Fisa Biografica Mihai Eminescu

Pe data de 15 ianuarie 1850 se naste la Botosani Mihai,al

saptelea din unsprezece copii ai lui Gheorghe si Raluca
Eminovici. Poeziile scrise de Mihai Eminesc au fost : Adio
,Afară-i toamnă ,Amorul unei marmure ,Atât de fragedă...
,Călin ,Când amintirile... ,Când însuşi glasul ,Ce e amorul?
,Ce te legeni?... ,Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie ,Copii
eram noi amândoi ,Crăiasa din poveşti ,Criticilor mei ,Cu
mâine zilele-ţi adaogi... ,Cugetările sărmanului Dionis ,De
câte ori, iubito... ,De ce în al meu suflet ,De ce nu-mi vii
,De-aş avea ,De-or trece anii... ,Departe sunt de tine...
,Despărţire ,Diana ,Din noaptea... ,Din străinătate ,Din
valurile vremii... ,Doina ,Dorinţa ,Egipetul ,Epigonii ,Făt-
Frumos din tei ,Fiind băiet păduri cutreieram ,Floare
albastră ,Foaia veştedă ,Freamăt de codru ,Glossa ,Iar când
voi fi pământ ,Iubind în taină... ,Împărat şi proletar ,Înger de
pază ,Înger şi demon ,Junii corupţi ,Kamadeva ,La
Bucovina ,La mijloc de codru... ,La moartea principelui
Ştirbey ,La mormântul lui Aron Pumnul ,La steaua ,Lacul
,Lasă-ţi lumea... ,Luceafărul ,Mai am un singur dor ,Mănuşa
,Melancolie ,Misterele nopţii ,Mortua est! ,Nu mă înţelegi
,Noaptea... ,Nu voi mormânt bogat ,Numai poetul ,O,
mamă... ,O, ramâi ,Odă (în metru antic) ,Pajul Cupidon...
,Pe aceeaşi ulicioară... ,Pe lângă plopii fără soţ... ,Peste
vârfuri ,Poet ,Povestea codrului ,Povestea teiului ,Prin nopţi
tăcute ,Revedere ,Rugăciunea unui dac ,S-a dus amorul...
,Sara pe deal ,Scrisoarea I ,Scrisoarea II ,Scrisoarea III
,Scrisoarea IV ,Scrisoarea V ,Se bate miezul nopţii... ,Şi
dacă... ,Şi dacă de cu ziuă... ,Singurătate ,Somnoroase
păsărele ,Sonet I ,Sonet II ,Sonet III ,Speranţa ,Te duci...
,Trecut-au anii... ,Un luceafăr ,Venere şi Madonă ,Veneţia .
 Între 1858 si 1860, Eminescu a urmat clasele a III-a si a IV-
a la National Hauptschule” din Cernauti.
Între 1860 si 1863 Eminescu a fost la Ober-Gymnas
15515e46p ium din Cernauti. În 1863 a plecat la Ipotesti.
În 1864 intra ca practicant la tribunalul din Botosani.
În 1865 se afla în Bucovina în gazda la Profesorul sau Aron
Pumnul, ca îngrijitor al bisericii.
La 12/24 ianuarie 1866 moare Aron Pumnul. În acel
an, revista „Familia” îi publica lui Eminescu poezia „De-as
avea”, însa Iosif Vulcan i-a schimbat numele din Eminovici
în Eminescu.
În 1868, este angajat ca sufleor în trupa lui Mihail
Pascali.
În anul 1869, pe întâi aprilie, Eminescu înfiinteaza
împreuna cu alti tineri cercul literar „Orientul”. Pe 11 aprilie,
la Viena, Eminescu se înscrie la Facultatea de filozofie ca
student extraordinar, auditor, lipsindu-i bacalaureatul, face
cunostinta cu Slavici.
În 1870 îl viziteaza de Anul Nou pe fostul domnitor,
Alexandru Ioan Cuza. Pe 15 aprilie publica în „Convorbiri
literare” din Iasi poezia „Venere si Madona”, iar pe 15 august,
„Epigonii”. Povestea „Fat-frumos din lacrima” se tipareste în
„Convorbiri literare” pe 1 si 15 noiembrie.
Pe 8 aprilie 1871, „România juna” si-a ales conducatorii:
Slavici presedinte si Eminescu bibliotecar.
În 1872 se întâlneste cu Veronica Micle la Viena dar, din
cauza bolii si a lipsurilor, paraseste Viena, întorcându-se în
tara. Asigurat printr-o subventie lunara de zece galbeni, din
partea „Junimii”, Eminescu pleaca la Berlin. Se înscrie la
Universitatea din Berlin si urmeaza cursuri din domeniul
filozofiei, istoriei, economiei si dreptului.
Pe 1 septembrie 1874 a fost numit director al bibliotecii
centrale din Iasi. „Convorbiri literare” publica pe 1 decembrie
„Împarat si proletar”.
În 1876, Eminescu primeste postul de corector si redactor
la Curierul de Iasi”. În acel an, l-a vizitat de multe ori pe Ion
Creanga, iar „Convorbiri literare” i-a publicat: „Melancolie”,
„Craiasa din poveste”, „Lacul”, „Dorinta”, „Calin”, „Strigoii”.
În 1877, Eminescu paraseste Iasul si vine la Bucuresti,
unde se dedica gazetei.
În anul 1879, Eminescu trimite la Iasi poezii care se
publica în „Convorbiri literare”: „O, ramâi…”, „Freamat de
codru”, „Revedere”. Pe 6 august moare Stefan Micle, sotul
Veronicai Micle.
În 1880 publica in „Convorbiri literare” poezia „O,
mama…”.
Un an mai târziu, publica tot în „Convorbiri literare”
„Scrisoarea a III-a”. Ciclul „Scrisorilor” se încheie cu
publicarea „Scrisorii a IV-a”. Eminescu a lucrat la
desavârsirea „Luceafarului” si la diverse forme din „Mai am
un singur dor”.
În 1882, „Luceafarul” este publicat la „Junimea”.
În 1883 au aparut în „Familia”: „Adio”, „Ce e amorul”,
„Pe lânga plopii fara sot…”, „Si daca…”. Pe 4 iunie pleaca la
Iasi. Îsi regaseste vechii prieteni: Ion Creanga si Miron
Pompiliu. Eminescu da semne de ameliorare mintala. Pe 28
iunie boala izbucneste si este internat în sanatoriul doctorului
Sutu. Pe 20 octombrie, Eminescu este trimis de prieteni la
Viena si internat în sanatoriul de la Ober-Dobling. Pe 21
decembrie apare la Socec volumul cu poeziile lui Eminescu
având o scurta prefata semnata de Titu Maiorescu .
În 1884, domnul Obersteiner propune la 10 februarie sa
faca o calatorie prin Italia. Pe 26 februarie, Eminescu
paraseste sanatoriul si, însotit de Chibici, face o calatorie
recomandata prin Italia. Soseste la Bucuresti pe 27 martie si pe
7 aprilie, Eminescu pleaca la Iasi.
În 1885, apare la Socec editia a doua a volumului de
poezii, cu acelasi continut. „Convorbiri literare” i-a publicat
„Soacra pe deal”. Pe 1 ianuarie 1886 publica
„Dalia”(fragment).
În primavara anului 1887, Eminescu pleaca la Botosani,
la sora sa, Henrieta, si este internat în spitalul local, Sfântul
Spiridon. Se organizeaza în Iasi comitete de ajutoare pentru
întretinerea si îngrijirea poetului.
În 1888, Eminescu are dorinta de a-si termina unele
lucrari pe care îsi aminteste ca le-a lasat în manuscris.
Veronica Micle vine la Botosani si îl determina pe Eminescu
sa se mute definitiv la Bucuresti, unde si pleaca pe data de 15
aprilie. Tipareste în „Româna libera” „Iconarii d-lui
Beldiman”.
Pe 3 februarie 1889, Eminescu este internat la spitalul
„Marcuta” din Bucuresti. În noaptea de 15 iunie, la ora trei,
poetul moare în sanatoriul doctorului Sutu. Corpul defunctului
a fost depus pe 17 iunie în groapa, la umbra unui tei din
cimitirul Bellu.