Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889)

A fost un poet, prozator și jurnalist român, considerat, ca fiind cea

mai cunoscută și influentă personalitate din literatura română.
De pe 15 ianuarie 2011 este sărbătorită și Ziua Culturii Naţionale.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie

1850, în Botoșani, așa cum a fost
consemnat și în registrul de nașteri și
botez în arhiva bisericii Uspenia
(Domnească) din Botoșani, acolo unde
data era trecută „15 ghenarie 1850”, iar a
botezului pe 21 în aceeași lună a aceluiași
an.
Eminescu a fost fiul căminarului Gheorghe Eminovici și al Ralucăi
Eminovici, fostă Iurașcu. A fost al șaptelea dintre cei unsprezece copii
din familie.

Gheorghe Raluca
Eminovici Eminovici

Ipotești, Botoșani – casa în care a copilărit

Mihai Eminescu

Întreaga copilărie și-a petrecut-o la Botoșani și Ipotești, în casa

părintească și prin împrejurimi, acolo unde a cunoscut o mulțime de
oameni și s-a conectat cu natura ori de câte ori a dorit, stare pe care a
evocat-o cu nostalgie și mai târziu în poeziile „O, rămâi” și „Fiind
băiet”.

1
A terminat școala primară la Cernăuţi cu rezultate foarte bune la
învățătură, iar la sfârșitul clasei a IV-a a fost clasificat al 5-lea din 82
de elevi.

Între 1860 și 1861 a fost înscris la Obergymnasium din Cernăuți, liceu

german, acolo unde se impune de-a lungul anilor datorită unei bune
organizări administrative și mare severitate în procesul de învățământ.

Clădire din Cernăuţi, unde poetul Clădirea Obergymnasium din Cernăuți,

a studiat în perioada 1858 - 1860 unde poetul a învățat în perioada 1860-1863

Promoţia 1864 a gimnaziului din Cernăuţi

2
În 16 aprilie 1863 a părăsit definitiv cursurile, deși avea o situație
bună la învățătură. Avea note foarte bune la toate materiile.
Ion G. Sbiera i-a dat la română calificativul vorzüglich (eminent).
Plecând de vacanța Paștelui la Ipotești, nu s-a mai întors la școală
1864 - elevul Eminovici pleacă la Cernăuti unde trupa de teatru
Fanny Tardini-Vladicescu dădea reprezentatii.
Viața literară a lui Eminescu
1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În luna
ianuarie moare profesorul de limba română Aron Pumnul, iar elevii
scot o broșură denumită „Lăcrămioarele învățăceilor gimnaziști”, acolo
unde apare și poezia „La mormântul lui Aron Pumnul”, semnată de
M. Eminovici.

„La mormântul lui Aron Pumnul”,

prima poezie semnată
de M. Eminovici

Pe 25 februarie 1866 debutează în revista „Familia”, a lui Iosif Vulcan,

cu poezia „De-aș avea”. Atunci Iosif Vulcan îi schimbă numele în
Mihai Eminescu.

Iosif Vulcan, directorul revistei „Familia”,

i-a schimbat numele din
Mihail Eminovici în Mihai Eminescu

3
Din 1866 pînă în 1869, pribegeşte pe traseul Cernăuţi-Blaj-Sibiu-
Giurgiu-Bucureşti. De fapt, sunt ani de cunoaştere prin contact
direct a poporului, a limbii, a obiceiurilor şi a realităţilor româneşti.
Ajunge sufleor şi copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiali apoi
sufleor şi copist la Teatrul Naţional unde îl cunoaşte pe I.L.Caragiale.
Continuă să publice în „Familia", scrie poezii, drame (Mira), fragmen-
te de roman ,"Geniu pustiu”, rămase în manuscris; face traduceri din
germană.

Între anii 1869 și 1872, Eminescu este student la Viena, Urmează ca

„auditor extraordinar” Facultatea de Filozofie și Drept (dar audiază și
cursuri de la alte facultăți).
Activează în rândul societății studențești (printre altele, participă la
pregătirea unei serbări și a unui Congres studențesc la Putna, cu
ocazia împlinirii a 400 de ani de la zidirea mănăstirii de către Ștefan
cel Mare. Cu această ocazie Eminescu revede locurile copilăriei şi ale
adolescenţei sale. Se abate chiar pe la Botoşani şi Ipoteşti), se
împrietenește cu Ioan Slavici; începe colaborarea la „Convorbiri
literare”; debutează ca publicist în ziarul românesc „Albina”, din
Pesta.

Între 1872 și 1874 a fost student „extraordinar” la Berlin. „Junimea”

i-a acordat o bursă cu condiția să-și ia doctoratul în filozofie.

Casa din Viena în care a Eminescu a fost student la Berlin între

locuit Eminescu student 1872-1874

4
Înre 1874 și 1877 este director al Bibliotecii Centrale, profesor suplini-
tor (predă lectii de logică la Institutul academic), revizor școlar pentru
județele Iași și Vaslui, redactor la ziarul „Curierul” de Iași. A continuat
să scrie în „Convorbiri literare”, l-a cunoscut și s-a împrietenit cu Ion
Creangă, pe care l-a determinat să scrie și ulterior l-a introdus în
„Junimea”.

Ion Creangă – Mihai Eminescu: o mare prietenie

De multe ori îl vizită pe Creangă în bojdeuca sa.

Bojdeuca lui Ion Creangă

Bădie Mihai,
Ce-i cu Bucureştiul, de ai uitat cu totul Ieşul nostru …?
… La Ieşi ninge frumos de ast-noapte, încât s-a făcut drum de sanie.
Ciricul e mai frumos acum. Vino, frate Mihai, căci fără tine sunt străin.

Te sărut pe frunte,
Ion Creangă

5
 Filmul
„Un bulgăre de humă”,1989

În anul 1877 s-a mutat la București, acolo unde până în 1883 este
redactor, apoi redactor-șef la ziarul „Timpul”.

Eminescu a fost un jurnalist profesionist. A publicat în: „Familia”,

„Curierul de Iași”, „Convorbiri literare”, „Timpul”

În această perioadă scrie marile sale poeme: „Luceafărul” și „Scrisorile”,

dar în ciuda activității publicistice excepționale, sănătatea i se
deteriorează, iar Eminescu se îmbolnăvește grav și este internat la
spitalul doctorului Șuțu. În lipsa lui se citeşte la Maiorescu, în două
rânduri, Luceafărul în limba germană, traducere făcută de Mite
Kremnitz. Poezia, în româneste, vede lumina tiparului în Almanahul
societăţii studenţeşti „România jună” din Viena apărut cu menţiunea
aprilie.

Pagină de manuscris

6
 În decembrie 1883 apare volumul de poezii cu texte selectate de
Titu Maiorescu.

Titu Maiorescu, conducătorul “Junimii”,

primul mare critic literar român

Mihai Eminescu moare la data de 15 iunie 1889 în casa de sănătate

a doctorului Șuțu și este înmormântat la București, la Cimitirul
Bellu.
Placa funerară

Teiul lui Eminescu din

Parcul Copou

7
Opere semnate de Mihai Eminescu
Volumul Poezii este singurul care este publicat în timpul vieții poetu-
lui.

În decembrie 1883 apare volumul

„Poesii” de Mihai Eminescu,
îngrijit de Titu Maiorescu

Restul operelor lui Eminescu apar postum, iar printre cele mai
importante sunt:
„Epigonii” (1872);
„Făt-Frumos din lacrimă” (1872);
„Călin (file din poveste)” (1873);
„Lacul”;
„Dorința”;
„Melancolie”;
„Crăiasa din povești” (1875);
„Povestea codrului”;
„Povestea teiului”;
„Singurătate”;
„Atât de fragedă”;
„Revedere;
„Despărțire”;
„Departe sunt de tine” (1878);
„Mai am un singur dor” (1880);
„Scrisoarea I”;
„Scrisoarea III”;
„Scrisoarea IV” (1881);
„Când amintirile”;
„Pe lângă plopii fără soț”;
„Și dacă…” (1883);
„Sara pe deal” (1885);
„La steaua” (1886);
„De ce nu-mi vii” (1887).

8
 „Să ne aducem pururi aminte de Mihai Eminescu,
cel mai ales între toţi scriitorii acestui neam, apărut pe
neaşteptate în literatura lâncedă şi convenţională a
epocii, în viaţa lui scurtă a dus arta poeziei la înălţimi
neîntrecute până astăzi, îmbogăţind ritmul, rima şi
expresia artistică, a dat cuvintelor simple valori nouă
şi armonii surprinzătoare, sentimentelor adâncime
unică, viziunilor orizont nemărginit.”

Mihail Sadoveanu: fragment din lucrarea „Eminescu”

„Păşiţi încet cu grijă tăcută, feţii mei.

Să nu-i călcaţi nici umbra, nici florile de tei.
Cel mai chemat s-aline, din toţi, şi cel mai teafăr
Şi-a înmuiat condeiul de-a dreptul în luceafăr. “

Tudor Arghezi - „Inscripţie pe amfora lui”

„Cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l

va ivi vreodată, poate, pământul românesc.”
George Călinescu

„Avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o

veche icoană …”
I.L. Caragiale

9
 Cele mai frumoase cântece pe versuri eminesciene

Mihai Cătrună -
un poet al culorilor sau un pictor al cuvintelor.

„Lacul”

„Sara pe deal”

10
 „Luceafărul”

„Scrisoarea a III-a”

„Somnoroase păsărele”

11
Lucruri neștiute despre poet

Sunt multe lucruri pe care mulți nu le cunosc despre „Luceafărul

poeziei românești”.
De pildă, în ciuda problemelor de sănătate, Mihai Eminescu a scris
poezii până în momentul morții.
Un alt lucru mai puțin cunoscut despre Mihai Eminescu este faptul
că, în vremea în care acesta a scris poezia „Pe lângă ploii fără soț”,
era îndrăgostit de Cleopatra Leca Poenaru, verișoara lui Caragiale.
În copilărie, Mihai Eminescu obișnuia să își sperie tatăl într-un mod
bizar. Mergea în pădure să prindă șerpii și-i punea de vii în
apropierea casei sale. Apoi își chema tatăl să vadă ce „pasăre a prins”
și stătea deoparte râzând când bărbatul dădea cu ochii de reptile.
Ura matematica. Deși avea o memorie ieșită din comun, cifrele nu îi
plăceau deloc.
Era foarte pasionat de fotbal și de înot. Lui Eminescu îi plăcea să
joace fotbal încă din copilărie, deși nu avea un talent impresionant la
acest sport. Talentul lui era mai degrabă la înot, acolo unde îi uimea
pe toți cu mișcările sale. Se pare că bălțile de la Ipotești, din copilăria
lui, au fost locurile perfecte pentru antrenament.
A vrut să se călugărească. Conform Adevărul.ro, Eminescu i-a cerut
lui Maiorescu, pe 23 iunie 1883, să intre la o mănăstire din
Bucureşti şi să fie acceptat în rândurile călugărilor. La ce mănăstire
și-ar fi dorit să ajungă, nu știe nimeni însă.
Se încuia în cameră zile și nopți pentru a citi. „Nu mai ajungea
nimeni să-i dereticească sau să-i măture prin casă, nici să-i perie
hainele sau să-i cureţe ghetele. Răpus de oboseala, el dormea
adeseori îmbrăcat şi hainele i se jerpeleau, iar albitura rar primenită
şi nelăută i se făcea cocoloş. Barba şi-o uita nerasă şi fiindcă-l
supărau ţepii ei, lua biceagul şi pierdut în gânduri sau adâncit în
lectură şi-o scotea fir cu fir încât îi rămâneau pete pete-n faţă. Când
nu mai putea să o ducă aşa, schimba locuinţa, îşi cumpăra haine şi
albituri noi, se rădea şi iar se simţea bine”, povestea Slavici despre
prietenul său, Mihai Eminescu.
Regina Elisabeta a Romaniei a fost o admiratoare a lui Eminescu pe
care l-a recompensat cu ordinul Bene Merenti, însoţit de o impor-
tantă sumă de bani. Poetul a refuzat sa ridice
premiul.

12
 BIBLIOGRAFIE

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescu
https://galeriilefundatiei.wordpress.com/6-pinacoteca/
https://www.smartradio.ro/mihai-eminescu-171-de-ani-de-la-
nasterea-poetului-national/
https://www.unica.ro/diverse/viata-si-opera-lui-mihai-eminescu-
lucruri-mai-putin-stiute-despre-marele-poet-263924
https://ziarulunirea.ro/mihai-eminescu-date-biografice-viata-si-
opera-poetului-national-304980/
https://www.youtube.com/watch?v=ysgb-JiI0e8
https://www.youtube.com/watch?v=haxI4glUqpc
https://www.youtube.com/watch?v=Arg8fI26cCo
https://www.youtube.com/watch?v=TqnwuuH5cdM
https://www.youtube.com/watch?v=0XZSkCpD44s
https://youtu.be/hS3kOSRCvws
https://www.youtube.com/watch?v=RewHHN5VajI
https://www.youtube.com/watch?v=L_hIvpaVVS8
https://www.youtube.com/watch?v=XsrGXg78tKg
https://www.youtube.com/watch?v=EBfpEtObT1g
https://www.youtube.com/watch?v=FW9pMRTrpNE
https://www.youtube.com/watch?v=ls163Ad5W4A
https://www.youtube.com/watch?v=fwmmXK2NwuQ
https://www.youtube.com/watch?v=GOCh1qBgrdE
https://www.youtube.com/watch?v=_2SYCiNl6m8
https://ro.wikipedia.org/wiki/Opera_poetic%C4%
83_a_lui_Mihai_Eminescu
https://poetii-nostri.ro/mihai-eminescu-autor-15/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Memorial%C4%83_%E2%80%
9EMihai_Eminescu%E2%80%9D_din_Ipote%C8%99ti
https://ro.wikipedia.org/wiki/Teiul_lui_Eminescu

Material realizat de:

Laborant, Daniela SAVASTRE
Bibliotecar, Violeta TANASĂ

Tehnoredactare computerizată,
Daniela SAVASTRE
Violeta TANASĂ

2023, ianuarie, 15

13