinari, au fost cei care au lasat motenire generaiilor noastre minunatele lor opere si creaii literare. Puteam s ne desfatm privirile si s ne simim bine alturi de una din sutele de cari ce conin lucrrile lor. Viaa este o carte ce se afl n continu dezvoltare Verum invenitur vita in libris

Literatura deschide noi orizonturi