Mihai Eminescu

Prezentare realizata de Trifan Rares, clasa a VII-a B

 Despre viața lui Mihai Eminescu (1)
• La 15 ianuarie, se naște in Botosani Mihail
Eminovici (Mihai Eminescu), al șaptelea copil
al lui Gheorghe Eminovici si Raluca Jurascu.
• In luna August din anul 1857, Eminescu a
învățat la Cernăuți, dar din păcate, nu se știe
ce cursuri a urmat.
• Intre 1858 si 1859, Mihai a urmat clasa a 3-a la
școala „National Hauptschule” din Cernăuți si
s-a clasificat ca al 15-lea dintre 72 de elevi.
• In ’60, Mihai a fost înscris la liceul Ober-
Gymnasium (din Cernăuți) si după puțin timp a
fost promovat la clasa Întâi, ajungând al 11-lea
in primul semestru.
 Despre viața lui Mihai Eminescu (2)
• In 1861 si 1862 el urmează clasa a 2-a,
iar intre 1862-1863 repeta clasa, dar de
la 16 aprilie 1863 el va părăsi definitiv
cursurile, deși avea o situație decentă la
învățătură.
• In 1864, elevul Mihail Eminovici solicita
Ministerului Învățământului din
Bucureşti o bursa pentru continuarea
studiilor sau un loc de bursier. Din
păcate, acest loc i se refuza deoarece nu
a fost niciun loc vacant (liber) de bursier.
• Tot in anul 1864, la data de 5 octombrie
Școala „National Hauptschule” din Cernăuți, unde pe intra ca practicant la tribunalul din
placa comemorativa se mentioneaza: Botoșani si după aceea copist la
"În această clădire, în anii 1858-1860, a învățat comitetul județean.
marele poet român MIHAI EMINESCU".
Despre viața lui Mihai Eminescu (2)
• La 5 martie, 1865, el demisionează si roagă ca salariul sau pe luna
februarie sa fie înmânat fratelui sau, Șerban. 6 zile mai târziu, el
solicita pașaport pentru a trece in Bucovina.
• In toamna, el se afla in gazda la profesorul sau vechi, Aron Pumnul,
ca un îngrijitor al bibliotecii acestuia dar si ca elev privat.
• In anul 1866, la 12 (sau 24) ianuarie, Aron Pumnul moare, si șapte
învățăcei de la gimnaziu decid sa tipărească o broșură "Lăcrămioarele
învățăceilor gimnaziști", in care este si poezia "La mormântul lui Aron
Pumnul" in care se semnează sub numele M. Eminoviciu (privatist).
• In 1867, Mihai Eminescu intră in trupa lui Iorgu Caragiale si face mai
multe turnee prin tara având un rol de sufleor si copist. Același rol îl
are de sufleor si copist si la Bucureşti, la Teatrul Național.
• Dupa aceea, el a fost sufleor si in trupa lui Mihail Pascali unde erau
actori foarte buni.
• In anul 1869, Mihail Eminovici se înscrie la Facultatea de filozofie dar
ne-avand bacalaureatul el era un simplu auditor.
• In 1870, face o vizita fostului domnitor, Alexandru Ioan Cuza la
Dobling cu o delegație de studenți. In anii 1871 si 1872 nu a mai
urmat cursurile cu regularitate.
• Întâlnirea cu Veronica Micle a avut loc in anul 1872 la Viena, dar
din cauza lipsurilor si a bolii a părăsit universitatea de acolo.
• Un 1873, se înscrie la universitatea din Berlin unde urmează
cursuri variate de filozofie, economie, istorie si drept.
• Aici el accepta un post de consultant roman pentru a se putea
întreține.
• In 1874, este trimis de Ministerul Învățământului la Berlin,
pentru a-si depune doctoratul pentru ca voiau sa-l numească
profesor universitar.
• La 1 septembrie, 1874, este numit director al Bibliotecii
Centrale din Iași. In afara de activitatea de la biblioteca,
Eminescu preda lecții de logica la Institutul academic.
• In continuare el desfășoară o intensa activitate ziaristica.
• Începe sa se simtă din ce in ce mai rău, este internat de câteva ori
iar in 1888, este internat la spitalul Marcuta din Bucureşti apoi la
sanatoriul Caritas. In noaptea de 15 iunie, 1889 moare la
sanatoriul doctoruluiAlexandru Sutu. Trupul lui a fost îngropat
lângă un tei in cimitirul Bellu.
Mihai Eminescu – Prietenia cu Ion Creanga
• Critica literara consemnează
prietenia dintre Ion Creanga si
Mihai Eminescu.
• Mihai Eminescu l-a întâlnit pe
Ion Creanga in 1874, in perioada
când a fost numit director la
Biblioteca Centrala din Iași.

Pictură de șevalet – Octav Băncilă – „Eminescu şi Creangă”

Opera de Mihai Eminescu
• Mihai Eminescu a rămas ca fiind cel
mai romantic scriitor din literatura
romana, fiind supranumit si
„Luceafărul Poeziei Romane”. El a
fost atât poet cat si prozator si
jurnalist.
• Venind dintr-un loc plin de coline si
păduri specifice localității Ipotești de
lângă Botoșani, aceasta locație fiind
o străveche vatra românească, l-a
influențat in majoritatea scrierilor
sale.
• Dupa publicarea poeziei „La
moartea lui Aron Pumnul”, in
cinstea profesorului sau iubit, a
urmat publicarea poeziei „De-as
avea” in revista Familia a lui Iosif
Vulcan care i-a si schimbat
numele din Eminovici in
Eminescu. In mai, 1866 in
aceeași revista i se publica si
poezia „O călărire in zori”.
Operele lui Mihai Eminescu
• In acelasi an, 1866, ii sunt publicate tot in revista
Familia poeziile:
• „Din strainatate”
• „La Bucovina”
• „Speranta”
• „Misterele noptii”
• Si mai este publicata si nuvela „Lantul de aur”
• Continua sa publice si in urmatorii ani in aceeasi
revista, publicand acum una dintre cele mai cunoscute
poezii, „Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie”
„Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie
Tara mea de glorii, tara mea de dor?
Bratele nervoase, arma de tarie,
La trecutu-ti mare, mare viitor!”
• In continuare ii vor aparea poeziile „La Heliade”, „La o artista”,
„Amorul unei marmure”, „Junii Corupti”
• Poezia „La moartea principelui Stirbei” ii apare intr-o foaie
volanta cu ocazia mortii fostului domnitor al munteniei, Barbu
Dimitrie Stirbei
• In apararea lui Aron Pumnul, publica si articolul „O scriere
critica” (In revista Albina, din Pesta) unde ii ia apararea fostului
Profesor.
• Incepand cu anul 1870, Mihai Eminescu incepe sa publice in
revista Convorbiri Literare din Iasi poezii cum sunt: „Venere si
Madone”, „Epigonii” dar si povestea Fat Frumos din lacrima.
Urmeaza apoi alte poezii „Inger si Demon”, „Floare albastra”,
„Egipetul” si nuvela „Sarmanul Dionis”.
• El continua sa publice in Convorbiri Literare, „Imparat si
Proletar”, „Povestea Codrului”, „Povestea teiului”, „Singuratate”,
„Departe sunt de tine”, „O, mama”
• Urmeaza ciclul celor 5 scrisori, cea mai importanta fiind
Scrisoarea III, unde il caracterizeaza pe domnitorul Mircea Cel
Batran, un om simplu si primitor ca-ntre poporul roman.
Opera de Mihai Eminescu – poetul genial al
Romaniei
• In anii urmatori, Eminescu este foarte preocupat de gazetarie, unde • Poezia „Luceafarul” a aparut in tara
publica diverse articole si ii vor mai aparea cateva poezii in revista in Convorbiri Literare, reprodusa din
Familia cum ar fi „S-a dus amorul...”, „Cand amintirile...”, „Adio”, „Pe
langa plopii fara sot” Almanahul de la Viena.
• Poezia „Glossă” publicata in 1883, dar conceputa in timpul studiilor de
la Berlin (1873-1874), ne arata pe deplin geniul eminescian. „A fost odata ca-n povesti,
• Poezia structurata in 9 strofe a permis inversarea versurilor primei si
ultimei strofe, iar ultimele versuri de la fiecare strofa in parte conțin pârți A fost ca niciodata
din prima si ultima strofa.
„Vreme trece, vreme vine, Din rude mari imparatesti,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine O prea frumoasa fata.”
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă, • In 1885, Convorbiri literare ii publica
Tu rămâi la toate rece.” poezia „Seara pe Deal”
... „Sara pe deal buciumul suna cu jale,
„Tu rămâi la toate rece,
De te-ndeamnă, de te cheamă; Turmele-l urc, stele le scapara-n cale,
Ce e val, ca valul trece, Apele plang, clar izvorand in fantane;
Nu spera şi nu ai teamă;
Te întreabă şi socoate Sub un salcam, draga, m-astepti tu pe
Ce e rău şi ce e bine; mine.”
Toate-s vechi şi nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.”
(Glossă, Mihai Eminescu)
Multumesc pentru atentie!