Part I Scenete de Craciun

qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui
opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfgh
jklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvb
nmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwert
yuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasd
VOLUMUL
fghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxc
vbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqw
I
ertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiop
Scenete de
asdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjkl
zxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnm
Crăciun
qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui
Clasele I - IV
nmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyui
nmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwert
yuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasd
SCENETE DE CRĂĂ CIUN
Conţinutul
OGLINDA FERMECATĂ A LUI MOŞ CRĂCIUN...........................................................3

LEGENDA BRADULUI DE CRACIUN............................................................................8
MOŞ CRĂCIUN A FOST RĂPIT!....................................................................................11
DARURI PENTRU MOŞ CRĂCIUN...............................................................................18
SERBARE PENTRU MOŞ CRĂCIUN............................................................................37
NAŞTEREA DOMNULUI................................................................................................47
FECIOARA ŞI PRUNCUL...............................................................................................65
CEL MAI MARE CADOU DE CRĂCIUN......................................................................71
JIENII................................................................................................................................81
IROZII...............................................................................................................................85
CRĂCIUN LA CĂSUŢA PITICILOR..............................................................................93
SCENETA DE NAŞTEREA DOMNULUI.......................................................................96
SCENETA,, IN ASTEPTAREA LUI MOS CRACIUN ’’......................................100
SCENETA: NAŞTEREA DOMNULUI ISUS................................................................108
EU ŞTIU CĂ TU EŞTI MOŞ CRĂCIUN.......................................................................118
POVESTE DE CRĂCIUN..............................................................................................137
VESTEA CEA BUNĂ: NAŞTEREA LUI ISUS.............................................................142
SCENETĂ PENTRU SERBAREA DE CRĂCIUN........................................................148
SCENETA DE CRACIUN MAGII..................................................................................153
SCENETA „NAŞTEREA DOMNULUI”........................................................................159
SERBARE DE CRĂCIUN..............................................................................................168
„ÎN CĂUTAREA LUI MOŞ CRĂCIUN”.......................................................................179
EXISTA MOS CRACIUN ?!!..........................................................................................185
SCENETA DE CRACIUN...............................................................................................188
POVESTE ALBĂ............................................................................................................192
MOŞ CRĂCIUN DĂ O LECŢIE....................................................................................198
SCENETA DE CRACIUN HAI CU TOŢI LA PRUNCUŞOR......................................203
FULGUL DE NEA..........................................................................................................208
NAŞTEREA PRUNCULUI ISUS HRISTOS..................................................................213
INR-O SEARA DE CRACIUN…...................................................................................214
SCENETA : „MOŞ CRĂCIUN ŞI COPIII”....................................................................216
SCENETĂ CRĂCIUN....................................................................................................225
SCENETA DE CRACIUN...............................................................................................230
NASTEREA DOMNULUI IISUS HRISTOS.................................................................237
DE CRĂCIUN.................................................................................................................253
NASTEREA DOMNULUI..............................................................................................259
DE CRĂCIUN.................................................................................................................263
SCENETĂ PT. SĂRBĂTOAREA NAŞTERII DOMNULUI.........................................265
MOŞ CRĂCIUN PLEACĂ LA DRUM..........................................................................268
2
SCENETA MICA MOŞ CRĂCIUN...............................................................................273

SĂ FIM MAI BUNI.........................................................................................................274
POVESTEA FULGULUI DE NEA.................................................................................283
3
OGLINDA FERMECATĂ A LUI MOŞ CRĂCIUN

- scenetă pentru clasele I şi a II-a –
Personaje:
Iarna Piticul 1
Fulgul de zăpadă 1 Piticul 2
Fulgul de zăpadă 6 Iepurele poştaş
Fulgul de zăpadă 7 Copiii: Strică – Tot
Moş Crăciun Repară-Tot
Crăciuniţa 1 Hărnicuţa
Crăciuniţa 2 Ciufulici
Crăciuniţa 3 Mâzgălici
Băieţelul mic
Sora băieţelului
(apare Iarna, îmbrăcată într-o rochie lungă, albă; se aşază în faţa cortinei, care e lăsată)
Iarna: La Polul Nord, unde veşnic e iarnă,
Înconjurat de vânturi şi ceaţă,
Se înalţă, nemuritor,
Palatul lui Moş Crăciun,
Construit din blocuri de gheaţă.
Eu sunt Iarna…
Şi vreau să vă spun, tuturor,
Povestea lui Moş Crăciun
Şi cum a pornit el şi anul acesta
La drum, de acolo, de departe…
Să ridicăm cortina!
Şi ne vom afla
Aici, pe aceste plaiuri, undeva…
(se ridică cortina. Înăuntru, aşezaţi, sunt Fulgii. Iarna trece, atingând fiecare Fulg cu
bagheta fermecată, care se trezeşte, apoi dansează toţi, pe o melodie.)
Fulg 1: Mama Iarnă ne-a trezit
4
Şi-acum, iată-ne, am sosit!

Fulg 2: Cu zăpadă-mpodobim,
Munţi, păduri, văi şi câmpii,
Bucuraţi-vă, copii!
Fulg 3: Moş Crăciun se grăbeşte,
Daruri multe pregăteşte.
Fulg 4: În saci plini de bucurii,
Pentru voi, iubiţi copii!
Fulg 5: Cum să vie? N-auziţi ce vijelie?
Ia te uită ce zăpadă!
Nu e nimenea pe stradă!
Fulg 6: Bate crivăţul cumplit!
Fulg 1: Şi tramvaiul s-a oprit!
Fulg 3: Aoleu, cum viscoleşte,
Viforul cum răbufneşte!
Fulg 4: Nu vă temeţi! Moşulică
De zăpadă n-are frică!
Fulg 6: E-nvăţat cu iarna grea,
Nu se teme el de ea!
Fulg 7: Noi, cei şapte-ambasadori,
Fulgişorii călători,
Anunţăm cu bucurie
Că-ntr-o clipă o să vie,
Moş Crăciun împărat,
De copii mult aşteptat!
(din culise se aud chiote, zurgălăi, vocea lui Moş Crăciun –Ho, ho, ho! Haideţi,
Crăciuniţelor! Apare împreună cu cele 3 Crăciuniţe.)
Moş Crăciun: M-aţi cam grăbit, fetelor! Nu uitaţi, eu sunt bătrân! Ia să mă odihnesc
puţin!
Fulgii (în cor): Bine-ai venit, Moş Crăciun şi Crăciuniţe!
Crăciuniţa 1: Bine v-am găsit, Fulgişori de nea! Ce bine că v-am întâlnit!
Crăciuniţa 2: Ne era teamă că nu veţi aşterne zăpada în calea noastră, iar sania moşului
nu
va avea pe ce să alunece!
Crăciuniţa 3: Acum, Fulgişori de nea, împodobiţi bradul cel mare, să strălucească cum
lucesc stelele pe cer! Vă ajutăm şi noi.
(Fulgii şi Iarna împodobesc bradul din spatele scenei. Moşul ia ocheanul, uitându-se în
toate direcţiile.)
Moş Crăciun: Ce-o fi cu piticii mei? Nu-i văd pe drum… Nămeţii-s mari, ei sunt cam
mici,
dar vor ajunge! Piticii sunt voinici! ( ia telefonul) Alo! Alo! Piticilor, sunt
eu,
Moş Crăciun! Grăbiţi-vă, veniţi cu sacii cu jucării, ne aşteaptă mulţi copii!
5
( din culise se aude: Poşta! Poşta!)

Poştaşul Iepurilă: Bună seara, Moş Crăciun! (îi dă un teanc cu plicuri)
Sunt poştaşul Mustăcilă,
Din neamul lui Iepurilă!
Geanta-i plină de scrisori
De la mici şi mărişori. Poşta! Poşta!
(rămas singur, Moş Crăciun deschide un plic şi citeşte cu voce tare)

Moş Crăciun: A! Uite o scrisoare îngrijită, cu desene colorate. „Noi, copiii, te aşteptăm cu
drag. Nicu s-a cuminţit şi ar dori un avion, iar Mioara, o păpuşă. Ne jucăm
frumos şi învăţăm bine.” Bravo, copii! Hei, ce bine-ar fi să fie toţi aşa!
( se aude zgomot; apar piticii, cu felinare aprinse şi saci coloraţi, în spinare)
Moş Crăciun: Bine-aţi venit, meşteri pitici!
Piticii: Bună seara, Moş Crăciun!
Moş Crăciun: Ia să văd ce minunăţii aţi lucrat pentru copii!
Piticul 1: Sacii-s plini cu jucării
Pentru mic şi pentru mare.
Să împarţi la fiecare
După merit, Moş Crăciun!
Piticul 2: Am aici avioane, maşini, multe jocuri minunate…
Piticul 3: Eu am multe jucării de pluş pentru cei mai mici: ursuleţi, pisici, păpuşi…
Piticul 4: E-he-he, câte am şi eu de spus!
Dar de ce să nu ghicească singuri ce le-am adus?
Piticul 5: La prezentare, să sosească fiecare.
Dar, ia staţi, mai sunt cumva
Copii leneşi, neastâmpăraţi?
Moş Crăciun: Vreţi să ştiţi? E uşor de aflat! O clipă…
Piticul 6: Da, Moş Crăciun, îţi aduc imediat oglinda fermecată! Copii, păzea! Moşul va
afla acum totul despre voi!
(Moş Crăciun se uită prin oglindă, o ramă mare, de lemn, cu o gaură mare, în mijloc,
restul fiind acoperit cu folie de aluminiu)
Moş Crăciun: Hai, oglindă năzdrăvană, să vedem cum se poartă unii dintre cei mici!
(în oglindă apare un băiat cu o jucărie, pe care o smuceşte, o rupe în bucăţi, apoi o
aruncă)
Strică-Tot: Mie-mi place să mă joc,
Dar, de fapt, eu chiar rup tot.
Ce să fac, mă plictisesc
Şi atunci mă enervez.
Toţi copiii fug de mine,
Nu-i nimic, îi bat eu bine! (fuge)
Moş Crăciun: Ştiţi cine a fost?
Crăciuniţa 1: Bătăuşul Strică-Tot, cel mai rău copil de-aici! El nimic n-o să primească…
să
6
vedem şi alţi copii!
(apare un băiat cu un lucru pe care îl repară)

Repară –Tot: Îmi place să construiesc,
Toată ziua să zidesc,
Tot ce strică alţii, chiar,
Jucăriile repar.
(vine o fetiţă ce are îmbrăcat un şort)
Hărnicuţa: Când mama pleacă de acasă,
Iute, fug, strâng de pe masă,
Mătur, spăl câteva rufe
Şi mă mişc doar iute, iute!
Crăciuniţa 2: L-aţi văzut pe Nicuşor, cel mai harnic lucrător?
Dar pe harnica fetică? Harnică-i ca o furnică!
Piticul 2: Să-i dai ei păpuşa mare!
(în oglindă apare Mâzgălici şi Ciufulici; se strâmbă unul la altul, se bat)
Mâzgălici: Toată ziua, la spălat!
Pe cuvânt, m-am săturat!
Periuţă şi săpun,
Eu le-arunc pe toate-n drum!
Ciufulici: De ce toată ziua piaptăn
Şi frizer ca s-arăt bine?
Părul meu e mult mai şmecher!
Hai, copii, fiţi toţi ca mine!
Crăciuniţa 3: Mâzgălici şi Ciufulici! Ce ruşine, ce copii!
E păcat de jucării!
Moş Crăciun: Sunt aşa de supărat
Că-mi iau sania şi-am plecat!
Piticul 3: Moş Crăciune, nu pleca!
Iată, vine cineva!...
(apare un băieţel, ce se chinuie să se îmbrace, apoi sora, care îl ajută, îl mângâie;)

Băieţelul: Eu sunt mic, nu ştiu nimic.
Haina asta vreau s-o-mbrac,
Ca să-i fac mamei pe plac! (plânge)
Sora: Lasă, frate, nu mai plânge,
Sunt aici şi te ajut.
Şterge-ţi nasul, uite, curge,
Vino-aici, frate mai mic!
Moş Crăciun: Pentru astfel de copii, bucuros rămân aici.
Vedeţi dar, oglinda mea, toţi copiii să-nţeleagă,
E-o oglindă năzdrăvană
Şi-ntr-o clipă pot vedea
Ce se-ntâmplă-n lumea-ntreagă.
( se aud copii cântând colinde)
7
Crăciuniţa 1: Ce se-aude? Cine cântă-aşa frumos?

Moş Crăciun: (se uită cu ocheanul) Sunt copiii, ne aşteaptă!
Fulg 6: Moş Crăciun, bradul e gata împodobit!
(fac horă în jurul bradului, cântând melodia „Moş Crăciun”; se lasă cortina)
Recuzită
Clopoţel
Buturugă (scaun)
Binoclu
Telefon
Saci cu jucării
Oglinda fermecată
Brad şi globuri
Geantă cu scrisori
8
LEGENDA BRADULUI DE CRACIUN

Este o scenetă potrivită unei clase cu număr mic de elevi.
Personaje: gazda 1, gazda 2, doi prezentatori, Maica Sfântă, stejarul, bradul.
(Pe fundal sunt imagini care ilustrează legenda)
Gazda 1: Mamă, mamă, ne spui legenda Bradului de Crăciun?
Prezentator 1: Fiecare pom din lume Adăpost I-a căutat.

Are o poveste-anume. Dar după o zi întreagă
Dar e una de demult Obosită, fără vlagă,
Şi pe-aceea o ascult- S-a oprit şi s-a rugat
Totdeauna de Crăciun De-un stejar verde, rotat:
Daţi-mi voie să v-o
spun: Maica Sfântă: O, stejare credincios,
Când la Betleem Maria, Lasă-ţi crengile în jos,
Săvârşind călătoria, Frunza lor pe noi să cadă,
L-a născut pe Fiul Sfânt Ostaşii să nu ne vadă.
Îngerii din cer cântând Ajutor de ne vei da,
Au dus vestea-n lung şi-n Bine te voi cuvânta!
lat
Că un Rege luminat Stejarul: Maică Sfântă, iubitoare,
Cu mărire va veni, Frunza mea e foşnitoare,
Pământul va moşteni. Zi şi noapte n-are tihnă
Nu găseşti sub ea odihnă!
Prezentator 2: Pe-atunci, în ţara aceea, Iar de-ţi plânge copilaşul
Care se numea Iudeea, Va auzi ostaşul.
Domnea Irod- împărat
Stăpân rău, ne-nduplecat. Maica Sfântă: Cât puteai să fii de bun
Tulburat de-această ştire Dar n-ai fost şi ţie-ţi spun:
A tunat către oştire: Toamna când o să coboare,
Verdele să-ţi ruginească,
Prezentator 1: Dau poruncă- Vântul să te desfrunzească,
mpărătească Frigul iernii îngheţat
Urma Lui să se găsească Să-l întâmpini dezbrăcat.
Şi cu viaţă să-mi plătească Frunzele să-ţi crească iară,
Pentru că a cutezat, Doar târziu, în primăvară!
Să se creadă împărat.
Brad înalt, cu frunză deasă,
Prezentator 2: Maica Pruncului Iisus În umbrarul tău mă lasă
Alergând în jos şi-n sus, Căci ostaşi cu lănci de fier
Fiului său Preacurat Viaţa Pruncului mi-o cer.
9
Ajutor de îmi vei da, Cu vers dulce şi duios

Bine te voi cuvânta! Brad frumos şi credincios,
Şi cu ei va fi Hristos!
Bradul: Maica Domnului Hristos,
Eu îţi mulţumesc frumos, Gazda1: Brăduleţ, brăduţ drăguţ,
Că pe mine m-ai văzut Ninge peste tine.
Şi-ajutorul mi-ai cerut. Haide, hai în casa mea,
Pruncului înfăşăţel Unde-i cald şi bine.
Îi voi face legănel
Şi încet îi voi doini, Pom de Anul Nou te fac,
Până când va adormi. O, ce bucurie!
Din răşină, tămâioasă Cu beteală am să te-mbrac
I-oi aprinde către seară, Şi steluţe-o mie.
Iar din conurile mele
O să-I fac lumânărele Gazda 2: A-nceput bogat şi des
Pân’ la răsărit de stele. Neaua să se-aştearnă;
Luminează-n casa mea
Maica Sfântă: Mulţumescu-ţi, brad Mândrul pom de iarnă.
frumos,
Ai fost bun şi credincios! Cu beteală de argint
Fapta ta cea minunată Strălucind pe ramuri
Va primi sfântă răsplată: Aşteptăm pe Moş Crăciun
De acum până-n vecie, Să ne bată-n geamuri.
Lumea trebuie să ştie
Că eşti pomul de Crăciun Hai de grabă să cântăm
Pentru tot creştinul bun. Plini de voioşie
An de an, copii din cor Şi pe Moşul să-l rugăm
Ţi-or cânta colindul lor Să nu întârzie.
Moş Crăciun, bine – ai venit !
Colind: O, ce veste minunată !
O, ce veste minunata, In sarac salas,

In Betleem ni se-arata Lang-acel oras
Ca a nascut Prunc, Naste pe Mesia.
Prunc din Duhul Sfant
Fecioara Maria. Pe Fiul cel din vecie,
Ce L-a trimis Tatal mie
Ca la Betleem Maria, Sa se nasca si sa creasca
Savarsind calatoria Sa ne mantuiasca.
10
MOŞ CRĂCIUN A FOST RĂPIT!

(scenetă pentru cl. a III-a - a IV-a)
Personaje:
Moş Crăciun
Fratele vitreg al lui Moş Crăciun
Banditul 1
Banditul 2
Crăciuniţa 1
Crăciuniţa 2
Fulg de nea 1 Pitic 1 Copil 1
Duhul Iernii (doar vocea)
(Dintr-o parte a scenei apar Crăciuniţele, zgribulite, frecându-şi palmele îngheţate.

Se aude vântul şuierând.)
Crăciuniţa 1: Vai, ce frig este! Ştii cumva unde suntem?

Crăciuniţa 2: Nu ştiu! Cred că ne-am rătăcit! Am luat-o înaintea lui Moş Crăciun şi se
pare că ne-am abătut din drum!
Crăciuniţa 1: Uite aici o buturugă! Hai să ne odihnim puţin!
Crăciuniţa 2 (uitându-se spre sacul celeilalte): Ce ai în sac? Ce ţi-a dat Moş Crăciun să
duci copiilor?
Crăciuniţa 1 (deschizând sacul): Uite, am o carte frumoasă, cu basme! Precis copilul ce
şi-a dorit-o e silitor la şcoală şi îi place să citească! Mai am creioane, carioci,
seturi cu căciuliţe şi mănuşi… dar tu?
Crăciuniţa 2 (deschizând şi ea sacul): Eu am jucării pentru copii mai mici. Uite un
ursuleţ, o maşinuţă… Şi totuşi, ce facem? Nu putem sta aici, vom îngheţa! Hai
să-l căutăm pe Moş Crăciun!
Crăciuniţa 1: Hai! (amândouă strigă, umblând pe scenă) Moş Crăciun! Moş Crăciun!
Prea aproape nu este! Hai să chemăm fulgişorii de nea în ajutor! Şi piticii!
(strigă amândouă)
Fulgişori de nea! Fulgişori de nea! Piticilor! Piticilor!
(apar fulgişorii de nea şi piticii, curioşi, şi întreabă în cor)

Fulgi, pitici: Ce e? Ce s-a întâmplat?
Crăciuniţa 2: L-aţi văzut cumva pe Moş Crăciun?
11
Pitic 1: Nu ştim nimic. Ne-a dat sacii cu cadouri şi ne-a spus să o luăm înainte, că el
înaintează mai greu prin nămeţi!
Pitic 2: Da, parcă zicea că se opreşte să se odihnească renii puţin.
Pitic 3: Eu cred că a rămas în oraşul ce se vede în zare.
Pitic 4: Sigur, precis sunt mulţi copii acolo, doar oraşul e mare! Nu vă fie teamă, vine el
în curând!
Fulg 1: Noi, fulgii de nea, am zburat înaintea lui, pentru a-i pregăti drumul.
Fulg 2: Altfel, cum ar putea sania lui să alunece dacă nu e zăpadă?
Fulg 3: (cu privirea în zare)
Moş Crăciun de prin nămeţi,
Moş Crăciun de prin poveste,
Vine-acum cu paşi înceţi…
Parcă e… dar parcă nu e…
(se uită toţi în zare şi îşi întorc privirea, dezamăgiţi)
Pitic 5: Sper doar să nu se fi întâmplat ceva rău cu el! Vă amintiţi ce a păţit anul trecut?
Fulg 4: Da, fratele lui vitreg, cel care vrea să-i ia locul, a stricat sania lui Moş Crăciun!
Fulg 5: Din cauza aceasta, de-abia în ultimul moment, au reuşit spiriduşii şi piticii s-o
repare. Ce s-ar fi întâmplat dacă Moş Crăciun nu ar fi ajuns la timp să împartă
cadourile?
Pitic 1: Ar fi fost o nenorocire! Ar fi putut să dispară Crăciunul! N-ar mai fi existat!
(toţi aprobă, dând din cap, necăjiţi)
Crăciuniţa 1: Eu cred că fratele lui vitreg s-a învăţat minte, după ce a păţit anul trecut.
Fulg 1: Vai, ce distractiv a fost! Noi, fulgii de nea, am acoperit pământul cu zăpadă şi el a
rămas înţepenit până după Crăciun! Toţi copiii au primit cadourile.
Crăciuniţa 2: Sper să nu se repete povestea de anul trecut.
Pitic 2: Haideţi să gândim pozitiv şi să-l căutăm, împreună, în toate părţile!
(ies din scenă, în toate direcţiile, strigându-l)
Toţi: Moş Crăciun! Moş Crăciun!
(apar copiii cu săniuţe, bulgări de zăpadă, confecţionaţi din hârtie mototolită

sau burete. Râd, se bat în joacă, glumesc, aleargă, cântând „Săniuţa fuge”)
Copil 1: Ce frumoasă e iarna! Ador zăpada şi, în special, luna decembrie, când e
Crăciunul!
Copil 2: Ei, crezi că numai la tine e Crăciunul? Şi la mine este!
Copil 3: Şi la mine! Am împodobit bradul şi la noapte îl voi aştepta cuminte pe Moş
Crăciun!
Copil 4: Ia vezi, poate că la tine n-o să vină!
Copil 5: Dă-ţi peste gură! Cum să nu vină? N-am fost mai rău decât voi!
Copil 2: Eu am făcut cu mama cornuleţe şi fursecuri. Îi voi lăsa mâncare moşului, lângă
brad, precis îi va fi foame după atâta drum.
Copil 4: Haideţi să ne mai jucăm puţin, căci imediat se întunecă şi trebuie să mergem
acasă!
Copiii (în cor): Haideţi! (pleacă râzând şi jucându-se)
12
(Intră fratele vitreg şi cei doi bandiţi – fratele este îmbrăcat într-un costum
asemănător lui Moş Crăciun, dar este negru)
Fratele vitreg: Ascultaţi la mine: Anul acesta o să-i vin de hac lui Moş Crăciun, fratele cel
bun şi mult iubit! (se prosteşte, rostind cuvintele subliniate) Nu mă va mai
păcăli şi anul acesta!
Bandit 1: Dar trebuie să-l prindem mai întâi şi să-l ducem departe, unde puterile lui
magice vor slăbi.
Bandit 2: Eu nu mai vreau să rămân înzăpezit şi să îngheţ ca anul trecut! Mai bine s-o
lăsăm baltă!
Fratele vitreg: Taci din gură! Vei face ce spun eu! O să fie bine de data aceasta! Dacă
reuşim să-l prindem singur, îl legaţi repede şi-l duceţi în peştera unde e
ascunzătoarea noastră. Da? Aţi înţeles? Acolo unde am ascuns sania şi renii,
anul trecut!
(cei doi bandiţi dau din cap, semn că au înţeles; se aud zurgălăi)
Bandit 1: Şşt! Cred că vine! Haideţi să ne ascundem! Repede! (se ascund)
(apare Moş Crăciun, singur, cu un sac în spinare)
Moş Crăciun: Of, ce-am obosit! Ia să mă odihnesc puţin… Ce s-o fi întâmplat cu renii
mei? Dar cu sania? Nici Crăciuniţele şi nici piticii nu se mai văd… Eee,
tinereţe, tinereţe, te-ai dus… Nu-i nimic, mai e timp. O să-i aştept aici, sigur mă
vor căuta!
(din spatele scenei apare fratele vitreg cu cei doi bandiţi; îi acoperă gura cu
mâna, ca să nu strige şi îl leagă)
Fratele vitreg: Ce credeai, că o să-ţi meargă la infinit? Acum eu voi fi adevăratul Moş
Crăciun şi pe mine mă vor iubi copiii! Luaţi-l! (se retrag)
(reapar Crăciuniţele, fulgii şi piticii)

Crăciuniţa 1: Nu este niciunde! Unde să-l mai căutăm?
Fulg 2: Haideţi să-i chemăm în ajutor şi pe copii! Ei cunosc mai bine locurile acestea!
Toţi: Copii! Copii! Unde sunteţi? Veniţi!
(apar copiii)
Copiii: Ce e? Ce s-a întâmplat?
Crăciuniţa 2: Nu-l găsim pe Moş Crăciun! Nu se mai vede nici sania lui, nici renii. Ne
ajutaţi să-l căutăm?
Copiii: Da!
(încep toţi să-l strige pe Moş Crăciun; deodată, se întunecă puţin şi se aude un
glas puternic)
Duhul Iernii: Aşteptaţi! Degeaba căutaţi! Nu-l veţi găsi pe Moş Crăciun!
Toţi: Cine e? Cine e?
Duhul Iernii: Sunt Duhul iernii. Ascultaţi cu atenţie! Fratele vitreg al lui Moş Crăciun a
făcut o vrajă şi a reuşit să-l prindă! Dacă nu îl ajutaţi să scape, nu va mai exista
Moş Crăciun!
13
Pitic 3: Ce trebuie să facem?

Duhul Iernii: Dacă răspundeţi corect la trei întrebări, vraja se va rupe şi îl veţi găsi şi
salva pe Moş Crăciun. Sunteţi de acord?
Toţi: Da, da! Mai repede!
Duhul Iernii: Prima întrebare: Care este ţara lui Moş Crăciun?
(după un moment de gândire)
Toţi: Laponia, Laponia!
Duhul Iernii: Bine! A doua întrebare: Ce se sărbătoreşte în prima zi de Crăciun?
Copil 1: Naşterea lui Iisus Hristos, Mântuitorul nostru!
Duhul Iernii: Bravo! Şi acum, ultima întrebare: Ce înseamnă NUICĂRC ŞOM?
Pitic 1: Nuicărc Şom? Ce-o fi asta?
Copil 4: Hai, gândiţi-vă, nu e timp de pierdut! Tu, …(un nume), eşti bun la rezolvarea
rebusurilor şi la ghicitori. Ajută-ne!
Copil 2: Nuicărc Şom? Nuicărc Şom? ….. Gata, ştiu! E numele lui Moş Crăciun spus
invers!
Toţi: Ura! Am reuşit!
Duhul Iernii: Bravo, copii! Vraja s-a rupt! Acum îl veţi găsi pe Moş Crăciun!
Crăciuniţa 1: Dar unde? Duh al Iernii! (dezamăgită) A plecat! Ce ne facem?
Copil 5: Haideţi să avem credinţă! Să-l căutăm din nou!
(pleacă strigându-l, până nu se mai aud)
(pe scenă apare fratele vitreg cu bandiţii şi cu Moş Crăciun, legat)
Fratele vitreg: Unde naiba e peştera noastră? Parcă a înghiţit-o pământul!

Banditul 2: V-am zis eu să ne lăsăm păgubaşi! Acum ce ne facem?
Fratele vitreg: Ţine-ţi gura, fricosule! Dacă vrei, n-ai decât să pleci!
(apar copiii, Crăciuniţele, fulgii de nea şi piticii)
Toţi: Uite-i, i-am găsit! Prindeţi-i!
(copiii îi prind pe cei trei, iar Crăciuniţele îl dezleagă pe Moş Crăciun, care se
aşează pe buturugă)
Moş Crăciun: (către fratele său) Tot nu te-ai potolit? De ce nu m-ai ascultat? Te-am rugat
să fii prietenul şi ajutorul meu, dar nu ai vrut! Nu am ce să-ţi dau mai mult, doar
ştii bine, există un singur Moş Crăciun!
Crăciuniţele: Trebuie să-l pedepseşti, moşule!
Moş Crăciun: Ce pedeapsă să-i dăm?
Pitic 2: Să le tăiem nasul! (toţi râd)
Pitic 3: Să-i închidem într-o cuşcă şi să-i ducem la Grădina Zoologică!
Crăciuniţa 1: Dacă anul trecut au îngheţat de frig, eu zic să-i ducem acum în Deşertul
Sahara, să moară de cald! (râd)
Fratele vitreg: Iartă-mă, frate dragă! Acum chiar că m-am învăţat minte! Jur că voi deveni
prietenul tău. Ai milă!
Moş Crăciun: (se gândeşte) Cred că da data aceasta eşti sincer. Uite la ce m-am gândit:
Ţi-ai dorit întotdeauna să fii Moş Crăciun. Şi cum acest lucru nu se poate,
deoarece unul există deja, tu vei fi Moş Nicolae! Vei duce cadouri copiilor
14
cuminţi, ce şi-au pregătit ghetuţele, iar celor mai puţin cuminţi, niscai beţe… Ai
şi ajutoare, se pare!
Fratele vitreg: Îţi mulţumesc, frate! Acum am tot ce mi-am dorit! Nu te voi dezamăgi
niciodată! Cu bine!
(pleacă împreună cu cele două ajutoare ale sale)
Toţi: Ura! Totul s-a terminat cu bine!
Moş Crăciun: Văd că se apropie şi sania cu renii mei! Haideţi, dragii mei, la treabă! Voi,
fulgişorilor de nea, aşterneţi zăpada, iar voi, Crăciuniţe şi pitici, haideţi să
împărţim cadouri! E timpul! Vouă, copii, vă mulţumesc pentru că aţi salvat
Crăciunul! Acum duceţi-vă acasă şi staţi liniştiţi. Voi veni sigur!
Copiii: Te aşteptăm, Moş Crăciun!
(copiii ies din scenă)
(se aude cântecul „Moş Crăciun” şi se trage cortina)
Recuzită:
Pomi
Buturugă (scăunele acoperite cu pânză maro)
Sanie
Bulgări de hârtie sau burete
Clopoţel
Sfoară
Sac cu cărţi, carioci, creioane colorate
Sac cu jucării: ursuleţ, păpuşă, etc.
Sac pentru Moş Crăciun
15
DARURI PENTRU MOŞ CRĂCIUN

- scenetă satirică –
PREZENTATOR : Cei mai mici pitici.

Bine aţi venit, dragi invitaţi ! O mică serbare,
Cu noi un pic să vă distraţi, Pentru încântare
Să fiţi din nou copii ca noi Noi v-am pregătit
Şi să uitaţi de nevoi. Şi aici v-am poftit
Un pom de iarnă împodobit Ca să aplaudaţi
De acuma pregătit Şi să vă distraţi.
Ne spune că va sosi
Şi îndată va veni AMÂNDOI PREZENTATORII :
Moş Crăciun, cel mult dorit Fiindcă azi e sărbătoare
Care de toţi e îndrăgit. Şi cu toţii aţi venit,
Noi vă facem o urare
ALT PREZENTATOR : Şi vă spunem :
Noi suntem aici Bun sosit !
☺Promisiune către Moşul Crăciun
COPIL 1 :
Ştii, tu, Ionel, că astă seară vine Moş Crăciun? Aşa mi-a spus mămica…
COPIL 2 :
Da, şi mie tot aşa mi-a spus…şi…că…va aduce jucării numai copiilor cuminţi.
COPIL 3 :
Ei, şi ce? Spuneţi voi, dragi părinţi, noi nu am fost cuminţi?
COPIL 4 :
Eu nu ştiu ce să zic…Cred însă că Moş Crăciun ştie tot ce am făcut. Are el o carte
mare în care scrie orice copil şi-a sa purtare.
COPIL 1 :
Eu ştiu că m-am purtat bine…dar poate c-am greşit câteodată. Eu…îmi amintesc
că s-a supărat rău odată mama fiindcă am luat pisica de coadă şi am trântit-o.
COPIL 4 :
Dar ce a făcut de ai pedepsit-o aşa rău?
COPIL 1 :
Nimic, voiam să o îmbrac, să-i pun fundiţe, dar ea nu voia să stea, aşa că am
trântit-o şi tocmai atunci intra mama în cameră. M-a certat rău.
COPIL 4 :
Şi ce zici, nu a avut dreptate mama? E bine să chinui animalele?
COPIL 1 :
16
Dar nu o chinuiam, mă jucam.

COPIL 5 :
Dacă mă gândesc mai bine, cred că şi eu am greşit când am frecat pereţii camerei
cu vârful unui creion şi am zgâriat uşile.
COPIL 6 :
Şi eu cred că greşesc când o întreb pe mama la ce mai serveşte spălarea de
dimineaţă de vreme ce mă spăl seara şi sunt curat.
COPIL 4 :
Fiecare dintre noi a greşit cu ceva, nu a respectat o dorinţă a părinţilor.
COPIL 2 :
Atunci…la noi nu mai vine Moş Crăciun?
COPIL 1 :
Eu zic că, dacă am încerca să ne corectăm greşelile, să le promitem părinţilor că
de acum încolo nu vom ieşi din cuvântul lor, poate Moşul şterge din cartea lui
faptele acestea.
COPIL 2 :
Nu cred că poate fi şters ceea ce e bine scris, dar haideţi mai bine să ne rugăm
părinţii să-i scrie Moşului că noi, copiii, promitem ca pentru fiecare greşeală
comisă să facem câte o faptă bună.
TOŢI COPIII : Promitem! Promitem!
☺Moş Crăciun şi criza economică mondială
PREZENTATOR :
Cum criza de rinichi...pardon, criza mondială a lovit lumea-ntreagă(căci d-aia se
numeşte ea „mondială”), nu putea scăpa de necaz nici Moş Crăciun.
MOŞ CRĂCIUN, interpretat de un elev :
Dragii mei spiriduşi, nu ştiu cum ne vom descurca în acest an cu cadourile. Cu
criza asta...
SPIRIDUŞ 1 :
Moşule, mai tăiem pe ici, pe colo. Uite...lăsăm maşinuţele cu doar 3 roţi.
SPIRIDUŞ 2 :
Mai bine facem păpuşi cu păr scurt, în acest mod rămânând material şi pentru
coamele leilor.
SPIRIDUŞ 3 :
Leii, leii, bine zis! Leul încă stă bine. Despre euro am auzit că ar avea ceva
probleme.
SPIRIDUŞ 4 :
Baţi câmpii...dealurile, munţii, Spiriduş3! Mai bine vino cu ceva idei! Dacă ne
gândeam din vreme, depuneam jucării în bancă şi scoteam mai multe. Cu
dobândă, deh...
SPIRIDUŞ 5 :
Ei, ia staţi aşa, că mi-a venit o idee!
TOŢI ELEVII : Spune, spune!
17
SPIRIDUŞ 5 :
Avem PET-uri strânse-n saci pentru a le duce la centrul de colectare?
TOŢI : Aveeeem!
SPIRIDUŞ 5 :
Am păstrat cutiile de la sucul băut de...musafiri(noi nu bem ceva ce nu e natural)?
TOŢI : Am păstraaaat!
MOŞ CRĂCIUN :
Stai aşa, Spiriduş 5! Tu zici că am putea realiza cadourile din deşeurile pe care le-
am adunat?
SPIRIDUŞ 6 :
Sigur că asta spune! Este o idee formidabilă!
SPIRIDUŞ 7 :
Da, îndemnăm la refolosirea deşeurilor, la transformarea lor în jucării, în obiecte
utile şi de decor!
SPIRIDUŞ 8 :
Îndemnăm la păstrarea curăţeniei şi sănătăţii planetei!
SPIRIDUŞ 9 :
Nu cheltuim bani!
SPIRIDUŞ 10 :
Avem de lucru! Mă şi vedeam rămas şomer...
TOŢI : Şi eu, şi eu!
MOŞ CRĂCIUN :
Până şi eu mă temeam că nu voi mai avea de lucru...
SPIRIDUŞ 11 :
Ei, lasă, Moşule, că dumneata puteai ieşi la pensie! Şi, acum, după majorări, nu te
puteai plânge...
SPIRIDUŞ 12 :
Moş Crăciun...pensionar?! Asta mai lipsea...
SPIRIDUŞ 13 :
E, ieşea la pensie, dar putea să mai lucreze. De-o jumătate de normă tot mai
rămânea de muncă.
SPIRIDUŞ 14 :
Ehe, ar fi ieşit bine cu banii, în acest mod!
SPIRIDUŞ 15 :
Lăsaţi prostiile! Moş Crăciun nu lucrează pentru bani, această rea invenţie a
omului, ci pentru bucurarea sufletelor!
MOŞ CRĂCIUN :
Aşa este! Acum, că ne-am lămurit cum e cu criza financiară mondială, cu pensia
mea şi...cu altele, putem trece la treabă? Avem atâtea idei de gândit şi de pus în
practică...
TOŢI : Gata, Moşule! La treabă!
☺ MOMENT MUZICAL DE COLINDE
Moment de reflecţie literară ( un părinte va citi ) :
18
<< Suntem în plină iarnă. Iarna e anotimpul magic, cel mai apropiat de basm. Ea te face
să te simţi din nou copil, să trăieşti pe acel tărâm de vis, acoperit cu omătul nostalgiei,
care se numeşte atât de simplu şi frumos : copilărie !...
Suntem din nou în preajma sărbătorilor de iarnă, sărbători ce mereu ne fac sufletul să
trăiască şi ne încălzesc inimile. Acum mult, mult timp în întuneric s-a ivit lumină :Iisus
Hristos, Mântuitorul. De atunci zi de zi slava sa cerească coboară peste noi, pentru a fi
mai buni, mai iubitori.
Sărbătoarea naşterii Mântuitorului aduce nădejdea, speranţa, iertarea, pacea şi iubirea de
care toţi avem nevoie. Acum mai frumos ca niciodată, fulgii albi de zăpadă care acoperă
pământul, vin parcă şi în inimile noastre pentru a ne înconjura sufletul cu mantia albă,
pură a iubirii omeneşti.
Specific acestei sărbători sunt colinzile. În Ajunul Crăciunului ele răsună la fiecare colţ,
la fiecare poartă vestind cu bucurie naşterea Mântuitorului. Colindătorii primesc colaci,
mere, nuci, prăjituri şi alte bunătăţi. Tot în ajun noi împodobim bradul. La împodobirea
lui trebuie să fie prezentă toată familia fiindcă bradul este un simbol al eternităţii. Seara,
când steluţele bradului se aprind copiii cântă, în jurul său o veche melodie, murmurată de
glasurile a sute de copii în seara de ajun : ” O, brad frumos ! O, brad frumos! Cu cetina
tot verde...” Tot în seara de ajun, copiii îl aşteaptă pe Moş Crăciun. Acesta vine încărcat
cu daruri, admiră bradul şi lasă copiilor cuminţi ceea ce merită.
Există multe legende legate de această sărbătoare. E frumos să credem în ele, deşi sunt
doar legende. Una dintre ele spune că moşul călătoreşte cu sania trasă de şapte reni pe
bolta cerului, străbătând lumea şi oprindu-se la fiecare copil cuminte. O altă legendă
spune că există nişte voci ale pământului şi nişte clopoţei aflaţi în interiorul apelor, care
în seara de Crăciun sună, unindu-şi glasurile cu cele ale oamenilor care murmură colinzi.
Iar în altă legendă se zice că animalele încep să vorbească, dar nimeni nu le aude. Se mai
spune că şi animalele în seara Ajunului primesc daruri de la Moş Crăciun.
Crăciunul trebuie primit cu post şi rugăciune, deoarece Dumnezeu Şi-a trimis unicul Său
Fiu care a luat toate păcatele lumii asupra Lui, iar noi am fost iertaţi. >>
☺ Uite, vine Moş Crăciun !
TOŢI ŞCOLARII: Pentru fiecare-n parte.

Şi acuma, dragi părinţi, L-aşteptăm pe Moş Crăciun
Vrem să v-anunţăm ceva : Toţi, în noaptea de Ajun !
Tot anul am fost cuminţi, Poate ne veţi ajuta
Am fost buni, ascultători Scrisoarea să sune cam aşa :
Şi la şcoală silitori.
Vă spunem, ca nu cumva, PRIMUL COPIL :
Să uitaţi să ne-ajutaţi Dragul nostru Moş Crăciun
Să scriem câte-o scrisoare Stau cu lampa dinainte
Pentru moşul cel iubit Şi aştern pe coala albă
Care vine pe ninsoare Rugămintea mea fierbinte :
Cu bradul împodobit Mi-ar plăcea să am o carte
Şi cu daruri minunate Cu pitici poznaşi şi urşi
19
Să-i citesc bunicii seara Şi deloc nu m-a certat !

Când lucrează la mănuşi. AL ŞASELEA COPIL :
AL DOILEA COPILAŞ : Totuşi, vezi tu, drept sa-ţi spun
Dragă Moş Crăciun, Îl iubesc pe Moş Crăciun
Eu aş vrea, Că-mi aduce ce-mi doresc.
Să mă treci pe lista ta Însă tot mai mult iubesc
Şi să vii în fapt de seară Pe tăticul, pe mămica
Să-mi laşi o jucărioară. Fiindcă ei mă îngrijesc
Nu mai sunt fetiţă mică Ca să-nvăţ şi ca să cresc.
Dar tot vreau o păpuşică. AL ŞAPTELEA COPILAŞ :
AL TREILEA : Vreau să vă spun şi eu ceva :
Moş Crăciun, Moş Crăciun, Eu l-am vazut pe Moş Crăciun.
Uite ce-aş dori să-ţi spun : E un moşneag,
Pe la mine dacă vii, Cu barbă albă, cu cojoc şi cu
Să-mi aduci doar bucurii, toiag,
Pentru mama, pentru tata. Ca toţi moşnegii care trec pe
Jucării să nu-mi aduci ! drum.
Însă... dacă nu te superi, Departe, într-o ţară fermecată
Una mică n-ar strica... În care nimeni n-a ajuns
Dar asta e treaba ta ! vreodată,
AL PATRULEA ELEV : Stă singur, într-un bordei de fum.
Moş Crăciune, Şi trage moşul, trage din lulea...
Mi-ai citit în taină gândul. Şi zilele se duc şi iarna vine,
Şi în noaptea de Crăciun Şi prin căsuţe-ncep a-l aştepta
Mi-ai trimis un înger bun. Băieţi cuminţi şi fete mici ca
Multe daruri mi-a adus tine.
Când dormeam în visuri dus. COPILUL AL OPTULEA :
Uite ce te rog acum : Mag bătrân din vremuri bune,
Să te-abaţi puţin din drum Moş Crăciune,
Şi din sacul fermecat, Azi, când vii cu traista plină, cum
Parte bună să le faci veneai şi altădată,
Şi copiilor săraci. Am să-ţi fac o rugăciune,
Apoi te-aş ruga fierbinte, Moş Crăciune...
Adu-ţi şi de mine-aminte ! Sunt copii la noi în ţară, mulţi ca
ELEVUL AL CINCILEA : spuza de săraci,
Mamă dragă, Moş Crăciun, Numai tu poţi să-i împaci...
De ce este aşa de bun ? Pe la vatra lor sărmană treci şi-
De ce-aduce jucării acum şi nu uita
Şi bomboane la copii ? Să le-aduci şi lor o rază din
Ştiu că mă iubeşte mult milostivirea ta,
Şi tăticul când ascult Şi le-alină a lor povară :
Şi tu mămicuţa mea, Creştineasca bucurie să cuprindă
Nu prea eşti cu mine rea. întreaga ţară...
Dar, mămico, Moş Crăciun, Pentru ei mă rog de tine,
Parcă tot este mai bun. Pentru ei şi pentru tine,
El mereu m-a răsfăţat Moş Crăciune,
20
Mag iubit din vremuri bune. Cărţi frumoase de citit,

CEL DE-AL NOUĂLEA ELEV : O păpuşă mititică,
Ştii, dragă Moş Crăciun, ce aş O oiţă frumuşică,
vrea să-ţi spun ? Trâmbiţă şi săbioară,
Că sunt copil cuminte, hărnicuţ şi Puşculiţă şi vioară,
bun. Mere dulci ca să mâncăm,
Tu vii cu daruri multe la copiii Jucării să ne jucăm
toţi, Şi ne-aduce clopoţei
Dar eu te rog pe tine – adu-mi, Ca să ne jucăm cu ei.
dacă poţi : ELEV 13 :
Bunicuţei nişte ochelari, Mi-e dragă bunica,
Şi bunicului papuci. Mi-e drag şi bunicul,
Pentru mama nu uita cercei Mi-e dragă mămica,
Şi lui tata nişte nuci, Mi-e drag şi tăticul.
Pentru motanul nostru, Dar iată că azi, în ajun,
Adu un şoricel şi-un os frumos Mi-e tare drag Moş Crăciun.
lui cuţu, Să nu vă fie cu supărare,
Dar mai măricel. Pe el îl doresc la serbare,
Şi aş vrea să-ţi spun Cadouri să îmi lase
Că sunt copil cuminte, dragă Moş Că-s cea mai cuminte din clasă !
Crăciun ELEV 14 :
Dragă Moşule, nu uita : Vesel focul arde-n sobă,
Ochelarii, papucii, cerceii... Cu mămica stau de vorbă
AL ZECELEA : Şi-o întreb a suta oară :
Moş Crăciun, toţi îmi spun Ce mi-aduce moşul oare ?
Că eşti darnic şi eşti bun. Mama nu-i supărăcioasă
Eu îţi spun, ca mai-nainte, C-o tot bat la cap, curioasă,
Că sunt copilaş cuminte. Şi-mi răspunde c-un oftat :
Şi-ţi mai spun aşa, să ştii, - Ia şi-aşază lângă pat
Că eu nu-ţi cer jucării, Ghetele, de ţi-s curate,
Însă nu m-aş supăra Că aşa, pe înserate,
Dacă tot mi-ai da ceva ! Moşul şi la noi va bate
AL UNSPREZECELEA ELEV : Şi atunci vei afla
Moş Crăciun, Moş Crăciun, Ce-ţi aduce, draga mea !
Am şi eu o rugăminte : ELEV 15 :
Jucării nu am deloc, Moş Crăciun e moşul bun
N-am cu ce să mă mai joc ; Ce-mi aduce de Crăciun,
De aceea, te-aş ruga, Ca de fiecare dată,
Lasă-mi şi mie ceva Fără ca măcar să-i spun,
Din sacul tău pântecos, Jucăria preferată !
Pachetul cel mai frumos ! Eu nu ştiu de unde ştie
COPIL 12 : Care-anume jucărie
Ce ne-aduce Moş Crăciun ? O să-mi facă bucurie,
Tot ce e frumos şi bun : Dar în tolba-i ce străluce
Un cal mic de călărit, Chiar pe-aceea mi-o aduce !
☺ Ghicitoare
21
( spusă de către învăţător ) O păpuşă sau o carte

Încărcat cu coşuri pline Cine-mparte ? Cine-mparte ?
Cine vine ? Cine vine ? Dar o barbă albă, mare
La ferestrele-ngheţate Cine are ? Cine are ?
Cine bate ? Cine bate ? Şi căciulă şi toiag ?...
Bradul plin de jucării Moş Crăciun cel bun şi drag.
Cine l-a adus, copii ?
☺ ÎNTÂMPINAREA MOŞULUI
( recită învăţătoul clasei )
Vine Moş Crăciun, Note bune, foarte bune,

Vine moşul drag, De la fiece şcolar,
Să-l primim Moş Crăciun, Moş Crăciun,
Căci Anul Nou Ţi-am adus în dar.
Ne bate-n prag. Note bune, foarte bune,
Note foarte bune Moş Crăciun, ţi-am adus,
Noi îi oferim, Le-am primit şi le păstrăm
Se va bucura şi el, Cu fruntea sus.
Prea bine ştim.
ÎN COR : Da ! Da ! Notele noastre !

( Din culise intră trei note : 10, 9 şi 8 )
NOTA 10 : Un rod al muncii foarte bun se

Sunt nota 10, mare, minunată cheamă ;
Şi-s prietenă cu cei ce desfăşoară Cu fruntea sus stă cel ce mă
O-nvăţătură bine-organizată primeşte
Acasă şi în orele de şcoală. Şi clasa-ntreagă mult îl preţuieşte.
În catalog apar ca semn ales
La unii des, la alţii şi mai des NOTA 8 :
Şi-s cea mai bună, nimeni nu mă- Semn de mândrie sunt şi eu! Un opt
ntrece E fruct pornit cu bine către copt ;
Şi-s cei mai buni acei cu nota 10. Sunt semn de-ncredere la fiecare
Ca un salut voios de ” la mai mare !
NOTA 9 : În catalog, de-ajung, temeinic stau
Nu pot să spun că-s şi eu cea mai Şi numai cei care muncesc mă iau...
bună, ( arătând spre 10 şi spre 9 )
Dar şi cu mine treaba merge strună. Şi-alături, surori, noi câteştrele,
În catalog cu drag îi răsplătesc Ca nişte flori zâmbind prin
Pe cei ce lecţii bune pregătesc. carneţele!
O medie de nouă, mai cu seamă,
UN COPIL : Sunt bune ?

TOŢI : Daaa !
22
ACELAŞI COPIL : Le dăruim lui Moş Crăciun ?

TOŢI : Le dăruim !
UN GRUP DE ELEVI RECITĂ ÎMPREUNĂ :

Nota 10, nota 9, Moşul drag, moşul cel bun,
Le culeg pe amândouă. Să-i arăt că învăţ bine,
Parcă-s nişte flori şi ele Să fie mulţumit de mine
Şi le dau măicuţei mele, Ca să-mi lase un cadou
Însă azi lui Moş Crăciun, În schimbul tuturor notelor.
☺ COLAJ DE VERSURI PE FUNDAL MUZICAL

1. O, ce veste minunată, Zorile-s dalbe.
Prin Bethleem ni s-arată.
Astăzi s-a născut 5. Astăzi s-a născut Hristos
Cel făr de-nceput Mesia chip luminos
Cum au spus proorocii. Lăudaţi şi cântaţi
Astăzi s-a născut Şi vă bucuraţi
Cel făr de-nceput Mititel înfăşăţel
Cum au spus proorocii. În scutec de bumbăcel
Lăudaţi şi cântaţi
2. Moş Crăciun cu plete dalbe Şi vă bucuraţi !
A sosit de prin nămeţi Lăudaţi şi cântaţi
Şi aduce daruri multe Şi vă bucuraţi !
La fetiţe şi băieţi
Moş Crăciun, Moş Crăciun ! 6. Domn, domn să-nălţăm!
Domn, domn să-nălţăm!
3. Steaua sus răsare Am plecat să colindăm,
Ca o taină mare, Domn, domn să-nălţăm!
Steaua străluceşte Când boierii nu-s acasă,
Şi lumii vesteşte Domn, domn să-nălţăm!
Şi lumii vesteşte Când boierii nu-s acasă
Că astazi curata, Domn, domn să-nălţăm!
Preanevinovata Domn, domn să-nălţăm !
Fecioara Maria, Domn, domn să-nălţăm!
Naşte pe Mesia. Au plecat la vânătoare
Naşte pe Mesia. Domn, domn să-nălţăm!
Să vâneze căprioare.
4. Iată vin colindători Domn, domn să-nălţăm!
Zorile-s dalbe Să vâneze căprioare.
Noaptea pe la cântători Domn, domn să-nălţăm!
Zorile-s dalbe Domn, domn să-nălţăm!
Zorile-s dalbe Domn, domn să-nălţăm!
Şi ei vin mereu, mereu,
Zorile-s dalbe 7. O brad frumos, o brad frumos,
Şi l-aduc pe Dumnezeu, Cu cetina tot verde
Zorile-s dalbe Tu eşti copacul credincios
23
Ce frunza nu şi-o pierde

O brad frumos, o brad frumos, 9. Jingle bells, jingle bells,
Cu cetina tot verde. Jingle all the way
Oh what fun it is to ride
8. Noapte sfântă, fericită, One-horse open sleigh.
Lumea-i liniţtită. Hey! Jingle bells, jingle bells,
Numai fecioara mai veghează Jingle all the way.
Şi sus bolta se-nstelează. Oh what fun it is to ride
Maica sfântă-i cântă lin, One-horse open sleigh.
Pe fiul său adormind.
ÎNCHEIEREA :
DACĂ V-A PLĂCUT

TOT CE AŢI VĂZUT
VĂ RUGĂM SĂ ÎNCERCAŢI
SĂ NE APLAUDAŢI !
Se recită în cor ( de copii ) următoarea rugăciune pentru părinţi :
Dragii noştri, dragi părinţi,

Din suflet vă mulţumim
Că ne creşteţi, ne-ocrotiţi,
Pentru asta vă iubim.
Zi de zi ne-aţi ajutat,
Ceas de ceas voi ne-aţi vegheat,
Să stim ca să ne purtăm
Şi la şcoală să-nvăţăm.
Ştim că nu v-a fost uşor,
Viaţa este-atât de grea.
Îţi promit tăticul meu
Şi ţie, măicuţa mea,
În curând voi creşte mare

Şi am să vă răsplătesc,
Voi fi stâlp la bătrâneţe,
De necaz să vă feresc.
Doamne,dă-le sănătate,
Dragilor noştri părinţi,
De bucurii să aibă parte
Şi de rele ocrotiţi!
Anii trec ca stol de nori
Şi ca ei voi fi şi eu.
Doamne fă-i nemuritori,
Să fie lângă noi mereu!
Doamne fă-i nemuritori,
Fă-i mai tineri decât noi.
24
☺ SORCOVA
Sorcova, vesela, Şi să vă mândriţi cu noi,

Dragi părinţi Şi acum şi mai apoi,
Şi dragi bunici Să aveţi parte de toate,
Să fiţi foarte fericiţi, Mai ales de sănătate !
S-aveţi multe bucurii, La anul şi la mulţi ani !
Cât mai multe împliniri
☺ SUPERSTIŢII
- fiecare părinte primeşte câte una de la copilul său -
◊ Aduce ghinion să porţi pantofi noi de Crăciun.

◊ Un cer senin de Crăciun anunţă un an roditor.
◊ Dacă bate vântul de Crăciun, anunţă ghinion.
◊ Se spune că acel obiect pe care îl ţii în mână de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel
pe care pui mâna imediat după ora 12 va fi cel mai important plan al vieţii tale în
anul care vine. Dacă ţii bani în mână, vei merge bine cu banii tot anul, dacă îţi ţii
iubita de mână, îţi va merge bine cu dragostea tot anul, dacă ţii paharul în mână,
va fi un an vesel.
◊ Dorinţa pusă la miezul nopţii de Revelion are toate şansele să se împlinească.
◊ E bine să ai pe masa de Crăciun şi de Anul nou crenguţe de vâsc. Aduce noroc.
◊ Aduce ghinion dacă agăţi calendarul înainte ca noul an să înceapă.
◊ Aduce ghinion să intri în noul an fără niciun ban în buzunar, e bine să aveţi bani
( mai ales noi ) în fiecare portofel.
◊ E bine să nu vă găsească anul nou cu datorii, altfel veţi avea datorii tot anul.
◊ Prima persoană care va suna sau va bate la uşă în prima zi din noul an trebuie
primită. Dacă prima persoană care va intra în casă e femeie – va fi un an prost,
dacă e bărbat – va fi un an norocos.
◊ Nu trebuie să aruncaţi nimic din casă în prima zi de an nou, nici măcar gunoiul !
E bine ca ceva sau cineva să vă intre în casă în prima zi din anul nou, nu să iasă !
◊ Faceţi ceva – cât de mic – care are legătură directă cu munca dv. în prima zi a
noului an pentru a vă merge bine la serviciu tot anul.
◊ Nu spălaţi nimic în prima zi a noului an.
◊ Prima zi din anul cel nou trebuie să vă găsească în curăţenie deplină, deci e bine
ca înaintea anului nou să faceţi curăţenie şi în cele mai ascunse unghere.
◊ Îmbrăcaţi ceva nou pe 1 Ianuarie.
◊ Nu spargeţi nimic în prima zi a noului an.
◊ Nu plângeţi chiar din prima zi a noului an.
◊ Faceţi mult zgomot la miezul nopţii pentru a alunga spiritele rele ( folosind
clopoţei, petarde, etc. ).
◊ Anul Nou va fi luminos şi bun dacă se lasă o lampă sau o lumânare aprinsă până
la ziuă.
◊ E bine să vă îmbrăcaţi în roşu în noaptea de Revelion.
◊ Se zice că ceea ce faci în ajun de An Nou vei face tot anul următor.
25
◊ Dacă mănânci mere în ajun de Crăciun, vei fi sănătos tot anul.

◊ Copiii născuţi de Crăciun sau de Anul Nou sunt norocoşi.
26
SERBARE PENTRU MOŞ CRĂCIUN

(scenetă)
Personaje:
Iarna
Fulg de nea 1 Copil 1
Moş Crăciun Păpuşa stricată
Crăciuniţa 1 Păpuşa frumoasă + Sora
Crăciuniţa 2 Alina + Hărnicuţa
Pitic 1 Strică-Tot + Băieţelul
Pitic 2 Repară-Tot
Pitic 3 Mâzgălici
Lăudărici Ciufulici
*
(apare Iarna, îmbrăcată într-o rochie lungă, albă; se aşază în faţa cortinei, care e
lăsată)
Iarna:
La Polul Nord, unde Eu sunt Iarna… Să ridicăm cortina!
veşnic e iarnă, Şi vreau să vă spun, Şi ne vom afla
Înconjurat de vânturi şi tuturor, Aici, pe aceste plaiuri,
ceaţă, Povestea lui Moş Crăciun undeva…
Se înalţă, nemuritor, Şi cum a pornit el şi anul
Palatul lui Moş Crăciun, acesta
Construit din blocuri de La drum, de acolo, de
gheaţă. departe…
(se ridică cortina. Înăuntru, aşezaţi, sunt Fulgii. Iarna trece, atingând fiecare Fulg cu
bagheta fermecată, care se trezeşte, apoi dansează toţi, pe o melodie.)
Cântec: „Dansul fulgilor de nea” (nr. 49 – cântece din programa şcolară)
Fulg 1: Iubită Iarnă, sărut mâna!

Bine-ai venit de la ţară! Mama Iarnă ne-a trezit
Toată săptămâna te-am aşteptat Şi-acum, iată-ne, am sosit!
Seară de seară. Cu zăpadă-mpodobim,
27
Munţi, păduri, văi şi câmpii, Dalbe flori a prins în ramuri,

Bucuraţi-vă, copii! A pictat steluţe-n geamuri.
Fulg 2: Moş Crăciun se grăbeşte,
Daruri multe pregăteşte. Fulg 5: În pădure este iarnă,
În saci plini de bucurii, Fulgi uşori prind să se cearnă.
Pentru voi, iubiţi copii! Şi pe crengile-ngheţate,
Fulg 3: Cum să vie? N-auziţi ce vijelie? Mici steluţe fermecate
Ia te uită ce zăpadă! Se aştern ca o podoabă,
Nu e nimenea pe stradă! Luminând pădurea toată.
Fulg 4: Bate crivăţul cumplit! Fulg 2: Cu copiii, darnică,
Fulg 5: Şi tramvaiul s-a oprit! Iarna-i foarte harnică:
Aoleu, cum viscoleşte, Punţi durează, de cristal,
Viforul cum răbufneşte! Peste râu, din mal în mal.
Fulg 3: Nu vă temeţi! Moşulică Căci copiii tare-i plac,
De zăpadă n-are frică! Patinoar face din lac
E-nvăţat cu iarna grea, Şi le-aşterne derdeluş,
Nu se teme el de ea! Loc de joc la săniuş.
Fulg 4: Norii, cu căciuli pe frunţi, Fulg 1: Noi, cei şapte-ambasadori,
Au adus iarna din munţi. Fulgişorii călători,
Ea coboară de pe creste, Anunţăm cu bucurie
Frumoasă ca o poveste. Că-ntr-o clipă o să vie,
Mai întâi a pus pe stradă Moş Crăciun împărat,
Un covor alb de zăpadă; De copii mult aşteptat!
*
(din culise se aud chiote, zurgălăi, vocea lui Moş Crăciun –Ho, ho, ho! Haideţi,
Crăciuniţelor! Apare împreună cu cele 2 Crăciuniţe.)
Moş Crăciun: M-aţi cam grăbit, fetelor! Nu uitaţi, eu sunt bătrân! Ia să mă odihnesc
puţin!
Fulgii (în cor): Bine-ai venit, Moş Crăciun! Bine-aţi venit, Crăciuniţelor!
Crăciuniţa 1: Bine v-am găsit, Fulgişori de nea! Ce bine că v-am întâlnit! Ne era teamă că
nu
veţi aşterne zăpada în calea noastră, iar sania moşului nu va avea pe ce să
alunece!
Crăciuniţa 2: Acum, Fulgişori de nea, împodobiţi bradul cel mare, să strălucească cum
lucesc stelele pe cer! Vă ajutăm şi noi.
(Fulgii şi Iarna împodobesc bradul din spatele scenei. Moşul ia ocheanul, uitându-
se în toate direcţiile.)
Moş Crăciun: Ce-o fi cu piticii mei? Nu-i văd pe drum… Nămeţii-s mari, ei sunt cam
mici,
dar vor ajunge! Piticii sunt voinici! ( ia telefonul) Alo! Piticilor, sunt eu,
Moş
Crăciun! Grăbiţi-vă, veniţi cu sacii cu jucării, ne aşteaptă mulţi copii!
(rămas singur, Moş Crăciun deschide un plic şi citeşte cu voce tare)
Moş Crăciun: A! Uite o scrisoare îngrijită, cu desene colorate. „Noi, copiii, te aşteptăm cu
28
drag. Nicu s-a cuminţit şi ar dori un avion, iar Mioara, o păpuşă. Ne jucăm
frumos şi învăţăm bine.” Bravo, copii! Hei, ce bine-ar fi să fie toţi aşa!
(se aude zgomot; apar piticii, cu felinare aprinse şi saci coloraţi, în spinare)
Moş Crăciun: Bine-aţi venit, meşteri pitici!
Piticii: Bună seara, Moş Crăciun!
Moş Crăciun: Ia să văd ce minunăţii aţi lucrat pentru copii!
Piticul 1: Sacii-s plini cu jucării
Pentru mic şi pentru mare.
Să împarţi la fiecare
După merit, Moş Crăciun!
Piticul 2: Am aici avioane, maşini, multe jocuri minunate…
Piticul 3: Eu am multe jucării de pluş pentru cei mai mici: ursuleţi, pisici, păpuşi…
Moş Crăciun: Sunt minunate! Dar, stiţi, unii copii vor altfel de jucării!
Piticul 2: Aşa e! Sunt copii care cer jucării electronice, maşini teleghidate, calculatoare...
Piticul 3: Nicio problemă! Toate sunt împachetate. Sania e încărcată şi pregătită de
plecare.Să
nu uiţi să mergi la toţi copiii, da?
Moş Crăciun: Ei, la toţi, la o parte doar!
Piticul 1: Cum aşa? Noi, am pregătit pentru fiecare, după listă!
Moş Crăciun: Ce listă? Credeţi că toţi copiii merită? Unii sunt răi, obraznici cu părinţii
lor şi cu
alţi copii şi nu vor primi jucării!
Crăciuniţa 1: Moş Crăciun, doar ştii că nu există copii răi. Toţi copiii se nasc buni!
Moş Crăciun: Şi atunci, de ce se comportă urât?
Crăciuniţa 2: Poate nu au fost bine educaţi! Unii nu au familii unite şi de aceea suferă şi
se
răzbună pe alţii de vârsta lor!
Moş Crăciun: Măi, iar îmi înduioşaţi inima! Haideţi, veniţi şi voi cu mine! La drum!
Toţi (în cor): La drum!
(iau pachete în braţe, saci şi ies din scenă)
(apar 4 copii, care cântă şi se bat cu bulgări de zăpadă)

Cântec: „Săniuţa fuge” (nr. 28 – cântece din programa şcolară)
Copilul 1: Mă bucur atât de mult că suntem împreună în seara aceasta!

Copilul 2: Dintre toate lunile anului, decembrie îmi place cel mai mult, parcă toţi oamenii
sunt
prieteni!
Copilul 3: Parcă simţi cum liniştea şi pacea coboară peste întreaga lume!
Copilul 4: Da şi să nu uităm că e luna în care vine Moş Crăciun. Să nu-mi spuneţi că nu
sunteţi
nerăbdători să vedeţi ce cadouri va aduce!
29
Copilul 5: Toţi aşteptăm cu emoţie! Dar eu mă tot întreb: sunt atâţia copii în lumea
aceasta. De
unde ştie Moş Crăciun ce îşi doreşte fiecare?
Piticul 1: Dragi copii,vă miraţi voi, cum se poate,
Moş Crăciun, din cer, de-acolo,
Să le ştie, toate, toate.
Uite cum: iarna-n noapte, pe zăpadă,
El trimite câte-un înger,
La fereastră, ca să vadă...
Piticul 2: Îngerii se uită-n casă,
Văd şi spun, iar moşul are
Colo-n cer, la el în tindă,
Pe genunchi, o carte mare.
Piticul 3: Cu condei de-argint el scrie
Ce copil şi ce purtare...
Şi de-acolo ştie Moşul,
Că-i şiret el, lucru mare! (se aude sunet de clopoţei)
Copilul 5: Prieteni, se aud clopoţei! Vine Moş Crăciun!
Toţi copiii (în cor): Uraaa!
Copilul 4: Linişte, să-l aşteptăm cum se cuvine!
(intră Moş Crăciun cu piticii şi Crăciuniţele)
Copiii: Bine-ai venit, Moş Crăciun!
Moş Crăciun: Bine v-am găsit, copii! Ia să stau puţin, am cam obosit, drumul a fost
lung...
Copilul 4: Uite aici, Moş Crăciun, un scaun! (el se aşază, iar piticii se pun turceşte, în
jur)
Moş Crăciun: Ei, copii, aţi pregătit ceva poezii, cântece?
Copilul 1: Da, Moş Crăciun! Linişte!
Vă spunem o veste mare:
Vrem să facem o serbare!
Ce ziceţi? V-ar plăcea oare?
Toţi: Da, da, da, să râdem puţin am vrea!
Copilul 2: Să râdeţi, asta vrem şi noi,
Dar poate unii dintre voi
Să râdă n-o să îndrăznească,
Dacă aici, o să se recunoască!
Copilul 3: Căci la serbarea noastră vor apărea
Ca personaje, câţiva copii,
Ce nu se poartă cum ar trebui!
Copilul 1: Deci, linişte! S-asculte fiecare!
Serbarea-ncepe! Prima prezentare!
Copilul 2: Vă prezentăm o întâmplare
Care s-a petrecut nu demult,
Când se-ntâlniră două păpuşi, două jucării!
30
(apar 2 păpuşi, una frumoasă, alta stricată, murdară)

Păpuşa stricată: Bună ziua, surioară! Ce mai faci?
Păpuşa frumoasă: Mulţumesc, foarte bine. Dar tu?
Păpuşa stricată: Eu? Vai! Păi tu nu vezi cum sunt?
Am capul spart şi braţul stâng mi-e rupt!
Păpuşa frumoasă: Dar cine te-a stricat aşa?
Păpuşa stricată: O fată rea!
Păpuşa frumoasă: De râs aş face-o pe aceea care
Te-a urâţit aşa de tare!
Şi-aş îndemna-o exemplu ca să ia
De la Alina, prietena mea,
Fetiţa care mă-ngrijeşte atât de bine!
Dar uite-o pe Alina, uite, vine!
Păpuşa stricată: Cine, ea? Ea m-a stricat!
Păpuşa frumoasă: Ce tot vorbeşti? Nu e adevărat!
Păpuşa stricată: De nu mă crezi, întreab-o şi-o să vezi!
Păpuşa frumoasă: E drept ce zice surioara mea? Tu ai stricat-o?
Alina: Nu-mi amintesc, poate că da.
Dar ce îmi pasă? Nu-i păpuşa mea! Am găsit-o!
Nu am nevoie de tine! Am păpuşa mea!
Păpuşa frumoasă: Ba eu cu tine n-o să mă mai joc!
Nu, nu mai vreau deloc!
Acum mi-e teamă, c-aşa rea cum eşti,
Când te vei plictisi de mine,
O să mă rupi, ca să mă urâţeşti!
Alina: Stai! Stai să ne jucăm! Stai, nu pleca! Păpuşa mea! Păpuşa mea!
*
Strică-Tot: Mie-mi place să mă joc,
Dar, de fapt, eu chiar rup tot.
Ce să fac, mă plictisesc
Şi atunci mă enervez.
Toţi copiii fug de mine,
Nu-i nimic, îi bat eu bine! (fuge)
Crăciuniţa 1: Bătăuşul Strică-Tot, cel mai rău copil de-aici! El nimic n-o să primească…
să
vedem şi alţi copii!
(apare un băiat cu un lucru pe care îl repară)
Repară –Tot: Îmi place să construiesc,
Toată ziua să zidesc,
Tot ce strică alţii, chiar,
Jucăriile repar.
(vine o fetiţă ce are îmbrăcat un şort)
Hărnicuţa: Când mama pleacă de acasă,
Iute fug, strâng de pe masă,
Mătur, spăl câteva rufe
31
Şi mă mişc doar iute, iute!

Crăciuniţa 2: L-aţi văzut pe Nicuşor, cel mai harnic lucrător?
Dar pe harnica fetică? Harnică-i ca o furnică!
Piticul 2: Să-i dai ei păpuşa mare!
*
Copilul 4: Acum veţi cunoaşte
Un băieţel şi-un personaj mai nou: un ecou!
Ecoule, tu eşti pe-aici?
Toţi: Aici, aici!
Copilul 4: Atunci, putem să-ncepem imediat!
Lăudărici: Vreau să vă spun ce mi s-a întâmplat!
Am întâlnit în parc un lup,
Se pregătea să sară, zdup!
În spatele unei fetiţe care
Ieşise la plimbare.
Eu i-am strigat fetiţei: „Ia aminte!”
Toţi: Minte! Minte! Minte!
Lăudărici: Fetiţa după un pom s-a cuibărit,
Iar eu cu lupu-n faţă m-am trezit.
Dar să nu credeţi că m-a-spăimântat!
Într-o clipită m-am şi descălţat
Şi poc! La lup în cap cu un pantof...
Şi a căzut fiara-ngrozitoare!
Toţi: Oare????
Lăudărici: Atunci, eu ştiţi ce m-am gândit?
Să-l leg cât este ameţit.
Am luat îndată o curea
Şi am legat jivina rea!
Vezi ce înseamnă să ai minte?
Toţi: Minte! Minte!
Lăudărici: Apoi am luat lupul legat
Şi la Grădina Zoologică l-am dat.
De frica mea, azi lupul e cuminte!
Lăudărici: Sau să vă spun o altă întâmplare!
Eram odată lângă-o baltă mare...
Am aruncat în apă-o plasă...
Toţi: Lasă! Lasă!
Lăudărici: De ce să las? Mi-aduc bine aminte!
Copilul 3: Nimeni nu te crede din cei care-s aici!
Toţi ştiu că eşti...
Toţi: Lăudărici!
Copilul 3: Ia uite! Mi se pare că s-a cam ruşinat!
Acesta-i semn că poate să fie vindecat
32
De boala lui numită...minciunită!
*
(apar Mâzgălici şi Ciufulici; se strâmbă unul la altul, se bat)
Mâzgălici: Toată ziua, la spălat!
Pe cuvânt, m-am săturat!
Periuţă şi săpun,
Eu le-arunc pe toate-n drum!
Ciufulici: De ce toată ziua piaptăn
Şi frizer, ca s-arăt bine?
Părul meu e mult mai şmecher!
Hai, copii, fiţi toţi ca mine!
Crăciuniţa 1: Mâzgălici şi Ciufulici! Ce ruşine, ce copii!
E păcat de jucării!
Moş Crăciun: Sunt aşa de supărat
Că-mi iau sania şi-am plecat!
Piticul 3: Moş Crăciune, nu pleca! Iată, vine cineva!...
*
(apare un băieţel, ce se chinuie să se îmbrace, apoi sora, care îl ajută, îl mângâie;)
Băieţelul: Eu sunt mic, nu ştiu nimic.
Haina asta vreau s-o-mbrac,
Ca să-i fac mamei pe plac! (plânge)
Sora: Lasă, frate, nu mai plânge,
Sunt aici şi te ajut.
Şterge-ţi nasul, uite, curge,
Vino-aici, frate mai mic!
Moş Crăciun: Pentru astfel de copii, bucuros rămân aici.
Copilul 5: Serbarea noastră-acuma ia sfârşit.
Despre Lăudărici de v-am vorbit,
Sau despre o fetiţă stricătoare,
Sau de ceilalţi, e fiindcă mi se pare
Că astfel le-am venit în ajutor,
Să scape de năravurile lor.
Ce zici, Moş Crăciun?
Moş Crăciun: Bravo, copii! Mi-a plăcut foarte mult! Acum, cadourile vă aşteaptă! Îmi
pare rău,
dar unii dintre voi n-o să primească nimic!
Toţi: Cum? Cine? De ce?
Moş Crăciun: Fetiţa stricătoare merită? Dar Lăudărici?
Copilul 5: Moş Crăciun, ce-ai văzut aici a fost doar o serbare, copiii au jucat doar nişte
roluri!
Ei nu sunt aşa! Da, există copii mincinoşi, lăudăroşi, dar nu printre noi!
Moş Crăciun: Bine, am înţeles! Să fiţi tot aşa de cuminţi! Cadourile, de fapt, vă aşteaptă
acasă,
sub brad. Acum, plec, că mă aşteaptă şi alţi copii! Haideţi, Crăciuniţele mele,
33
piticilor, la drum! Voi, fulgi de nea, aşterneţi zăpada, ca sania mea să alunece
uşor!
Copiii: La revedere, Moş Crăciun! Să mai vii şi la anul!
Cântec: „Zurgălăi”
34
NAŞTEREA DOMNULUI
(piesă cu cor pentru Crăciun)
Personajele: Moş Crăciun, Iosif, Maria, Irod, soldatul, doi păstori, magii (Gaşpar,
Melchior, Baltazar), hangiul, ruda lui Iosif, un înger, un copil, povestitorul
Actul I – Moş Crăciun aduce vestea naşterii

Un copil cu glas cristalin recită o poezie adaptată care prin conţinutul ei creează
atmosfera necesară cântării unui colind; se poate recita de exemplu, poezia:
Zăpada Crăciunului
Roiuri mari de fluturi mici
Au căzut din cer aici, În timp ce copilul recită ultima
Aducând în zborul lor strofă, corul începe deja să cânte
Al colindelor sobor. încetişor şi apoi tot mai tare,
colindul „Moş Crăciun”:
Visuri multe, cântec rar,
Înserarea vine iar, Moş Crăciun cu plete dalbe
Cu paşi albi, cu gene sure A sosit de prin nămeţi
Ca tăcerea din pădure. Şi aduce daruri multe
La fetiţe şi băieţi.
Satele cu ochi de rugi Moş Crăciun, Moş Crăciun...
Stau învăluite-n glugi
Aşteptându-l ca să vie Din bătrâni se povesteşte
Pe Isus din veşnicie. Că-n toţi anii negreşit
Moş Crăciun la noi soseşte
Printre fulgii albi ca varul Niciodată n-a lipsit.
Se despoaie calendarul Moş Crăciun, Moş Crăciun...
Foile cu ani bătrâni
Pentru zilele de mâni. Moş Crăciune, Moş Crăciune,
Ce ai în sacul cel greu
Fulgii cad ca nişte flori Poate ai şi pentru mine
Vin din cer colindători Un dar de la Dumnezeu.
Aducându-ne cu ei Moş Crăciun, Moş Crăciun....
Îngeri mulţi şi mititei.
În timpul cântării acestui colind, Moş Crăciun îşi face tacticos apariţia pe uşă, trece
prin faţa altarului, face o plecăciune plină de respect în faţa spectatorilor şi se
îndreaptă sfios spre pupitru... Când corul a terminat de cântat, moşul oftează din
greu.
Moş Crăciun:
Of! Of! Of! Bun găsit, creştinilor! Bine-ai venit Moş Crăciun!
Că eşti darnic şi eşti bun
Eşti bătrân şi înţelept
Un copil (cu isteţime): Şi porţi barbă albă-n piept,
35
Iar în sacul de pe spate

Ai tot adunat de toate. Copilul:
Multe ai văzut şi ştii, Moş Crăciune, Moş Crăciune,
Multe ai ca să ne spui. De mult te-am aşteptat pe tine
De aceea mai întâi Să-mi aduci ca altădată
O întrebare vreau să-ţi pui Jucării şi ciocolată
Moşule, de unde vii? Pe când tu mi-ai dat aseară
Doar o biată de icoană.
Moş Crăciun:
Iaca vin din zări de nea, Copilul îi dă nemulţumit icoana
Tras la sanie de-o stea. înapoi lui Moş Crăciun
Iaca vin din cer de sus,
De la cel ce n-are apus. Moş Crăciun (ia icoana în mână şi
Vin la voi de sărbători, spune):
Când primiţi colindători. Nu fi supărat, copile,
Vin să vă aduc o veste Pentru darul de la mine,
Să vă spun că Tatăl Sfânt Icoana ţi se cuvine
Care-i fără de-nceput, Ca să-nveţi şi să ţii minte
Care lumea a făcut, Şi să ştii de azi-nainte
L-a trimis pe-acest pământ Că doar unu-i Moş Crăciun
Pe Mesia cel dorit Cel adevărat şi bun.
Cel de veacuri prorocit. Moş Crăciun nu-i Moş Gerilă
L-a trimis pe Fiu-n lume Cum ar vrea lumea să spună;
Să v-aducă izbăvire. Moş Crăciun nu-i o poveste
Să vă mântuie de rău Cum crezi tu poate că este;
Să vă ducă-n cerul său. Moş Crăciun e Moşul care
La ultimele două versuri, orga Nu-mparte numai bomboane,
intonează colindul „Nouă azi ne-a Ci vă-mparte alinare.
răsărit” şi corul începe să cânte: Aşa eu te rog copile,
„Astăzi s-a născut Cristos”. Corul Ia icoana de la mine
cântă frumos, Moş Crăciun ascultă Şi păstreaz-o, ţine-o bine,
cu luare-aminte şi priveşte mirat, Căci pe ea este redată,
emoţionat. Când corul a terminat, E frumos înfăţişată,
moşul exclamă: Naşterea cea minunată
Venirea din cer de sus
Moş Crăciun: A lui Dumnezeu, Isus.
U!... că frumos mai cântaţi! Isus e dorul cel mare
Ca îngerii înaripaţi, Ce-l împart la fiecare.
Ce-au cântat în noaptea neagră
Lângă ieslea cea săracă. Moş Crăciun dă să plece, dar
copilul îl apucă de haină şi-l reţine,
Între timp, copilul ia în mână o spunând ruşinat:
icoană pusă undeva la îndemână Copilul:
care reprezintă naşterea lui Isus şi Moş Crăciun, îţi cer iertare
vine cu ea la Moş Crăciun spunând Nu ştiu cum de-am fost în stare
supărat: Să-ţi fac astăzi supărare,
36
Cu nedemna mea purtare. Naşterii în sărăcie

Şi-apoi cum de-am fost în stare A celui din veşnicie?
Să nu am considerare
Pentr-un dar atât de mare. Copilul (plin de entuziasm):
Eu credeam că ciocolata Da, aşa e Moş Crăciune,
Îmi este toată răsplata. Toată lumea vrea să ştie:
De-aceea te rog fierbinte, Cum a fost, cum s-a făcut
Ca pe cel mai bun părinte Când Isus ni s-a născut?
Explică-mi să-nţeleg şi eu
Cum adică Dumnezeu Moş Crăciun (satisfăcut):
A venit la noi în lume Dacă asta vi-i dorinţa,
Să ne-aducă mântuire? Eu vă fac făgăduinţa,
Că-n icoana colorată Să vă duc la Betlehem,
Care-acum mi-a fost dată, Naşterea ca s-o vedem.
Văd doar un copil culcat
Într-un grajd dărăpănat. Copilul se retrage. Corul cântă:
Moş Crăciun (dând din cap): Hai la iesle la Isus,

Măi copile...măi copile, Hai la Betleem,
Nu mai pot scăpa de tine. La Mesia cel dorit
Oare-aşa e toată lumea? Toţi ca să-l vedem.
Vrea să-nţeleagă minunea
Actul II – Naşterea lui Isus
Moş Crăciun (cu ton de povestitor): Şi-au tot mers vreo patru zile
Doamne, pe atunci la Roma, Tot pe drumurile pline
Cum ne spune şi Scriptura, Printre oameni şi cămile
Cezar August, Împăratul Până când au nimerit
Care, scurt a dat dictatul, În cetatea lui David,
Să se facă recensământ Betlehem, oraşul sfânt.
A tot ce e pe pământ
Ca stăpânirea să ştie Corul (cântă):
Ce are în împărăţie. O, ce veste minunată,
La porunca-i generală, Lângă Betlehem se-arată.
Oamenii au dat năvală Astăzi s-a născut
Prin oraşe să se-nscrie Cel fără de-nceput
Fiecare precum ştie, Cum au zis proorocii.
După datină şi clan Pe când Iosif cu Maria
În oraşul său natal. Săvârşeau călătoria
L-al Cezarului decret, Într-un mic sălaş
Au pornit din Nazaret, Lâng-acel oraş
Iosif, bărbatul cel drept S-a născut Mesia.
Împreună cu Maria,
Născătoarea lui Mesia.
37
În timpul cântării celei de-a doua Ce să-ţi fac în astă seară

strofe, Iosif cu Maria îşi fac apariţia Ai să dormi şi tu pe-afară.
în scenă, ieşind din sacristie şi Ştiu.... e frig...poate îngheaţă,
simulând oboseala unui drum lung: Dar...nu mori pân’ dimineaţă
Iosif: Iosif (se întoarce trist la Maria şi-i

Iată, c-am ajuns, Maria spune):
S-a sfârşit călătoria. Marie, tare-s necăjit,
Te rog încă un pic mai rabdă, Hanul întreg este ticsit,
Stai puţin aici şi-aşteaptă, Nici un loc nu am aflat
C-am să mă reped îndată, Unde să mai merg să bat?
Până mai colo la hotel Cum să-i rog? Cum să le spun?
Să văd, n-oi găsi în el Ca să nu ne lase-n drum?
Vreun ungher cu pat curat
Pentru-al lumii Împărat? Maria (cu blândeţe):
Nu fi necăjit, Iosife!
Maria: Chiar de-s grele aceste clipe,
Du-te, Iosife, du-te şi caută! Trebuie s-avem mereu
Dar să te întorci îndată. Nădejde în Dumnezeu.
Iosif (face câţiva paşi grăbiţi până Iosif:

la hangiu şi spune rugător): Cum să nu fiu necăjit?
Cu lume care a venit. Oare cine-i fericit,
Ştiu că hanul ţi-e ticsit Când vede că cel Preasfânt
Suntem frânţi de-atâta drum. N-are loc pe-acest pământ?
Te rog hangiule, fii bun,
Dar vezi poate mai găseşti Maria:
Vreun loc să ne-adăposteşti, Las’ Iosife!...Dumnezeu
Că acum în plină noapte Nu-l uită pe Fiul său,
Nu mai am la cine bate. Vom găsi noi vreun sălaş
Undeva-n acest oraş.
Hangiul (răspunde cu indiferenţă): Parcă-aveai pe-aici o rudă?
Hanul este-aglomerat, Mergi la ea poate ne-ajută.
Nu am liber nici un pat Iosif face câţiva paşi şi se opreşte în
Nu mai am nici un ungher faţa mesei de altar în care bate încet
Să-l dau celor care cer. cu toiagul, ca şi cum ar bate în
poartă. Un glas îi răspunde supărat.
Iosif (stăruitor):
Hai, te rog, vezi tu cum faci, Ruda:
Poate poţi ca să ne bagi Cine-i cel ce-mi bate-n poartă,
Măcar undeva sub scară L-aşa oră-naintată?
Ca să nu dormim pe-afară. Nu am loc pentru străini,
Caută pe la vecini.
Hangiul (iritat):
Nu pot, omule, Nu pot.... Iosif (rugător):
Totu-i plin până şi-n pod. Dar, vă rog, sunt ruda voastră
38
Am dori să stăm în gazdă. Maria:

Sunt Iosif din Nazaret. Nu fi trist că n-are rost
Am venit la recensământ. Niciodată bogaţi n-am fost.
Nimeni nu mă ia în seamă De-i bun pentru vaci şi oi
Şi tare mă tem Sigur că-i bun şi pentru noi.
Că Maria va fi mamă.
Moş Crăciun (povestind):
Ruda (se scuză): Iată!...Domnul vine-n lume
Cum?...Ce spui? Să vă primesc? Grijulie mama-l pune
La mine să v-adăpostesc? Jos pe paie şi zâmbeşte.
Nu!...Nu pot!...Mi-e foarte greu Iară pruncul drăgălaş
S-aud în lăcaşul meu Chip ceresc de îngeraş
Un copil care tot plânge, Blând spre mama lui priveşte...
Liniştea mereu mi-o frânge.
Dar...ca să nu spui că-s rău Maria (îngenunchează în faţa ieslei
Şi nu te ajut la greu şi cântă duios):
Uite! Este aici în câmp, un grajd, Dormi pruncuşorul meu drag
Măturaţi-l şi intraţi. Dormi pe al lumii meleag
Ieslea e leagănul tău
Iosif se întoarce trist la Maria pentru Îngerii-ţi cântă mereu.
a o conduce spre locul indicat.
Moş Crăciun (povestind):
Moş Crăciun (povestind): Jos pe paie pruncuşorul
Negăsind în altă parte, Doarme dulce ca un miel
Găzduire-n astă noapte Maica sa de drag răpită
Iosif duce pe Maria Nu-şi ia ochii de la el.
Să-l dea lumii pe Mesia, În genunchi mai la o parte
Într-un mic şi vechi sălaş Stă Iosif gândind mereu
Nu departe de oraş. La adâncul din misterul
Dragostei lui Dumnezeu.
Iosif şi Maria vin în centrul
prezbiteriului, în faţa altarului. Iosif îngenuncheat în faţa ieslei,
puţin în urma Mariei îl adoră pe
Iosif: prunc zicând:
Uite Marie, ce-am găsit;
Un staul vechi şi părăsit Te ador, o mândră stea
La o margine de-oraş, Ce vii azi în casa mea;
Dar e urât, murdar, golaş. Te ador copil ceresc
Pruncuşor dumnezeiesc.
Actul III – Vizita păstorilor
Moş Crăciun (povestind): Se coboară la păstor

Colo-n valea de la stână Şi anunţă tuturor
Totul pare o lumină. De minunea din cetate.
Îngerul în plină noapte
39
Primul păstor:
Ia te uită, frate dragă Între timp se îndreaptă spre ieslea
Ce lumină-n noaptea neagră lui Isus...
Oare ce s-o fi-ntâmplat?
Visez sau e-adevărat? Iosif (îi întâmpină spunând):
Oameni buni, intraţi la noi,
Al doilea păstor: Simţiţi-vă ca la voi.
Ia ascultă, frăţioare, Printre turmele de oi.
Parc-aud în cer cântare, Cum de aţi aflat voi doi
O cântare minunată Că Pruncu-i aici la noi?
Cum n-am auzit vreodată.
Al doilea păstor:
Îngerul (apare şi-i linişteşte pe Îngerul din cer ne-a spus
păstori): Că Cristos azi s-a născut
Nu, nu vă speriaţi! Şi-am venit cu multe daruri
E-adevărat, voi nu visaţi. Pruncului să-i cerem haruri.
Asta-i noaptea minunată
Când Mesia se arată. Ambii păstori îngenunchează în faţa
ieslei...
Primul păstor:
Îngeraşule prea bun, Păstorul al doilea (continuă):
Ce să facem noi acum? Copilaş ceresc, plăpând,
Unde putem să-l găsim Bine-ai venit pe pământ.
Căci vrem să-l preamărim. Eşti sărac la fel ca noi
Ciobănaşii de la oi.
Îngerul: Ţi-am adus un mieluşel,
Păstoraşilor iubiţi, Poţi ca să te joci cu el.
Voi cu mine să veniţi,
Să vă duc la Betlehem Primul păstor:
Şi minunea s-o vedem. Ţi-am adus niţică brânză,
E gustoasă, hai mănâncă!
Moş Crăciun (povestind): Lapte ţi-am adus în oală
Îndemnaţi şi-aprinşi de dorul Fii atent şi n-o răstoarnă.
De-aşi vedea Mântuitorul
Păstorii în graba mare, Păstorul al doilea:
Vin pe prunc să îl adore Alte daruri noi n-avem
Lăsând paza oilor Dar cu mare bucurie
Pe seama dulăilor. Inima în dar ţi-o dăm
Ca pe veci a ta să fie.
Actul IV – Venirea magilor

Fecioara Maria naşte pe Mesia.
Corul: Steaua cum zăriră, magii şi porniră,
Steaua sus răsare, ca o taină mare, După sfânta-i rază, pe Cristos să-l
Steaua străluceşte şi lumii vesteşte. vază.
Că astăzi curata, preanevinovata,
40
Moş Crăciun (povestind): S-a ascuns din nou pe cer.

Tatăl sfânt, de bucurie, Pentru aceasta am venit,
A lăsat pe cer să fie Nu cumva-n Ierusalim?
Stea mândră ce s-a ivit S-a născut un împărat,
Strălucind în răsărit. Mesia cel aşteptat?
După strălucirea ei Am venit să-l adorăm,
Au pornit magii cei trei Daruri scumpe să îi dăm.
Şi-au adus ca să-l mângâie:
Aur, smirnă şi tămâie. Moş Crăciun (povestind):
Când a auzit Irod,
Corul: Că se vorbeşte-n norod
Sus la Betlehem se joacă Despre un nou împărat,
Ceată mare de copii Născut la el în regat,
Când apar acolo magii, Şi că magii au venit
Sunt la număr: un, doi, trei. Tocmai de la răsărit,
Dar de unde voi acuma Să-l vadă, să i se-nchine,
Aţi venit tocmai la noi S-a umplut de-amărăciune.
Cu cămile şi cu oameni Şi-a chemat la el de-ndată
Spuneţi cine sunteţi voi? Toţi înţelepţii de-odată,
Că să-i spună, să-l cunoască
Toţi magii: Unde putea să se nască
Suntem magi din răsărit Mesia-n care poporul
La stea am călătorit Şi-aştepta Mântuitorul.
O stea mare, minunată,
Care rar pe cer s-arată. Irod (iritat):
Ce-mi aud urechile?
Gaşpar: Care mai sunt veştile?
Steaua-n cer când am zărit, Un nou împărat apare
Îndelung am cântărit, În faţa lui Irod cel mare?
Întrebându-ne toţi trei Nu se poate, nu se poate,
Care-o fi secretul ei? Acum îl trimit la moarte.
Căci o stea mare, cu coadă
Nu întâmplător s-arată. Soldatul:
Linişteşte-te, împărate!
Melchior: Linişteşte-te, împărate!
Steaua asta de pe cer Noul rege-i abia născut,
Desluşeşte un mister; Este mic şi e plăpând.
Undeva-n acest ţinut,
Azi din cer s-a coborât Irod (tulburat):
Salvatorul aşteptat Tu să taci, soldat nerod!
Fiu ales de împărat. Cum crezi tu, oare, că pot
Eu, magnificul Irod,
Baltazar: Să domnesc netulburat
Steaua lui din răsărit Când mă văd ameninţat
Pân-aici ne-a strălucit. De-acest rege salvator
Când de-odată, prin mister, Aşteptat de-ntreg popor?
41
Cei trei crai din răsărit

Moş Crăciun (povestind): Să-mi spună că l-au aflat
Şi-atunci Irod în ascuns, Pe-mpăratul căutat?
A dat magilor răspuns, Pentru mine-i o ocară
Să meargă la Betlehem Un nou rege-n astă ţară
După-al cărţilor îndemn. Dau poruncă criminală,
Şi-acolo cu-amănuntul, Pleacă soldat şi omoară
Să cerceteze ţinutul Tot ce-i prunc în astă ţară.
Şi dacă-l vor afla Şi astfel sigur să fiu
Pe-acolo, pe undeva, Că nou-mpărat nu-i viu.
Să-i aducă şi lui ştire,
Să meargă să i se-nchine. Iosif:
Ce ne facem noi acum?
Magii pleacă de la Irod, se îndreaptă Auzi că Irod cel crud
spre iesle, şi-l adoră pe prunc, Vrea să vadă sfârtecaţi
spunând: Toţi pruncii nevinovaţi.
Gaşpar: Maria:
Iată, steaua s-a oprit Iosif, să fim încrezători
Lâng-un staul părăsit Domnul sfânt este cu noi.
Haideţi, iute să intrăm Pe Prunc el îl va salva
Pe-mpărat să îl vedem. Dacă lui ne vom ruga:
Magii cad pe rând în genunchi şi i se Iosif şi Maria:

închină pruncului, oferindu-i daruri Dumnezeule prea sfânt,
scumpe. Ai milă de micul prunc
Melchior: Îngerul:
Noi, craii pământului, Ia pe prunc şi mergi îndată
Lângă ieslea pruncului Într-o ţară-ndepărtată.
Am venit din răsărit
Cu daruri de oferit: Moş Crăciun:
Aurul împărăţiei, Pruncul sfânt din Betlehem
Tămâia dumnezeirii Ne-aşteaptă să îl vedem
Şi smirna omenirii. Cu toţii să-l adorăm,
Inima-n dar să-i dăm.
Moş Crăciun:
Apoi magii au pornit Povestitorul:
Pe un alt drum, ocolit Iar la ieslea lui Isus
Înapoi în ţara lor Tot mereu lumea s-a dus.
Cu-al cămilelor sobor. Au spus rugăciunea lor
Micuţului Pruncuşor.
Apare Irod furios: Chiar şi azi cu bucurie
De ce oare n-au venit Vin copiii să-l mângâie.
* În continuare, copiii pot recita poezii închinate Pruncului Isus.
42
FECIOARA ŞI PRUNCUL
Fecioara: Vai, sufletul mi-e plin de jale,

Din poartă-n poartă iarăşi bat Văzând atâta răutate!
Ca-n timpurile de-altădat
Târând cu Pruncu-mi pribegia
Primi-vi-l oare pe Mesia? Înger 2
Oameni ca ea se află mulţi, însă să ştiţi
că ei sunt cei care suferă cel mai mult.
Înger 1: Cel ce refuză să ajute, cel care nu poate
Măicuţă sfântă, n-ai cercat răspunde la bine cu bine şi cu bine la
La pragul acesta luminat! rău, acela are cea mai mare nevoie de
Ce casă mândră, ce intrare! bunătate.
Aici trăiesc oameni cu stare.
Înger 2
Bogătaşa: Ah! Iată o tânără! La ea poate găsim
Pe cine cauţi? milă.
Înger 1 Fecioara Maria:

Nu doreşti Vorbeşte-i de mine stăpânei tale
Pe Pruncuşor să-l găzduieşti? Spune-i că, trudit de cale,
Pruncul Isus ar vrea la ea să poposească.
Bogătaşa:
Şi ce-mi plăteşti? Tânăra:
Mă duc să-i spun, vin îndată
Aşteaptă-mă puţin, te rog.
Înger 1
Al sufletului bine!
Înger 3
Ne vor primi de astă dată
Bogătaşa: Căci sunt oameni cu inima curată.
Pentru copil nu-i loc la mine!
Nu dau pe el nici trei parale!
Tânăra:
Stăpâna mea nu e acasă.
Înger 1
43
Înger 3 Afacerista:
Privirea ta se lasă-n jos. Ei, haide, haide, isprăveşte!
Ai vorbit tu oare adevărul? Nu reuşeşti nimic în lume,
Dacă te ţii de fleacuri şi de glume!
Trebuie să alergi şi să te zbaţi
Tânăra: Ca în viaţă să răzbaţi
Iartă-mă, nu ţi-am spus adevărul:
Stăpâna mea, cu voce crudă,
Ţipa că nici nu vrea s-audă Înger 4:
De astfel de oameni nechemaţi. Uite cum banul poate să orbească
Căci trebuie să ştiţi că la noi, O biată inimă omenească!
De sărbători, petrecerile sunt în toi.
Afacerista:
Înger 6: Astea-s poveşti pentru cei mici!
Se duce, uşa s-a închis Şi-aşa am pierdut mult timp aici!
Ce trist! Mă-aşteaptă o sumă frumuşică
Auzi şi tu banii cum pică!
Înger 4:
Eşti frântă, lasă căutarea! Înger 6:
De le-am aduce nestemate
Ne-ar găzdui oriunde-am bate!
Înger 5:
Nu! Vei învinge răutatea!
Iată, o femeie vine acum
Să încercăm să o oprim din drum!
Înger 7:
Să încercăm la cei sărmani
Înger 4: Ei nu sunt stăpâniţi de bani!
Eu o opresc!
Înger 8:
Afacerista: Pentru un Prunc şi-a lui Măicuţă
Ce-mi stai în cale? Noi căutăm o cămăruţă!
Înger 5: Sărmanul:
Ascultă-mă: copilul sfânt, Isus, La mine vrei să poposeşti?
Vine din nou acum la tine Nu cumva oare tu glumeşti?
Grăbeşte-te şi pregăteşte-te! Priveşte hainele pe mine
Opreşte-te din al tău drum Şi vezi de-ai nimerit-o bine!
Şi vei fi răsplătită sufleteşte! Încearcă peste drum, aici!
Bogaţii au de unde da!
Iar în frumosul nostru castel,
44
Isus nu ar intra defel Astăzi s-a născut Isus!

Îngerii, în graiul lor,
Vă vestesc Mântuitor
Înger 9: Şi vă-ndeamnă să veniţi
Isus cunoaşte sărăcia. Pe Mesia să-l primiţi.
Ai uitat oare că Mesia
S-a născut în iesle rece, Copilul 3:
Având paie drept aşternut? Cu păstorii să-i cântaţi,
Pacea lui să o aflaţi,
Cu îngerii voi să îl cinstiţi,
Sărmanul: Slava lui s-o dobândiţi,
Când s-or purta bogaţii bine, Mântuirea să aflaţi,
Poftiţi şi voi atunci la mine! Cu el să vă bucuraţi!
Înger 9 Copilul 4:
Cu câtă ură ne-a vorbit! Mărire-ntru cele-nalte
Ce i-ai greşit, copil iubit? Toate stelele să salte,
Voi, oamenii, sunteţi precum eraţi, Salte cerul şi pământul
Tot cruzi şi neînduplecaţi. Să laude tot cuvântul!
Întru cei de sus mărire,
Pe pământ împăciuire,
Înger 10: La toţi oamenii să fie,
Măicuţă, inima mi-o frângi De acum până-n vecie!
Când văd cu câtă jale plângi.
Cum aş putea să te împac?
Ştiu ce vreau să fac! Fecioara:
Îi voi chema îndată pe copii, Copii, voi sunteţi bucuria vieţii,
Ei sigur te vor înveseli. Durerea voi o risipiţi!
Copii, veniţi din lumea toată!
Vii dragă Maica Preacurată?
Copiii:
Înger 9: Pe noi iubirea ne-a adus aici!
Ce-o poate oare mângâia?
Fetiţa 1: Copilul 5:
Cântăm cu toţii un colind! Ne este dragă şcoala orişicând
C-am ajuns ziua cea sfântă Dar mai greşim din când în când.
Când colindele se cântă.
Sărbătoarea lui Cristos
Să vă fie de folos. Fecioara:
Dar eu ştiu că mai toate fetele-s cuminţi
Şi ascultă de părinţi!
Copilul 2:
Auziţi un glas de sus:
45
Copilul 6:
O fată mai ştie a asculta, Toţi:
Dar ce te faci cu un băiat? Aici, în mica-mi inimioară,
Noi, băieţii, suntem mai gălăgioşi, am înălţat o căsucioară.
Obraznici, mândri şi ţâfnoşi. De bate tare cineva în ea,
eu ştiu că e solie rea.
De-i supărare, răutate,
Fecioara: încui şi zic: nu, nu se poate!
Dar sunteţi toţi viteji? Căci odăiţa-mi luminată de mult e-
nchiriată.
Vreţi să ştiţi cui? Vă spun frumos:
Atunci aş vrea ca să vă chem E dată lui Cristos!
Să dăm război înverşunat
Cu orice urmă de păcat.
Copilul 8:
Priviţi, măicuţa iar zâmbeşte!
Copilul 7: Copilule, acum vino!
Da, să luptăm cu neascultarea, lenea, Te-aşteaptă pline de lumină
mofturile, impoliteţea, răutatea şi Atâtea cămăruţe noi
minciuna. Şi cel care la urmă nu va Vino la noi!
cădea în luptă, va fi declarat viteaz!
Copilul 9:
Copilul 5: Copilule cu suflet blând
Şi noi avem un mic păcat: Te naşti şi azi pe-acest pământ
Îndată ce ne-am supărat, De mii de ani copil sărman
Fugim într-un ungher ascuns Tu vii în lume an de an.
Şi ne pornim amar pe plâns.
Pentru o nimic toată Copilul10:
Păstrăm figura bosumflată Copilule cu ochi senini
O zi întreagă. Acum nu vii printre străini.
De-acum înainte Copil lovit, copil sărman,
Să ne schimbăm vom lua aminte. Tu vii în fiecare an.
Şi cu voioasa noastră fire, Cu bine răul să-l plăteşti
Vom răspândi doar mulţumire. Să rabzi, să ierţi şi să iubeşti.
Fecioara: Pruncul
Cât îmi sunteţi de dragi, voi, copii! Cu dragoste la voi soseşte
Din slava tronului ceresc.
Să vă aducă aici, senină,
De trei ori sfânta sa lumină.
Copilul 8: Ca strălucirea ei fierbinte
Tu, maică, te vei mira nespus Să vă fie stea de-azi înainte!
Când vei afla că noi singuri Aceasta-i flacăra credinţei
Am clădit căsuţa pentru cel de sus. Ce-nvinge noaptea neştiinţei.
46
Aceasta, licărind mereu, este speranţa.
Copilul 8: Pruncul
Iar flacăra roşie cum se numeşte? Aşa e! Voi luaţi aminte
Ca raza flăcării să nu se stingă niciodată.
Primiţi-o deci, şi lumea toată
Copilul 10: De focul ei să strălucească!
Aceasta-i dragostea ce ne uneşte, cred!
47
CEL MAI MARE CADOU DE CRĂCIUN

Noapte de Craciun
Când te-a cuprins uimirea ultima dată?

Cât timp a trecut de atunci?
Hmm, cam mult!
La început, Dumnezeu a făcut cerul cu stele şi planete..... şi Pământul nostru.
Mic şi totuşi important!
PPT
(apare o stea, spune oftând)

Ziua, oamenii nu ne văd! Trebuie să vină noaptea, să strălucim... avem atâtea de
povestit!
(luminile din sală se sting una câte una, apar lanternele care incep sa se miste prin
sală)
S-a-nserat! S-a-nserat! S-a-nserat!
Să strălucim!
MII DE STELUŢE STRĂLUCITOARE

ADUC PE CER O LUMINĂ MARE
LUMINA LOR E SPECIALĂ
ELE NE SPUN CA AZI E CRĂCIUN
Să strălucim cât putem noi de bine, se uită oamenii la noi!
Uite, tu-i vezi?!
Daa, uite câţi oameni!
(două fetiţe steluţe aruncă steluţe decor dintr-un coş mare.......
În partea asta parcă sunt mai mulţi oameni! Poate aşa o să se uite mai mult la noi!
Când în sfârşit ne pot vedea,.............. ei se duc la culcare!
Şi când mă gândesc ce puţine lucruri ştiu oamenii despre noi!
48
Ce zici?! Să le dăm un test şi-o să auzim răspunsul!
Melodie Cine a creat stelele pe cer.....
Hai ştiţi? Cine?

(toţi în cor) Dumnezeu!
(ies 7 copii de mână, copii înalţi)

1. Noi strălucim întotdeauna împreună. Suntem o constelaţie!
2. Oamenii ne-au dat un nume - „Carul Mare”.
3. Pe noi toată lumea ne cunoaşte!
4. Când merg la munte şi se uită pe cer, şi copiii ne văd din prima!
5. Noi, Carul Mare, suntem vizibili tot timpul anului! E ceva, nu?!
6. Noi suntem una din cele 88 de constelaţii!
7. Dar suntem cele mai strălucitoare 7 stele, Carul Mare sau Căruţa!
Noi suntem fraţii lor. Carul mic! (fac cu mâna către sală)
Privind la cer, oameni din diverse părţi ale lumii au încercat să recunoască pe cer
lucruri familiare sau eroi de legendă şi au dat nume acestor grupări de stele.
Unele constelaţii au nume de animale (Corbul, şarpele, balena, vulrurul,
delfinul....) altele de personaje din basme (Pegas, Hercule, Hidra, Polux....)
Oamenii ne-au dat numele astea.
Da, ştiu! Oamenii ştiu o mică parte, foarte mică parte, din câte suntem noi pe cer.
Dar Dumnezeu ne ştie pe toate şi credeţi-mă suntem enorm de multe! El a

inventat nume pentru fiecare în parte.
Ce memorie are Dumnezeu! Nu ne uită pe niciuna!
Melodie – Dumnezeu e mare, le ştie pe toate.....
Când oamenii îl caută pe Dumnezeu îsi ridică ochii spre cer.

Mare lucru!
Oamenii cred că dincolo de noi este ţara lui Dumnezeu!
Alţii ne spun, CASIOPEEA!
49
Noi locuim ca-ntr-un apartament, adică într-o galaxie. Oamenii au numit-o

CALEA LACTEE.
Aici în cer sunt mai multe galaxii.
Oh, da sunt miliarde de galaxii. Şi fiecare galaxie are foarte multe stele.
Toate la un loc formează universul!
Omule, dacă ai călători cu viteza luminii de la un capăt la altul al galaxiei tale....

Calea Lactee.....
Ştii cât ţi-ar lua? O sută de mii de ani ca să termini călătoria!
Şi dacă te-ai rătăci?
Trebuie să ai grijă să n-o iei prin CALEA RĂTĂCIRII.
Calea Rătăcirii sau şarpele, aşa cum spun oamenii, e o altă constelaţie.
Sîîîîîîî, şarpeeee.....?!
Da, ca-n Biblie! Şarpele, diavolul, duşmanul lui Dumnezeu a fost cel care i-a
învăţat pe oameni să fie neascultători şi să rătăcească departe de Dumnezeu.
Fundal muzical...........
Dar, nu ştiţi, aţi uitat?
Ce? – toţi
Cel care ne-a creat pe noi, a părăsit cerul, locul plin de strălucire şi bogăţii şi
s-a dus acolo jos pe pământ, pe planeta albastră.
Dar de ce s-a dus acolo?
Pentru că acolo locuiesc oamenii.

Tu nu ştii că Dumnezeu iubeşte oamenii?
Mi-ar fi plăcut să vină la mine. Daţi-mi voie să mă prezint....

Eu sunt cel mai strălucitor în afară de soare şi lună!
Ştiţi cine sunt, nu......? LUCEAFĂRUL.....
N-ai fost tu cel mai strălucitor?!

După câte ştiu, a existat o stea care a strălucit mai tare ca tine!
50
Ea este – STEAUA arată cu mâna toţi
şiiiitttt....eu n-am fost decât un ghid. Dumnezeu mi-a poruncit să strălucesc

foarte tare ca oamenii, cei pe care El îi iubeşte, să înţeleagă că pe pământ se
naşte un REGE.
Ce bine că suntem aici sus! Noi vedem tot!
Mai ţineţi minte ce-am văzut?

Am o propunere, să sclipim şi să ne amintim!
CÂNTEC + SCENE MIMĂ
Îngerul a venit la Maria
Călătoria spre Betleem Că la Betleem, Maria,

Săvârşind călătoria,
( În sărac sălaş,
Lâng- acel oraş
Naşte pe Mesia
Naşterea lui Isus

Într-un sat neînsemnat din Iudeea.......
Îngerii la păstori Ceata de păstori în uimire asculta

Îngerescul cor vestea bună ce-aducea,
Îngeri cântă în cor: Pace fie pe pământ!

S-a născut Hristos, Fiul Domnului cel Sfânt
Păstorii la Isus
S-a nascut Isus,
Salvatorul bun nespus;
S-a nascut intr-un staul, smerit
Sa faca omul fericit,
Sa faca omul fericit!
Vestea bună dată de păstori
Ce frumos a fost! Noi am văzut totul de aici de sus......
51
Auzi dar oamenii te-au văzut pe tine?
Până la urmă, da, dar nu toţi au înţeles mesajul.
Departe de ţara în care s-a născut Isus, trăiau nişte oameni înţelepţi.....
La şcoală erau cei mai buni! Toată ziua studiau stelele.
Adică erau cu ochii pe noi.
Intră Magii
Cântă....
UN ÎNŢELEPT SE TOT UITA

LA O STEA STRĂLUCITOARE
ŞI PENTRU CĂ EA TOT MERGEA
A MAI VENIT UN ÎNŢELEPT……
Ooof, am obosit! Ce ziceţi să ne oprim un pic?

(merge steaua în faţa lor....mai face 2 paşi.....ei după ea....)
MAGII:
Acu se face dimineaţa şi până diseară nu mai vedem steaua.

Mai avem un pic de întuneric. Hai încă un pic!
Melodie orientală....
(Steaua apune.....se lasă jos....)
MAGII:
Greu e drumul ăsta! A fost cam frig azi noapte!
Bem un ceai şi ne încălzim.
Ştii ce mă gândeam, tare-i bine să ştii să citeşti.
Multe cărţi interesante am citit la viaţa mea, dar ce am găsit în cartea lui Daniel
m-a pus pe gânduri.......(mare gânditor)
Cum a ştiut el cu atâtea sute de ani înainte că o să apară pe cer steaua asta.......
Eu mă gândesc că nu va fi un rege obişnuit!

Că doar n-apare o stea pe cer de fiecare dată când se naşte un rege!
Apropo, nu vă supăraţi că vă întreb voi ce i-aţi luat cadou?
52
Vă zic eu primul, am adus AUR, cred că este un dar potrivit pentru un rege!
Eu am adus TĂMÂIE... pentru că din ceea ce am citit am înţeles că acest bebeluş

va fi Mare Preot.
Cadoul meu e SMIRNĂ, pentru că El este Fiul lui Dumnezeu...va muri şi prin
moartea Lui îi va salva pe oameni. Profeţia se va împlini peste ani de zile, nu
acum...
Cu toată vorba asta să nu uităm că se lasă seara...
Uite, a apărut deja STEAUA.....

lasă-te uimit de strălucirea unei stele!
Cântec......
Suntem magii din Răsărit
Şi cu daruri noi am pornit
Duşi pe cale, deal şi vale
De steaua ce-a lucit
Stea măreaţă, steaua Lui

Strălucind de sus ne spui
Noi la Betleem să mergem
Inaintea Domnului
Suntem Magii din Răsărit...... MIMA MAGII
Stelele
De-a lungul timpului oamenii deştepţi l-au tot căutat pe Isus.

Şi l-au găsit, de-atunci au fost cu adevărat fericiţi.
La primul Crăciun oamenii au primit cel mai important cadou,

Dumnezeu ni l-a trimis pe Domnul Isus, chiar aici pe pământ.
Cine crede în El, poate ajunge dincolo de stele.
El ne-a adus chiar si o scrisoare!
Cântec, Isus e cel mai mare dar.....
Copiii construiesc cadoul....
53
apoi arată cu degetul spre sală şi unul către altul.....
FII DEŞTEPT, GĂSEŞTE-L PE ISUS!

E CEL MAI MARE CADOU PENTRU TINE!
E TRIMIS DIN CER, SPECIAL PENTRU TINE!
IA-L ACASĂ
ÎNCAPE LA FIX ÎN INIMA TA.
54
JIENII
Rolurile sunt interpretate de 7 băieţi (2 din ei în travesti). Personajele sunt

următoarele:
Anul Nou îmbrăcat în mireasă cu tot ce presupune acest costum+ sabie.;
Anul Vechi poartă costum naţional, bundiţă, cuşmă din blană de oaie, barbă şi mustăţi
albe, baston,,
cizme;
Căpitanul – costum naţional, căciulă din blană de oaie, cizme, sabie, corn;
Jianul – costum naţional, căciulă din blană de oaie, cizme, sabie;
Prizonierul – ie bărbătească, o pungă cu bani la brâu, un capăt de lanţ în jurul măinilor,
desculţ, cu
părul răvăşit, sabie;
Vânătorul – costum kaki, pălărie cu pene, armă, cartuşieră, cizme, sabie;
Turcoaica – îmbrăcăminte de culoare roşie, basma (sau o beretă) roşie, bijuterii de
aceeaşi culoare
(clipsuri, mărgele, brăţară), sabie;
Pentru început intră în scenă şi se vor aşeza în semicerc Anul Vechi, Jianul,
Prizonierul, Vânătorul şi Turcoaica. Anul Nou şi căpitanul rămân în aşteptare. Cei ce
intră cântă:
Iată Anul Nou s-a apropiat (bis)
Ca un împărat, ca un împărat de Dumnezeul binecuvântat
Iată-l ca o mireasă (intră Anul Nou) vă vine-mpodobit (bis)
Ca un împărat, ca un împărat de Dumnezeul binecuvântat.
Anul Nou (către Anul Vechi): - Bună ziua, veterane!

Anul Vechi: - Multă veste, căpitane!
Anul Nou: - Spune-ndată cine eşti?
Cu ce nume te numeşti?
Căci aici te isprăveşti!
Anul Vechi: - Eu îs unchiaşul cel bătrân
Care prin multe ţări am trecut
Şi barba nu mi s-a-ncâlcit.
Dar tu, tinerică rămurea,
Prea mult curaj ai avea
Pe moş a întreba.
Spune-ndată, cine eşti?
Cu ce nume te numeşti
55
Anul Nou: - Eu îs Anul Nou vestit

Care-acuma am sosit
Cu o sabie de foc
Să-i fac poporului noroc!
Iar pe tine unchiaş bătrân
Te fac praf şi scrum acum.
Căci la acest popor iubit
La nimic n-ai folosit.
Spune-ndată cine eşti?
(De afară,Căpitanul sună din corn.) Unchiaşul este “salvat”, intervenindu-se
cu următorul cântec interpretat de toţi din scenă:
I-auzi cornu’ cum răsună
Pe câmpie-n depărtare
Nu e căpitanu’ oare (bis) – intră Căpitanul
De la maica am supt lapte
Lapte dulce creştinesc
Iar acum ca stejărelu’
Tot în codru des trăiesc
Pelin beau, pelin mănânc
Şeara pe pelin mă culc
Dimineaţa când mă scol
Cu pelin pe ochi mă spăl
Şi-am să ies la drumu’ mare
La brâu cu şapte pistoale
Să omor la mic şi mare
Numai oameni cu parale.
Căpitanul: (adresându-se Jianului)
- Dar tu, spune, cine eşti
Jianul: - Eu îs ianul cel vestit
Care pe mulţi boieri am jumulit
Iar pe tine te jumulesc
Ca pe-un câine ciobănesc.
Dacă nu-ţi vine să crezi,
Hai în codri şi-ai să vezi:
Unde-s tufele mai mari
Zac în sânge boieri mari
Unde-s tufele mai mici
Acolo-s ai mei voinici
Şi ăsta-i haiducul meu (arată către prizonier)
Care bagă groaza-n voi!
Căpitanul către prizonier: - Măi Jiene-ngrozitor
Care-adesea faci omor
56
Lasă-te de haiducie
Să nu mori în puşcărie
Lasă-te şi de furat
Ca să nu mori împuşcat
Şi dă-mi banii ce-i avea
Că din lanţuri vei scăpa!
Prizonierul (care stă în genunchi, cu şezuta pe călcâie, corpul aplecat în faţă, cu mâinile
înlănţuite
sprijinite de podea) Ridică privirea către căpitan şi spune:
– Nu ţi-e milă şi păcat
Să mă ţii aşa legat
În lanţuri şi blestemat?
Ce să-ţi dau să fiu scăpat
Căpitanul: - Banii de pe adunat!
Prizonierul – Bagă mâna-ntre pistoale
Şi ia punga cu parale!
Turcoaica: - Stai ghiaure, ca-ţi tai chicioarili! (în timp ce scoate sabia şi dă peste mâna
căpitanului,
oprindu-l să ia banii prizonierului). Prizonierul se ridică şi lasă lanţul să
cadă.
Cântec (toţi): I-hai tra, la, la
C-a scăpat Jianul nostru }bis
Căpitanul către vânător: - Dar tu, spune, cine eşti?
Cu ce nume te numeşti?
Vânătorul: - Eu îs vânătorul României
Care în caz de primejdie
Îmi apăr ţara cu nădejde
Şi ca semn că mi-o iubesc,
Cântecul mi-l isprăvesc!
Cântec (toţi) : Măi stejar pletos şi verde\Tra-lai, lai, lai
De sub tine nu se vede\ Tra-lai, lai, lai
De sub tine nu se vede
Vânătoru-n codru’ verde\ Tra-lai, lai, i, lai, lai
I-hai! Lai, lai!
Se adună în cerc. Căpitanul ridică sabia iar ceilalţi lovesc uşor în ea cu
săbiile lor (mimând duelul) în timp ce continuă cântecul cu strofa a II-a.
Vin’ la mine băieţele\ Tra-lai, lai, lai
Ca să-ţi dau armele mele\ Tra-lai, lai lai
Arme bune, de pandur
Cu aur jur-împrejur\ Tra-lai, lai i, lai lai
I-hai! Lai, lai!
Desfac cercul şi revin la poziţie iniţială. Se sprijină în
săbii(baston).Continuă cântecul cu strofa a III-a.
Potera e pe cărare\ Tra-lai, lai, lai
Haiducelul frică n-are\ Tra-lai, lai, lai
57
Ştie plumbii să-i ochească

Potera s-o nimerească\ Tra-lai, lai, i, lai, lai
I-hai! Lai, lai!
Recită (toţi) Iaca fraţilor români
Ne vedem si noi stăpâni
Pe-a noastra veche moşie
Care-a fost mereu să fie!
Cântec (toţi) Iaca staţi şi cu plăcere
Cu toţi să cântăm
Şi a noastră bucurie
La toţi să le-o dăm
Să le dăm la toţi şi toate
Ele aşteptate
Iaca aşteptarea noastră
Ea de mult dorită
Îaca Anul nou că vine
Cu Sf. Vasile.
La anul şi la multi ani! (Se cântă “La mulţi ani cu sănătate....”)
(Versuri populare culese de la “bunica” ANASTASIA

MUNTEANU – 69 ani,
din satul Viile, com. Fârţăneşti, jud. Galaţi)
58
IROZII
(TEATRU POPULAR RELIGIOS)
Personaje: IROD, 3 PĂSTORI, 3 CRAI,

2-4 ÎNGERI, STRATIOT, SFETNICUL,
PRUNCUL, MOŞ CRĂCIUN, 2 PREZENTATORI
Corul: Colo sus în vremea ceea Şi din răsărituri la toţi povesteşte

În frumoasa Galileea Că aici în lume, sub un cer frumos
O fecioară vieţuia, S-a născut Domnul Iisus Hristos.
Ce Maria se numea.
Nazaret era oraşul (Se deschide cortina)
Unde ea-şi avea sălaşul Copiii cu steaua:
Într-o zi Maria sta Steaua sus răsare
Singură şi se ruga Ca o taină mare
Şi deodată ce văzuse Steaua străluceşte
Casa toată se umpluse Şi lumii vesteşte
De-o lumină lucitoare Că astăzi curata
Ca lumina cea de soare Şi nevinovata
Îngerul Gavriil intrase Fecioara Maria
La Fecioara Sfântă-n casă Naşte pe Mesia.
Şi din zbor la ea se-opri: În ţara vestită
- Bucură-te! îi grăi. Betleem numită
Nu te-nspăimânta Maria Magii cum zăriră
Că vei naşte pe Mesia Steaua sus porniră
Fiu al Domnului va fi Şi dacă sosiră
Şi Iisus se va numi Îndată-l găsiră
(În faţa cortinei) La dânsul intrară
Prezentatorul 1: Şi se închinară
Când Hristos Domnul era să se nască Cu daruri gătite
Ieşit-a în ţară poruncă regească Lui Hristos menite
Ca toţi să purceadă şi să se înscrie Luând fiecare
În cetatea în care-i a lor obârşie. Bucurie mare
Prezentatorul 2: Care bucurie
Şi din Galileea de la Nazaret Şi aici să fie
Mergea şi Maria cu Iosif cel drept De la tinereţe
Pân' la Betleem, oraşul vestit Pân' la bătrâneţe.
Unde-şi căutară loc pentru dormit. (Se închide cortina)
Prezentatorul 2 şi 3: Prezentatorul 1: Îngerii au coborât
Iată că şi steaua pe ceruri luceşte La păstori de i-au trezit
59
Îndemnându-i să purceadă Şi în iesle l-a culcat

Pe Hristos şi ei să-L vadă. În iesle pe fân uscat
Corul: Coborât-a coborât, ziorel de zi Pe al lumii împărat.
Îngerul Domnului Sfânt Prezentatorul 2:
La păstori în Viflaim Iar trei crai mânaţi de dor
Aproape-n Ierusalim Lăsând ţări în urma lor
Păstorii l-au întrebat După stea călătoresc
- Ce veste ne-aduci din sat Să găsească prunc ceresc
Veste bună voi vesti Prezentatorul 1: Şi să facă închinare
De voi toţi vi-ţi veseli Pruncului cel sfânt şi care
Pe la cîntători târziu S-a născut în lume jos
Maica Sfântă născu fiu Pentru omul păcătos.
L-a născut pe fân uscat
Şi-i al lumii împărat. Copiii: colinda „Trei crai de la răsărit”
(Scena reprezintă staulul din Betleem)

Îngerii în cor: PARTEA A II-A
Păstorilor tineri nu mai dormiţi (salonul de lucru al lui Irod)
Şi somnul de acum nu-l mai folosiţi
Şi mergeţi la Betleem, degrabă Irod: Stratioate!
O, păstorilor de treabă. Stratiot: - Poruncă, prea înalte împărate
Şi acolo veţi afla - Ce veşti? de rău ori de bine
Că s-a născut Mesia. Pot să aflu de la tine?
Şi dacă nu ne credeţi pe noi Stratiot:
Ia uitaţi-vă şi voi - Preaputernice împărate
La steaua care vine. S-a lăţit faima-n cetate
Păstorul 1: Că pe-aici ar fi venit
Ciudat vis am visat Trei crai de la răsărit
Îndată ce m-am culcat Şi întreabă şi opresc
Să mergem la Betleem Pe oricine întâlnesc:
Pe Mesia să-l vedem. - Nu ştiţi unde s-a născut
Păstorul 2: Un crai Domn fără-nceput
Parcă cerul s-a deschis Dar la astă întrebare
Să mergem că nu e vis. Nimeni nu este în stare
Păstorul 3: Să răspundă şi să dea
Fraţilor, să ne grăbim Lămurirea ce-o cerea.
Pe Mesia să-l găsim Irod:
Cu daruri să ne-nchinăm - Mergi de-i caută şi-i cheamă
Bucurie să aflăm. Ca să dea aicea seamă
Ce regi sunt, de unde sunt
(păstorii se retrag, se închide cortina) Ce caută şi pe cine
Spre a-şi lua voie de la mine
Corul: colinda „Trei păstori” Aici în al meu pământ
Să-i aduci pe câteşitrei
Prezentatorul 1: Să vorbesc şi eu cu ei.
Mama pruncul a-nfăşat
60
(Stratiot iese, Irod ca pentru sine) Cu puterea ne-au răpus

Şi înainte-ţi ne-au adus.
Irod: - Cine-mi calcă-mpărăţia Irod: - V-aş mulţumi ca la fraţi
Şi ar vrea să-mi ia domnia Dac-aţi vrea să-mi arătaţi
S-a născut cineva, oare, Care de unde veniţi
Cu mine să se măsoare? Pe nume cum vă numiţi,
(Intră craii) Şi-ncotro călătoriţi?
Către crai: - Crai din răsărit, (lui Melchior)
Vă zic bine aţi venit, Ce crai mare eşti tu?
Şi pe cine căutaţi? Melchior: - Melchior e al meu nume
Gaşpar: - Cinste prea mare avem Vin din răsărit de lume
Pe împăratul să-l vedem Şi din prorociri aflând
Irod: - O, voi, năluci pământeşti Că se va naşte de curând
Cu chipuri crăieşti Mare împărat pe pământ
Pe la noi ce căutaţi După o stea ce s-a arătat
Şi aţi putut să călcaţi Din înaltul înseninat
Cu a voastră îndrăznire Am plecat ca să-l găsesc
Puternica-mi stăpânire. Să mă închin şi să-i slujesc.
Gaşpar: - Ţie, Doamne prea slăvite, Irod: - Pasă, pas la împăratul,
Multe zile fericite! Că i-oi închina eu capul
Privind a noastre veşminte Cu un paloş cutezător
Ţi-ai putea aduce-aminte Şi la soare sclipitor,
C-avem oaste-mpărătească Ce o să-l înfioreze
Cu a ta să se-ntâlnească Şi capul să i-l reteze.
Dar în loc de oaste mare (lui Baltazar)
Am plecat ca fiecare Irod: - Dar tu ce crai mare eşti?
După-o sfântă arătare. Baltazar: - Eu sunt craiul Baltazar
Irod: - Prin Ierusalim umblaţi De la Persida am pornit
Şi pe cine căutaţi? Cu o stea ce s-a ivit.
Gaşpar: - Suntem trei magi călători Şi din proroci citind
Crai ca fraţii, iubitori Că s-o naşte pe pămînt
Văi, coline neumblate Cel mai mare împărat
Şi păduri nedesfundate Mesia mult aşteptat,
Pretutindenea călcăm Am plecat ca să-l găsesc
Şi de împărat întrebăm Să-i duc daruri, să-l slujesc;
Din Persida am plecat Şi să mă închin şi eu
După o stea ce s-a arătat Ca unuia Dumnezeu.
Pe cerul înseninat - Pasă, pas la împăratul,
Aicea cum am ajuns Că-i voi închina eu capul
Steaua în nori ni s-a ascuns Cu un paloş tremurător
Şi ne-a fost a ne plimba Şi la soare sclipitor
Prin oraş a întreba: Care să-l înfioreze
- Unde s-a născut, zicând Şi capul să i-l reteze
Un crai mare de curând (lui Gaşpar)
Dar nişte ostaşi de-ai tăi - Dar tu care te uiţi rău, rău
Foarte răpitori şi răi Privind la scaunul meu,
61
Îţi este rîndul să vorbeşti Capul a le sfărâma.

Spune ce crai mare eşti? Nu cumva eşti şi tu, oare,
Gaşpar: - O, Iroade împărate Din viteni, un boier mare?
Au vrei tu aceste toate Irod: - Da, aşa precum grăieşti
Să le afli de la mine? Dar, tu, ce crai mare eşti?
Irod: - Negreşit şi de la tine! Gaşpar: - Eu ţin frâiele crăiei
Gaşpar: - De mă vei lua cu asprime Din părţile arăpiei
Nimic nu afli de la mine Craiul Gaşpar mă numesc
Blând dacă te vei purta Şi ca unul crai vorbesc
Atuncea vei afla. Dar, tu, nu ne învredniceşti
Irod: - Fie, atunci, pe voia ta! Să ne spui ce crai mare eşti?
Gaşpar: - Sunt 40 de ani mai bine Irod: - Răi barbari din răsărit,
De când ne numim ca tine De aceea mi-aţi venit
Crai şi filozofi să ştii, Ca prin astfel de cuvinte
Feciori de Domn să ne ţii Să ispitiţi pe-un părinte?
De domni şi de împăraţi Nu vedeţi, neruşinaţi,
Cu coroane încoronaţi. Cât o să vă defăimaţi?
Irod: - De domni şi de împăraţi? Al meu nume, când l-aude,
Dar atunci ce căutaţi? Pasărea în nori se ascunde.
Tot umblând prin ţări străine, Eu sunt Irod împărat!
Făr' de oaste pân' la mine? Pe cal voi încăleca
Gaşpar: - Ieremia ne-a trimis Paloşu-n mâini voi lua
Şi din scripturi am înţeles Pe Hristos l-oi minici
Că s-o naşte pe pământ Iar pe voi v-oi pustii.
Împăratul nou şi sfânt Mechior: - Astronoame Baltazar,
De o stea ne călăuzim Varsă din cer foc şi jar
Pe Hristos ca să-l găsim Şi catran şi cu pucioasă
Lumii ca să-l vestim. Pe acest tiran să-l arză
Irod: -Scripturi şi prorociri În Hristos şi el să crează
Dar, tu, de unde le ştii? Să-l vedem că se botează.
Gaşpar: - Din ştiinţa lui Varlam Baltazar: - Oamenii cu toţi se-nchină
Strămoşul lui Avraam La o stea ce dă lumină
Irod: - Şi ce spune, că va fi? Numai tu nu, idolatre,
Gaşpar: - Ce va fi se va –mplini Ticălosule împărate!
Din Iacov se va ivi, Nu te temi că te vor bate
Şi ca stea va străluci, Ale tale mari păcate
Unul din Israeliteni Şi fărădelegile toate?
Să zdrobească pe viteni. Poruncind planetelor,
Irod: - Dar cine va cuteza Mai ales cometelor
Unul din Israeliteni Domnia ţi-or pârjoli
Capul a le sfărâma Palatul ţi-or pustii.
Puternicilor viteni? Praf şi pulbere vor fi.
Gaşpar: - Dânsul, domnul domnilor Irod: - Răi barbari fără de minte
Dânsul, craiul crailor Mă ispitiţi prin cuvinte
Împăratul împăraţilor! Când v-aş putea fi părinte!
Va veni şi va putea Voi aşa mă defăimaţi?
62
Deloc nu vă ruşinaţi? Irod: - De la crai, cu viclenie

La pedeapsă nu visaţi? Ştirea uşor o să-mi vie
Că eu pot să dau porunci - Unde-i pruncul împărat
Ca să fiţi supuşi la munci? Care atât m-a tulburat?
Gaşpar: - Iroade, prea slăvite, Sabia mea ascuţită,
Nu ne pune la ispite, Spre omor mi-e pregătită
Nu ne vorbi de porunci Va şti mintea să-mi lucreze
C-o să ne supui la munci? Ca pe Hristos să-l reteze.
Când o fi pe vitejie Stratiot: - Aici sunt, prea înalte împărate
Şi noi avem o urgie (scot săbiile) Cu craii să faci dreptate.
Irod: - Stratioate! Irod: - Fraţilor, să-mi daţi iertare
Stratiot: - Poruncă, prea 'nălţate împărate! Căci am fost în tulburare
Irod: - Ia pe aceşti nemrnici magi Că în cugete curate
Şi în temniţă să-i bagi Acum vă dau dreptate.
Şi la muncă să mi-i ţii Gaşpar: - Atunci, o, împărate,
Până or pieri de vii. La toţi să ne fie iertate!
(Stratiot iese cu magii, Irod se plimbă gînditor) Irod: - Pornind, mergeţi de-l aflaţi
Irod: - O, tu, sfetnic luminat, Şi venind mă înştiinţaţi;
Cu minte ageră- nzestrat, Să merg să mă închin şi eu
Ce zici, tu, de aceste lucruri Ca unuia Dumnezeu.
ciudate Melchior: - Să te închini cu inima curată
Ce văzui că avem parte? Parcă n-aş putea să cred
Cărţile tale sfinte Cum pleci genunchii tăi îndată
Ce grăiesc de mai – nainte? Totuşi aş voi să văd.
Sfetnicul: - În ele stă, mărite, Asta nu poate să fie
Că în Betleemul Iudeii, Decât numai viclsenie.
În părţile Galileii Baltazar: - Umbli cu fiori ritoriceşti
Din neamul lui David Vrei trei crai să amăgeşti
O să se nască Tu umbli cu linguşeli
O mlădiţă-mpărătească Trei feţe de crai să-nşeli?
Şi scaunul lui de domnie - Iudeea, pământ întins
O să rămîie în vecie. Ce-ai sub cerul mult întins
Mesia se va numi De ai vreo steluţă anume
Neamurile îl vor cinsti. Să ne îndrepte pe căi bune,
Irod: - Va să zică nu e glumă Tu, pe aceea ne-o dă
Cu această poveste nebună, De vrei tu, aceasta fă.
Cu aceste feţe crăieşti Irod: - Eu din suflet cu înfocare
De care vrui să scap pe veci. Aş face acest serviciu mare.
(lui Stratiot) Dar, vă spun cu umilinţă
Irod: - Stratioate! Şi în Hristos cu credinţă
Stratiot: - Poruncă, Prea înălţate Că despre aceste toate
împărate! n-am durere, nici o veste.
Irod: - Pe aceşti trei crai lumeşti Mergeţi, cercetaţi bine
Cu omenie să-i cinsteşti Vă şi-ntoarceţi iar la mine
Şi la mine să-i pofteşti. Ca şi eu cu plecăciune
(Stratiot plecă. Irod ca pentru sine) Să-i fac o închinăciune.
63
Gaşpar: - Mergem, fraţilor, să Craii în cor:

aflăm - Culcă-te, Împărate ceresc,
Pe cel ce îl căutăm În sălaş dobitocesc
Şi ne-o fi cu bucurie Te culcă pe fân uscat
Deci şi Irod o să vie De îngeri înconjurat
Să se-nchine lui Hristos Gaşpar: - Peştera se face casă
Cel născut în staul jos. Ieslea, leagăn de mătasă
(craii se retrag. Se închide cortina) Unde te-ai născut, palat,
Corul: - Craii dacă au plecat Fiule, de împărat.
Steaua iar s-a arătat Melchior: - Îngerii te preamăresc
Şi au mers până au stătut Păstorii vin să-ţi doinească
Unde a fost pruncul născut. Cerul să Te ocrotească
Domnul Sfânt ne
PARTEA A III-A mântuiască.
Baltazar: - Astăzi lumea dănţuiască
(scena reprezintă staulul din Sufletu-şi înveselească
Betleem) Şi cu cerul dimpreună
Corul: Cântă colinda „Ce vedere Să trăiască-n voie bună.
minunată” Craii în cor:
(se închide cortina) - Doamne, împărate sfinte,
Îngerul 1: Primeşte a noastră cinste
- Toţi să-l lăudăm cântându-l Te rugăm ca să primeşti
Şi prea bine cuvântându-l De la noi, daruri cereşti.
Pe acel ce ne arată Gaşpar: - Aur, că eşti mare
Lumina cea nenserată. împărat!
Îngerul 2: Melchior:
- Că s-a născut, mult - Smirnă, arhiereu fără
sfinţită, păcat!
Sămânţa cea răsărită, Baltazar: - Şi tămâie, ca unui
Din a Duhului Sfânt, rouă dumnezeu adevărat!
Mult folositoare nouă. Craii în cor:
Îngerii în cor: - De pomenire să-ţi fie
- Slavă, întru cele înalte La tot neamul creştinesc
Toate stelele să salte Şi poporul românesc.
Saltă cerul şi pământul Îngerul 1 către crai:
Să laude tot cuvântul Eu sunt îngerul lui Dumnezeu
Păstorii în cor: Ascultaţi ce vă spun eu
-Astăzi s-a născut Hristos Să nu daţi prin cetate
Spre omenescul folos Ci să daţi prin altă parte
Veniţi toţi să-i mulţumim Ca nimic Irod să ştie
Şi cu daruri să-l cinstim De dulcele nost Mesie
Îngerii şi păstorii în cor: Căci el a pus gând rău
- Să strige în cer tărie Să-l omoare pe Dumnezeu.
Glas de mare bucurie
Am găsit pe împăratul (cortina se închide. Toţi se închină şi se
Cum în lume nu e altul. retrag.)
64
Corul: colindă „Ce-aţi văzut păstori” (Intră sfetnicul)

Sfetnicul: - Iroade, prea înălţate,
Prezentatorul 1: - Craii văzând fericirea Plâng mamele-ndurerate
Li se luminară firea De atâta vitregie
S-au întors voioşi acasă Ce-a căzut peste pruncie.
Cu vestea cea mai frumoasă. Fie, deci, acum iertare
Prezentatorul 2: Peste a tale mari hotare.
- Şi-napoi când au purces Irod: - Mai bine ele să plângă
Pe altă cale au mers Decât ţara-mi să se stingă
Precum le-a fost lor, şi zis Decât să las în domnie
De înger noaptea în vis. Pe urgisitul de Mesia.
(Intră Stratiot cu pruncul)
PARTEA A IV-A Stratiot:
(din nou biroul împăratului) - Mă-nchin la 'naltul împărat
Irod: - Iată că atâta vreme a trecut Cu slujba ce mi-a dat
De când craii m-au vândut Irod: - O, tu, prunc nevinovat
Şi ce greşeală neiertată Care gura-ţi la minciuni
Când au fost la mine-n casă Nici n-ai întrebuinţat
Şi i-am lăsat să iasă De-mi vei ascunde ceva,
Cu viaţa nepătată. Paloşul meu încruntat,
Dar, le e munca în zadar Din sânge-ţi va gusta
C-am să mă port ca un tiran! Ştii tu să-mi spui, cu folos,
(ofiţerului: - Stratioate!) De Mesia, de Hristos?
Stratiot: Pruncul: - Ştiu multe şi de toate
- Poruncă, prea-nalte împărate! Prea-nălţate împărate!
Irod: - Acum să pleci după căutat Irod: - Din cine se va naşte?
Să-mi aduci un prunc nevinovat Pruncul: - Din Fecioara Maria
De şapte ani şi mai în jos Irod: - Cât va trăi pe pământ?
De la el să aflu de Hristos Pruncul: 33 de ani
(sfetnicului) 30 de ani cînd va avea
Irod: - Iar, tu, sfetnicule bătrâne De la Ioan Botezătorul se va
Să treci prin ţară pe la mine boteza
Poruncile mele toate Lumea de păcate va curăţa.
Aşa să fie executate. Irod: - Avea-va voitori de bine?
Stratiot şi sfetnicul: Pruncul: - Va avea!
- Am înţeles, înălţate Irod: - Pe cine?
Poruncile tale toate Pruncul: - Multă lume împreună cu
Aşa vor fi executate. mine
(iese Stratiot şi sfetnicul) Irod: - Voitori de rău va avea?
Irod (singur): Pruncul: - Va avea!
- Porunca împărătească Irod: - Pe cine?
Chiar aşa să se împlinească. Pruncul: - Mai întâi pe tine!
Nici un prunc să nu mai fie Al doilea, pe saduchei,
În a mea împărăţie Pe cărturari şi farisei.
Iar a mea împărăţie Irod: - Deci, eu sunt unul dintre ei?
La ai mei o să rămîie. Şi aceşti oameni l-or vătăma
65
Pe Mesia cu ceva? Îngerul 1: - Răsună blând spre

Pruncul: - La Cezar l-or împotrivi, seară
Pe cruce înaltă l-or răstigni Al clopotelor cânt
Irod: - Şi mult va sta el spânzurat Că vine, vine iară
Pe crucea mare de împărat? Iisus pe-acest pământ.
Pruncul: - Ba nu, că pronia Îngerul 2: - La fiecare casă
cerească Se-aud colindători
În alt chip o să făptuiască Colinda lor frumoasă
Iosif şi cu Nicodim frumos Răsună până-n zori
Trupul dumnezeiesc îl vor da Îngerul 1: - El vine-n leagăn verde
jos De îngeraşi purtat,
În giulgiu îl vor înfăşura Să spele lumea-ntreagă
Şi-n nou mormînt îl vor De rău şi de păcat.
aşeza Îngerul 2: - Sculaţi, copii, degrabă,
Şi piatra de mormânt vor Şi-n calea lui cântaţi
pecetlui Cu cei buni este Domnul
Şi ostaşii îl vor păzi. Sculaţi, copii, sculaţi.
Irod: - Şi va fi el mult stătător Îngerii în cor: - Iar Moş Crăciun,
Acolo ca un muritor? De-acum până-n vecie,
Pruncul: - A treia zi va învia În tot anul o să vie,
La ceruri se va înălţa Tuturor cu bucurie.
De-a dreapta Tatălui va sta Corul: - Moş Crăciun cu plete
Şi vii şi morţii va judeca. dalbe
Iar marea împărăţie a sa A sosit de prin nămeţi
În veci sfârşit nu va avea. Şi ne-aduce daruri multe
Irod: - Ba da, ba da. Eu îţi zic! La fetiţe şi băieţi.
Pruncul: - Nu va avea! (Se deschide cortina)
(Irod omorând pruncul) Moş Crăciun:
Irod: - Luaţi-l dinaintea mea - Am venit şi-n seara asta,
Pe pruncul cel neruşinat Ca-n tot anul negreşit
Care într-atât m-a tulburat! Ca să prăznuim cu toţii
(ofiţerul ia pe prunc, Irod pe scaun, Praznicul cel preaslăvit.
intră îngerii) Am ajuns cu greu şi-acuma
Îngerul 1: - O, Iroade împărate Din ai iernii grei nămeţi
Te-ai umplut de răutate Ca să aduc cu mine daruri
Îngerul 2: - Că ai omorât copii La fetiţe şi băieţi.
Patrusprezece mii! A venit şi acuma moşul
Îngerul 1: - Îţi aducem o urgie Şi-n tot anul o să vie
Blestem până-n vecie. Deşi pletele-mi sunt ninse
Îngerul 2: - Şi să mori, neruşinat Voi trăi până-n vecie.
Ca un nebun împărat! Pace peste tot să fie
(Se închide cortina) Între oameni bucurie
Căci de-acuma s-a născut
Corul: colindă „Praznic luminos” Domnul Sfânt pe acest pământ.
(în faţa cortinei) Corul: colindă „Veniţi astăzi
credincioşii”
66
(Moş Crăciun împarte darurile)
67
CRĂCIUN LA CĂSUŢA PITICILOR
Personaje: Albă ca zăpada

Piticii
Brăduţ 1
Brăduţ 2
Moş Martin
Vulpea
Lupul
Ariciul
Moş Crăciun.
Acţiunea se petrece în interiorul unei căsuţe mobilată cu o masă aranjată pentru sărbători, scaune; într-un
colţ se află un brăduţ ce urmează a fi împodobit la final. În căsuţă, Alba ca Zăpada aşează pe masă coroniţa
pentru Crăciun, şerveţele, etc.
Cei doi brăduţi se apropie de casă.
Brăduţ 1: - I-auzi, frate, ce-o fi, oare?

Zarvă mare-n depărtare!
Brăduţ 2: - Nu ştiu, frate, ce o fi!
Dar, poate, ne-om lămuri;
Văd o casă, aici, în spate,
Cu ferestre luminate!
Brăduţ 1: - Hai să ne apropiem,
Ceva, poate, noi vedem!
Brăduţ 1: - Să ne aşezăm aici!
Iată, vin nişte pitici!
(Piticii intră în casă, Albă ca Zăpada îi întâmpină bucuroasă)
Albă ca zăpada: - O, dragii mei pitici, bine că aţi venit! Am văzut că se face seară şi voi nu mai ajungeaţi
şi...şi tare mai eram îngrijorată!
Pitic 1: - Iartă-ne, te rugăm, Albă ca Zăpada, dar, ştii, a fost tare multă lume la prăvălia doamnei Coţofana,
ca la Crăciun, ce să-i faci?!
Pitic 2: - Da, şi noi am vrut să cumpărăm tot ce ne-ai scris tu pe listă, să aşteptăm aşa cum se cuvine
Crăciunul!
Pitic 3: - Da, şi am mai cumpărat şi ceva pentru ti...
Toţi piticii: (se reped la piticul 3, îi fac semne, îi acoperă gura cu palmele): - Sssst! Sssst! Nu ştii să ţii nici
un secret? Cum ne-a fost vorba?
Albă ca Zăpada: - Haideţi, intraţi, nu mai staţi aici, la uşă, că e frig şi voi sunteţi îngheţaţi! Puneţi
cumpărăturile aici, că trebuie să apară musafirii!
Pitic 4: - Auziţi! Bate cineva la uşă!
Pitic 5: - Deschid eu! Deschid eu!
68
Moş Martin: - Bine v-am găsit, dragii mei vecini!Da’ grea iarnă e afară!
Toţi: - Bine ai venit, Moş Martine!
Albă ca Zăpada: - Uite, ia loc aici, lângă sobă, că ştiu că eşti friguros!
Moş Martin: - Da, da, mulţumesc, ia uite, aveţi aici şi un borcan cu miere...îmmmm! ( bagă degetele în
borcan, apoi şi le linge mulţumit): Îmmm, e delicioasă!
Pitic 6: - E cineva la uşă! Eu deschid! Eu deschid! Aaa, vecina noastră cea roşcată, doamna Vulpe! Poftim!
Intră!
Vulpea: (salută spectaculos):- Bună seaara! Bună seaara! Oare am întârziat?(se adresează mirată, contrariată
ursului): - Cum, tu ai venit înaintea mea? Şi eu care voiam să fiu prima, să nu pierd nimic! Măcar mi-ai oprit şi
mie ceva?
Albă ca zăpada: - Bun venit, cucoană Vulpe! Hai, ţi-am rezervat un loc chiar aici, lângă Moş Martin, doar e
cumătrul dumitale! Uite, ţi-am pregătit un peşte la cuptor!
Vulpea: - Bine, bine, mulţumesc! (se întoarce pe jumătate cu spatele la urs): Mai bine stăteam lângă un pui,
sau lângă o raţă dolofană!
Moş Martin: - Taci, cumătră, nu păcătui!
Pitic 7: - Cine trebuie să mai vină?
Pitic 1: - Jupânul Lup!
Pitic 2: - Şi Aricică cel ţepos!
Pitic 3: - Uite-i! Au ajuns!
Pitic 4: - Mă duc să-i întâmpin!
Pitic 5: - Şi eu! Şi eu!
Lupul şi Ariciul: - Bună seara! Bună seara! Ah! Ce ger cumplit e afară!
Albă ca Zăpada: - Aşa e, dar la noi e cald şi bine. Poftişi aici, la masa noastră! Jupâne lup, ţi-am pregătit
nişte caş proaspăt de oaie, iar ţie, Aricică, un măr bun, roşu.
Lupul: - Mulţumesc, mulţumesc!( încet, să nu-l audă toţi).: Mai bună era oaia, decât brânza!
Aricică: - Taci, jupâne, e Crăciunul!
Albă ca Zăpada: - Acum, că toată lumea a venit, nu ne rămâne decât să petrecem, să ne veselim, că, doar,
mâine e Crăciunul!
Pitic 6: - Şi să cântăm! Haideţi să cântăm o colindă!
(Toţi cântă o colindă cunoscută; se aud bătăi în uşă)
Toţi( miraţi): - Cine-o fi? Cine-o fi?
Albă ca zăpada: - Cine ştie? S-o fi rătăcit cineva prin pădure. Să deschid repede, că o fi îngheţat de frig!
(Se duce spre uşă, apoi exclamă împreună cu toţi ceilalţi): Moş Crăciun! Moş Crăciun!
Moş Crăciun: - Bună seara, dragii mei! Mă bucur că vă găsesc pe toţi aici şi că petreceţi atât de frumos! Am
auzit de afară cum aţi cântat, văd că aţi împodobit frumos şi casa, chiar şi pădurea!
Albă ca Zăpada: - Ia loc, Moş Crăciune, că-i fi şi dumneata obosit!
Pitic 1: - Şi înfrigurat!...
Albă ca Zăpada: - Uite, ia o ceaşcă cu ceai fierbinte!
Pitic 2: - Si un pişcot făcut de noi!
Moş Crăciun: - Mulţumes! În timp ce beau eu ceaiul, poate-mi spune cineva o poezie!
Toţi: - Prâslea! Prâslea!
(Piticul 7 spune o poezie despre Moş Crăciun)
Moş Crăciun: - Bravo! Bravo! Ei, tu vei fi primul care va primi un dar frumos de la mine! (îi înmânează un
cadouaş).
Pitic 7: - Mulţumes, Moş Crăciune!
69
Moş crăciun: - Am aici, în desagă, daruri pentru toţi: pentru pitici, pentru tine, Albă ca Zăpada, şi pentru
coana Vulpe, şi pentru Moş Martin, pentru jupânul Lup, pentru Aricică, ba chiar şi pentru brăduţii de afară am
adus globuri şi ghirlande cu care să-i împodobiţi voi, toţi! (În timp ce vorbeşte, scoate câte un dar pentru
fiecare).
Toţi: - Mulţumim, Moş Crăciune! Mulţumim!
(Se prind toţi de mâini, formează un cerc împrejurul lui Moş Crăciun şi dansează cântând „Moş Crăciun cu
plete dalbe...”)
Moş Crăciun: - Şi-acum, e timpul să o iau din loc! Mă aşteaptă sania cu renii mei, să mai mergem şi la alte
case! Vă las cu bine!
Toţi: - Drum bun, Moş Crăciune! Drum bun!
(Iau globurile şi ghirlandele, şi, cântând „O, brad frumos!”, împodobesc bradul din colţ, iar Albă ca Zăpada
pune câte o ghirlandă în jurul gâtului celor doi brăduţi de la uşă).
70
SCENETA DE NAŞTEREA DOMNULUI

POVESTITOR Cel pe care voi de veacuri
Cand ceru-ncepe cu argint sa Mult de tot l-ati asteptat
cearna, S-a nascut, e in Bethleem,
Si invesmanta-n mantii pomii goi, Intr-o iesle infasat!
Veniti sa ne-amintim de alta iarna.
Veniti si bucurati-va cu noi. INGER II
Mergeti dar si voi in graba
Stelute albe azi imbraca drumul, La Bethleem negresit
Si buzele tresalta de cantece si vers. Sa va inchinati Acelui
In seara asta noi serbam Craciunul, Ce in lume a venit.
Alaturi de intregul univers.
PASTORUL
Prin Domnul slavei sa invingem firea Un inger mi s-a ivit
Si sa-ntelegem darul Lui suprem, S-o minune mi-a vestit
Caci intr-o noapte s-a nascut iubirea, Mi se parea ca prin vis
Acolo in Iudea-n Bethleem Ca tot cerul s-a deschis
Si-L vedeam pe Dumnezeu
COLINDA-O CE VESTE MINUNATA Cum sedea pe tronul Sau
(prima strofa) Acum visul se-mplineste,
O, ce veste minunata, Iata, steua straluceste
De la Viflaem s-arata Veniti fratilor pastori
Cerul stralucea, ingerul venea Sa mergem s-adunam flori,
Pe-o raza curata. La Viflaim s-alergam
Pe Mesia sa-L vedem
POVESTITOR Si Lui sa ne inchinam
E lumina-n miez de noapte Frumoase daruri sa-I dam.
Oare ce s-a intamplat?
Pastorasii se intreaba,
Si s-au cam infricosat. CEILALTI PASTORI(CORUL)
- Haideţi toţi la Viflaim,
Pruncu-n iesle să-l găsim!
INGER I
Nu aveti de ce va teme, COLINDA-TREI PASTORI
Pastorasilor iubiti!
Vestea mea o sa va faca Trei pastori se intalnira,
Mai voiosi, mai fericiti. Trei pastori se intalnira,
Caci eu sunt trimis de Domnul Raza soarelui, floarea soarelui
La tot omul sa vestesc, Si asa se sfatuira :
C-a venit in lume astazi
Fiu Sau Dumnezeiesc. Haideti fratilor sa mergem,
71
Haideti fratilor sa mergem Un Crai Mare de curand?

Raza soarelui, floarea soarelui
Floricele sa culegem. SOLDATUL
Prea puternice-mparate
Si sa facem o cununa, Mare veste-i in cetate
Si sa facem o cununa Trei crai de la rasarit
Raza soarelui, floarea soarelui Dupa-o stea au calatorit
S-o-mpletim cu voie buna. Si-au venit aici in graba
Pe toti oamenii-i intreaba:
Si s-o ducem lui Hristos, Unde,unde s-a nascut
Si s-o ducem lui Hristos, Domnul lumii nevazut,
Raza soarelui, floarea soarelui Imparatul cel placut?
Sa ne fie cu folos.
IROD
Noua si la neamul nost, Mergi de-i cauta si-i cheama
Noua si la neamul nost. Sa vina aici sa dea seama,
Raza soarelui, floarea soarelui Ce cauta si ce doresc?
De nasterea lui Hristos. C-am cu dansii sa vorbesc.
SOLDATUL
POVESTITOR Crailor,poftiti,veniti
În noaptea sfântă de Crăciun, Si-apoi spuneti ce doriti.
Pe drumul nins, cu lună,
Trei magi călări, cu suflet bun, IROD
Aleargă împreună. Crailor din rasarit,
De unde vin? Cum se numesc? Spuneti pentru ce-ati venit!
Ce doruri îi frământă?
Spre-o iesle ei călăroresc CRAI I
Şi cerurile cântă! Bun gasit, o, imparate,
Şi cântă-n inimile lor, Falnic si neinfricat,
Aprinsă, bucuria: Noi sosiram de departe
- Azi s-a născut Iisus Hristos! Pentru vestea ce-am aflat!
Azi s-a născut Mesia!
IROD
COLINDA-TREI CRAI DE LA Ce bucurie asa mare
RASARIT De-ati venit atata cale?
- primele două strofe-
Trei crai de la Răsărit CRAI II
Cu steaua-au călătorit. Unde este Imparatul
Şi-au mers după cum citim, Cel ce-acuma s-a nascut?
Până la Ierusalim. Ii putem vedea palatul?
Acolo dac-au ajuns, Sigur tu L-ai cunoscut!
Steaua lor li s-a ascuns. Noi, Iroade,am venit
Şi-au început a umbla, Tocmai de la rasarit
Prin oraş a întreba. Si-am venit sa cautam
Unde S-a nascut, si cand, Si bine sa cercetam!
72
Ca şi eu degrab să merg
Şi la Dânsul să-alerg
CRAI III Să mă-nchin cu cap plecat,
Unde-i Cel ce-a fost vestit Ca unui mare Împărat,(se apleacă ).
De profetii din vechime?
Noi cu steaua am venit IROD ( Hm...)
Sa-L cinstim cum se cuvine Tronul mi-e amenintat
Si lui sa ne inchinam De-mparatul asteptat!...
Frumoase daruri sa-i dam. Ma prefac ca nu mi-e frica,
Pana-i vad faptura mica,
IROD Si-L strivesc ca pe-o furnica...
Eu ma mir c-ati cautat Si apoi, mai fratioare,
Aici un mare imparat Voi da ordin sa-mi omoare
Ce-mparat poate sa fie Toti copiii de sub soare!
In a mea imparatie?
C-aici imparat sunt eu PREOTUL
Si pamantu-i tot al meu! O,Irod,mai bine asculta
Sa nu faci taiere crunta.
IROD(către preoţi )
Preotule, învăţate, IROD
Uita-te în sfânta carte, N-am sa-ntreb nici un sobor
Unde se va naşte-anume ? Daca-i bine sa-L omor!
Cel ce va domni în lume ?
INGER II
PREOTUL(deschizând cartea ) Ascultati,ce va spun eu,
Am citit şi am prorocit, Ca-s trimis de Dumnezeu
Că se va naşte Mesia, Nu va-ntoarceti prin cetate
La Viflaem în cetate, Ci plecati prin alta parte
Şi va domni cu dreptate, Ca Irod gand rau si-a pus
Peste toţi,şi peste toate, Ca sa-L taie pe Isus
Lui I se vor închina, COLINDA-TREI CRAI DE LA
Şi de El vor asculta, RASARIT
Şi cei mici şi cei mai mari, – continuare-
Şi-mpăraţii cei mai tari. Iara Irod împărat
Auzi ce s-a-ntâmplat
INGER I(către crai ) Şi mare porunc-a dat:
Haideţi fraţi să ne grăbim, Să se taie mulţi copii!
La Viflaem să pornim, Şi-a tăiat Irod copii,
Pe Hristos ca să-L aflăm, Vreo patrusprezece mii.
Şi darurile să-I dăm. De doi ani şi mai în jos,
Ca să-l taie pe Hristos.
IROD Pe Hristos nu l-a tăiat,
Mergeţi, dar, şi întrebaţi, Dumnezeu l-a apărat!
Cu deadinsul căutaţi,
Şi daca IL aflati bine, INGER I
Să veniţi şi pe la mine, O,Iroade,tiran mare,
73
Gandul tau seaman nu are.

De ce vrei tu sa te pui Din Rasarit vin, din Rasarit vin
Contra voii Domnului? Magi cu bucurie,
Caci oricati prunci vei taia Cu dar de smirna, cu dar de smirna
De Mesia nu vei da Aur si tamaie.
Tatal cel din ceruri sus
Il pazeste pe Isus. Refren
Nasterea Lui o vestim
Pe Domnul il preamarim. Hristos se Naste, Hristos se Naste,
Veniti la-nchinare
COLINDA-CERUL SI PAMANTU Cu suflet vessel, cu suflet vessel
Cerul si pamantul, cerul si pamantul Vesela cantare.
In cantec rasuna
Ingeri si oameni, ingeri si oameni Refren
Canta impreuna
INGER II
Refren:Hristos se Naste,Domnul Acest praznic luminat,
coboara, Ce cu drag l-am asteptat
Ingerii canta, magi Il adora, Va dorim ca sa va fie
Pastorii-alearga, ieslea o- Sfant prilej de bucurie
nconjoara La multi ani s-aveti folos
Mari minuni se intamplara. De nasterea lui Hristos.
74
SCENETA,, IN ASTEPTAREA LUI MOS CRACIUN ’’

PREZENTATOR (1):
In numele colegilor
Vrefau sa va spun tuturor
Bine-ati venit, dragi parinti,
Frati, bunici si matusici !
Sincer, noi va multumim
Si din suflet va dorim
Sa va bucurati din plin
De momentele ce vin !
PREZENTATOR (2):
Inainte ca sa vina,
Mos Craciun cu taista plina
Trebuie neaparat,
Al iernii alai, invitat !
Eu acum am sa-ndraznesc
Pe Craiasa Zapezii s-o poftesc.
( Intra Craiasa si danseaza.Are in mana o,,bagheta fermecata ’’)

CRAIASA ZAPEZII :
Sunt a Zapezii Craiasa
Si-am venit tare voioasa
Sa astern covor de nea
Peste toata-ntinderea.
Iarna rece si geroasa
M-a ales sa-I fiu craiasa.
De aceea eu doresc
Sa nu o dezamagesc.
Printr-un gest atat de mic
( face o miscare cu bagheta )
Eu chem Viscolul si-i zic :
( Intra Viscolul si face miscari, pe muzica )
CRAIASA ZAPEZII:
Te rog sa te potolesti,
Fulgii sa nu-i ratacesti !
VISCOLUL :
De mine trebuie sa va feriti
De nu, veti fi-ndata troieniti!
Eu sunt viscolul cel care
Troienesc ce-mi iese-n cale.
75
Eu intentii rele n-am

Insa-n urma cu un an,
Cand eram cam furios,
Am ratacit 2 fulgi pufosi
Fulgii cei ratacitori
Se-apropie de noi usor.
Eu acum ma potolesc
N-as vrea sa-i mai necajesc.
( Apar fulgii dansand.)
FULGUL (1) :
Noi suntem fulgisori de nea,
Plutim, ne leganam in vant
Si ne asternem pe pamant.
Noi facem pentru oamenii de nea
Hainute moi, de catifea
Cat mai frumos voi sa-i modelati
Si-n jurul lor sa radeti, sa cantati.
FULGUL (2) :
Fulg de zapada, puf usurel,
Ning peste case incetinel
Si-mbrac copacii cu haina mea.
Eu, picatura alba de nea,
M-asez cuminte in palma ta.
ZANA IARNA :
Fulgilor sunt bucuroasa
C-ati ajuns aici, in clasa !
Si acum, daca doriti,
Un bulgare o sa-ntalniti.
( Apare Bulgarele dansand )
BULGARELE :
Sunt de-a dreptul incantat
Ca pe mine m-ai chemat.
Din al iernii alb covor
Copiii construiesc cu spor,
Oameni de zapada mari,
Din bulgari rotunzi si tari.
Sunt cativa la intrare,
Asteapta cu nerabdare,
Un gest mic din partea ta,
Pe scena sa poata urca.
CRAIASA :
Sa vina atunci sa ne vada,
76
Cei 9 oameni de zapada

Sa-i primim cu bucurie,
Si cu multa veselie.
Hai acum, intrati,
Si frumos va prezentati !
( Intra oamenii de zapada si danseaza )
OMUL (1) :
Suntem oameni de zapada
Si ne place mult pe strada.
Cu copiii ne jucam,
Totdeauna-i ascultam.
Fiindca ei se obosesc
Pana cand ne construiesc.
Si ne-mpodobesc voiosi
Sa fim cat mai aratosi !
OMUL (2):
Cand covorul alb de nea,
Este gros ca o saltea,
Copiii, in mare graba
Isi fac oameni de zapada.
Aleg locul cand ne fac
In gradina sau in parc
Iar atunci cand ne privesc
Oamenii se-nveselesc.
OMUL (3) :
Eu sunt omul de zapada
Asezat in colt de strada,
Vantul si cu soarele
Mi-au topit picioarele
Chiar daca-s mai mititel
Nu sunt suparat de fel.
OMUL (4) :
Fulgii cand incep sa cada
Se astern iar zapada
Toti copiii vor venii
Impreuna vor trudi,
Dintr-un bulgare mai mare,
I-mi vor face iar picioare.
OMUL (5) :
In gradina,langa strada,
Stau eu omul de zapada.
Sunt facut din alba nea,
Decor in gradina ta.
77
Chiar de ninge, eu zambesc

Cu toti ma imprietenesc
Si la joaca–i insotesc.
Insa cand afara-i soare,
Ma topesc de suparare.
OMUL (6) :
Fular lung cu ciucurasi,
Tunica cu nasturasi,
Palarie si manusi,
Pentru ger sunt gata-acus !
Ce frumos v-ati imbracat

E cumva vreo sarbatoare ?
TOTI COPIII :
Om de nea, nu ai aflat ?
Astazi noi avem serbare.
OMUL (7) :
Mult ma bucur c-am aflat !
Poate ca-mi veti da si mie
Un fular si-o palarie,
Fiindca astea sunt cam vechi
Sufla vantul prin urechi
Si de-acuma am racit
Vorbesc gros si ragusit.
OMUL (8 ) :
Ne-am fixat din loc in loc
Carbuni negrii scosi din foc,
Iar hainuta cea de nea,
Parca nasturi ar avea.
Stiti de ce ? La o adica,
Cand asa din intamplare
Iepurii ne dau tarcoale
Si incearca sa ne ia
Morcovul ce nas, se vrea,
Ca sa-l roada binisor,
Ca doar e pe placil lor,
Noi cu matura-ncercam
De ei sa ne aparam.
VISCOLUL : ( catre omul de zapada )
Citesc pe figura ta,
Ca ti s-a intamplat ceva.
OMUL (9) :
Am un motiv serios
Ca sa fiu morocanos.
78
Norii cenusii se pare

N-au iesit toti la plimbare.
Printe ei ma tem ca poate
Soarele ca sa se-arate
Si cu zambetul lui bland
Ma topeste rand pe rand.
El c-o raza aurie
Vrea doar ca sa ne mangaie.
Nu-si da seama ca deodata
Ne transforma in baltoaca.
VISCOLUL :
Fii pe pace, dragul meu
Am sa tea jut chiar eu
Si ca sa iti dovedesc
Dupa Ger acum privesc.
( Viscolul iese si se intoarce insotit de Ger, danseaza impreuna )
GERUL :
Cred ca stiti ca fara mine
Iernii nu ii sade bine.
Eu sunt gerul ce picteaza
Flori de gheata la fereastra.
Pe copii la sanius
Eu ii insitesc acus
Si frumos in obrajori
Le pictez rosii bujori.
Omul de zapada gros
Ma priveste cu mult haz.
Stie ca iarna geroasa,
Nu-l lasa sa se topeasca.
Si asa dintr-o suflare,
Fac mai multe patinoare.
Casele le-mpodobesc
Cu turturi ce frumos sclipesc.
PREZENTATOR (1):
Atmosfera e creata
Mosul inca nu se-arata ?
PREZENTATOR (2):
Inca nu,caci chiar acum
Sosesc 5 Craciunite
Care sunt tare ghiduse.
( Intra Craciunitele si danseaza )
CRACIUNITA (1):
Suntem 5 Craciunite
79
Si chir ca suntem ghiduse.

Mosul ne-a trimis pe lume
Sa aflam ce lucruri bune
Au facut cei mari si mici
Si acum, iata-ne aici.
CRACIUNITA( 2):
Tot anul am colindat
Si uitati ce am aflat,
Copiii au fost cuminti
Si-au ascultat de parinti
Poate ca au mai gresit
Nu prea mult, asa un pic !
CRACIUNITA (3):
Eu cred c-ar fi mai bine
Ca sa stie orisicine
Ca suntem suita lui,
Chiar suita Mosului.
Si-mpreuna ne gandim
Ce cadouri sa-oferim
Celor care-au fost cuminti
Si-au ascultat de parinti.
CRACIUNITA (4):
Eu fiind o Craciunita
Stiu ce si-ar dori o fetita
Cat despre un baietel,
Cred ca Mos Craciunul
Ar fi cel mai potrivit
S-aleaga cadoul dorit.
Nimeni nu s-ar supara,
Daca Mosul ar avea
Pentru cei mai multi copii
Multe, multe jucarii.
CRACIUNITA (5):
Si de bine ma gandesc
Multe dulciuri iti doresc
De fapt orice-ar fi in sac
Noua ne va fi pe plac !
MOS CRACIUN :
Cioc,cioc,cioc
N-aveti pentru mine-un loc ?
( Toti copiii canta,, Mos Craciun cu plete dalbe ’’)
TOTI COPIII:
A,tu nu esti Mosul cel adevarat,
Esti un mos de jucarie
Si vrei sa ne pacalesti
Stai si tu aici cu noi, pana vine,
80
Mosul cel adevarat

De copii mult asteptat.
MOS CRACIUN :
Ba da, eu sunt Mos adevarat…
( isi schimba vocea)
Buna seara, buna sera
Bine v-am gasit copii !
Am venit cu sanioara,
Incarcat cu jucarii.
Voi a-ti fost nerabdatori
Si-ati trimis multe scrisori.
Eu pe toate le-am primit,
Cu dragoste le-am citit.
Mi-ati cerut ca la serbare
Sa v-aduc la fiecare :
Ursuleti, papusi, creioane,
Carti cu poze, camioane
Si-alte multe jucarii,
Dar nimeni nu le va primi
Inainte sa imi spuna
De-a facut vreo fapta buna.
UN GRUP DE COPII :
Cand se-arata zorile, noi ingrijim florile !
ALT GRUP :
Vrabiutelor dragute,noi le-am construit casute !
ALT GRUP :
Stergem praful si-ngrijim casele-n care locuim!
ALT GRUP :
Jucariile des-au stricat, noi apoi le-am reparat !
MOS CRACIUN :
Bravo, copilasii mei,
Dar mai sunt si unii rai,
Cine e acela care
Face mofturi la mancare ?
TOTI COPIII:
Ionica Ionica
Dar nu-i de la grupa noastra,
Este de la grupa mica !
MOS CRACIUN :
Cine c-o piatra, lui Azor
I-ai rupt astazi un picior ?
TOTI :
E Gigel, cine nu-l stie,
Dar nu-i de la grupa noastra,
81
E de la grupa mijlocie !
MOS CRACIUN :
Ei, se pare ca la voi
Nu exista copii rai !
Si sunt tare bucuros
Ca va comportati frumos.
FINAL: Apare Mos Craciun
82
SCENETA: NAŞTEREA DOMNULUI ISUS
POVESTITOR 1 :
Iar naşterea lui Isus a fost aşa:
„În oraşul Nazaret trăia o tânără numită Maria, o fecioară cu inima
curată şi iubitoare de Dumnezeu.
Într-o zi, îngerul Gabriel i s-a arătat şi i-a vorbit astfel:
ÎNGERUL:
Nu te teme,Maria!Am venit să îţi spun ceva minunat!În curând vei
avea un copilaş şi-i vei pune numele Isus.El va fi copilul acela deosebit
pe care îl aşteaptă toată lumea.
POVESTITOR 2 :
Pe atunci, Maria era logodită cu un bărbat evlavios pe nume
Iosif.Aflând că Maria aşteaptă un copil, nu ştia dacă este bine să se
căsătorească cu ea. Se temea să nu se facă de ruşine.
IOSIF:
Maria este aleasa sufletului meu
Căci este chiar sortită de bunul Dumnezeu
Mă-ntreb în gândul m eu
De ea nu m-am atins şi nici de trupul său
Şi iată că pântecele îi este greu.
În somn răspuns la întrebare îndată eu primii
Şi iată că în faţă un înger eu văzui
Ce-mi zise:
ÎNGERUL:
83
Iosife, fiul lui David, nu te teme să o iei de nevastă pe Maria căci

Pruncul zămizlit în dânsa este de la Duhul Sfânt. Ea va naşte un fiu pe
care îl vei numi Isus căci El va mântui pe oameni de păcatele lor.
IOSIF:
Atunci în somn eu m-am cutremurat
Căci tată eu voi fi al Marelui Împărat.
MARIA:
Iubite Iosif, nu mai sta pe gânduri
Căci ce s-a zămizlit în mine.... e o minune.
POVESTITOR 1 :
Cam pe vremea lui Irod,
Când acesta conducea,
Se pornise mult norod,
Fiecare-n vatra sa,
Numele ca să-şi înscrie,
Respectându-se porunca
Ce demult a fost... să fie.
POVESTITOR 2:
Luminaţi de-o rază
În Betleem intrau
Iosif si Maria
Si-un adăpost căutau.
Mergeau încet, mergeau
Si-ncet, încet vorbeau:
MARIA:
Dragă Iosif, ca de gheaţă-i noaptea azi !
Oare vom găsi sălaş
Pentru- al nostru copilaş?
Că mi-ar trebui un pat,
Să-l pot naşte pe Impărat.
IOSIF :
Stai aici, că eu pornesc,
84
Poate o casă am să găsesc!

- Cioc, cioc, cioc !
Căutam un loc.
HANGIUL 1:
O, tinere, hanul e plin de oaspeţi şi cheful e în toi,
Să ştii că – i mare sărbătoare acum la noi.
Nu-i loc. Să-mi fie cu iertare!
Hanul e plin, nu-i loc nici chiar un pic.
Cu aur tu de m-ai plăti
Şi-n casa mea eu nu te pot primi.
IOSIF:
Mai merg puţin,
Mai merg puţin,
Să caut, să caut …
- Cioc, cioc, cioc,
Primiţi, vă rog!
HANGIUL 2:
Toate camerele sunt pline, n-am loc!
Acum, în timpul nopţii, ţi-ai găsit un loc de găzduit.
Îmi pare rău......
E totuşi loc în........ grajd,puteţi dormi acolo
Împreună cu animalele.
IOSIF:
E bine şi aşa!
POVESTITOR 1 :
Şi astfel, bucuros,
Iosif se-ntorcea.
Din câmp unde –o lăsase,
O ia pe Maria
Spre Betleem cetate,
În graba se-ndreptau.
POVESTITOR 2 :
Luminaţi de-o rază,
85
În oraş intrau.
Şi-n grajdul rece-n iesle,
Pătuţul pregăteau.
POVESTITOR 1 :
Şi....într-un staul umil, veni pe lume Împăratul cel mult aşteptat.
POVESTITOR 2 :
Pe fânul cald şi moale, ( Maria îl aşază în pătuţ )
Într-un locşor curat
Născut a fost Isus,
Marele Imparat.
POVESTITOR 1 :
Pe colinele Betleemului, un grup de păstori s-au adunat în jurul
focului şi discutau. Adesea ei cântau psalmii lui David şi vorbeau despre
Mântuitorul promis.
PĂSTORUL 1:
Lăudaţi pe Domnul ! Este frumos să lăudăm pe Dumnezeul nostru!
PĂSTORUL 2:
Ce fericit era poporul nostru pe vremea regelui David.Acum suntem
conduşi de regele acesta străin şi rău, de Irod.
PĂSTORUL 3 :
Curând va veni Mesia, salvatorul promis.Ştiţi că profetul Mica a
spus că Acesta se va naşte în umilul nostru orăşel, Betleem?
POVESTITOR 2 :
În timp ce ei vorbeau, iată că a apărut un înger care le-a spus:
ÎNGERUL:
Nu vă fie teamă!Am să vă spun ceva minunat!Astăzi, în cetatea lui
David, s-a născut Isus,Mântuitorul.
PĂSTORUL 3 :
Oooooo, Copilul Împărat este acolo! ŞI cum Îl vom recunoaşte?
86
ÎNGERUL:
Veţi găsi un prunc înfăşat în scutece şi culcat într-o iesle.
PĂSTORUL 2:
Haideţi să mergem să ne închinăm Copilaşului care este Mântuitorul
nostru!
POVESTITOR 1 :
De la turma de mioare
Iată şi nişte păstori
Să-I aducă închinare
Scumpului Mântuitor.
POVESTITOR 2 :
S-au grăbit spre oraşul adormit, unde i-au găsit pe Iosif şi Maria şi pe
Copilul Isus, culcat într-o iesle.
MARIA:
Spuneţi-ne, cu ce vă putem ajuta?
Pe cine căutaţi şi cine sunteţi?
PĂSTOR 1
Nouă îngerii ne-au spus
Veste bună,veste mare
Că ni s-a născut Isus
Cu iubire şi salvare.
PĂSTOR 2
Pe deal turma ne-am lăsat
Si-am venit la Betleem
Darul nostru nu-i bogat
Dar venim cu ce avem...
PĂSTORUL 3
Hai si tu acum la iesle
Tu care asculti solia:
87
Asta nu-i doar o poveste

Asta este profetia!
Hai la ieslea minunată

Ca Isus să te primeasc,
Inima să-ţi curăţească
Şi-apoi să te mântuiască!
IOSIF:
Păstori iubiţi,vă mulţumim!

Noi darul vostru cu bucurie îl primim.
PĂSTOR 2
Ce Copil frumos! Îţi mulţumim,Doamne, pentru Copilul Isus!
POVESTITOR 1 :
Au îngenunchiat înaintea Regelui Isus. Maria şi Iosif se uitau la ei şi se
gândeau la tot ceea ce le spusese îngerul.
POVESTITOR 2: Falnic şi neînfricat.

Noi sosit-am de departe
Iar trei magi din Răsărit Pentru vestea ce-am aflat!
Au pornit o cale lungă
Steaua sfântă ce –au zărit Unde este Impăratul
Şi doreau ca s-o ajungă. Cel ce-acuma s-a născut?
Îi putem vedea palatul?
Şi acum, iată-i sosind Sigur, tu L-ai cunoscut!
Tocmai la Ierusalim,
Intrebând şi căutând Unde-i Cel ce-a fost vestit
Unde este Pruncul Sfânt. De profetii din vechime?
Noi cu steaua am venit
MAGUL I Să-L cinstim cum se cuvine.
Bun găsit,o, împărate
88
IROD:
O, ce veste prea frumoasă!!! Voi citind, aţi prins de veste
Impărat acum născut??. Cine ştie ce poveste,
Oare am un bebe-n casă Şi-aţi crezut-o toţi imi pare!
Şi eu să nu fi ştiut????? Ce ruşine! Ce eroare!
MAGUL II O... dar este-adevarat:

Am văzut pe cer o stea Vestea m-a cam tulburat!
Nu-i alta la fel ca ea! Ia s-o iau încetişor
Strălucind aşa frumos Şi să fiu prevăzător!...
Că ni S-a născut Hristos.
Ei, voi, cărturarii mei,
Cel trimis din ceru ’nalt Ia veniţi cu profeţia !
Pentru omul păcătos Ştiţi cumva de rostul ei,
Salvatorul minunat Ştiţi unde-i acum Mesia?...
Fiu de om, Isus Hristos!
UN CARTURAR:
IROD Da, mărite Impărat,
A, e un rival la tron!!! Au dreptate magii-aceia:
Căci pe lume sunt doar eu Locul este precizat:
Impărat– iar sus e Domn Betleemul din Iudeea !
Numai Domnul Dumnezeu!
IROD
MAGUL III Inţelepţii, cum se ştie,
Nu te supăra-mpărate! Au dreptatea şi puterea...
Este vorba de Mesia, Eu sunt mânios din fire...
Poate ai vreun om cu carte Vă rog... treceţi cu vederea!
Să ne spună profeţia!
Voi aţi cam avut dreptate:
IROD Scris e-n Cartea ce-o avem
Tot ce spuneţi voi, se pare, Că Isus acum se naşte
Sunt doar nişte aiureli! Intr-un sat: în Betleem!
Voi mi-aduceţi tulburare
Cu asemenea scorneli... MAGII:
Aaaa!
Cine a văzut vreodată Extraordinar!
Să se nască-aşa deodată Să mergem!
Impărat cu stea curată...?
89
IROD! De-mpăratul aşteptat!...

Staţi, nu vă grăbiţi prea tare! N-am să-ntreb nici un sobor
Sunt şi eu nerăbdator Dacă-i bine să-L omor!
Ca să-L văd, să-I cer iertare,
Domnului Mântuitor! Mă prefac că nu mi-e frică,
Până-I văd făptura mică,
MAGUL I: Şi-L strivesc ca pe-o furnică...
Hai cu noi, Irod cel mare! Şi apoi, măi frăţioare,
Ia şi garda ta regească. Voi da ordin să-mi omoare
Să-I aducem închinare Toţi copiii de sub soare!
Şi El să ne mântuiască!
IROD MAGUL II
Eu... nu pot veni acum! Fraţii mei, uite-am zarit
Am ceva de rezolvat... Steaua Lui din Răsărit!
Voi porniţi-vă la drum
Spre divinul Impărat! Magii:
E steaua Lui !
Si-apoi ca să-mi daţi de veste E steaua Lui!
Să vă-ntoarceţi pe la mine
Ca să-mi spuneţi unde este MAGUL III
Impăratul care vine!
Ia priviţi cum străluceşte!
Vreau şi eu să merg la El Ce frumoasă-i şi ce mare!
Să-mi plec fruntea de- Ea pe toţi călăuzeşte
nchinare Spre Impăraţia-n care
Domnului Emanuel, E Isus! O, ce splendoare!...
Impăratului cel mare!
MAGUL I
MAGII:
Da,Impărate! Bun venit, o stea curată,
Negresit, Impărate! Te iubesc şi te urmez
Prea bine! Pân-la ieslea minunată!
Aşa o să facem! Ce sublim! Parcă visez!...
Să trăieşti măria-ta!
POVESTITORUL 1 :
Steaua s-a oprit din zbor
IROD Peste un sătuc tihnit
Tronul mi-e ameninţat
90
Să arate tuturor
Că Mesia a venit! MAGUL 2
Eu I-aduc un vas de smirnă
Magii-n staul au ajuns Pruncului ce din lumină
Şi-au intrat printre nutreţ Se-ntrupa aici din tină
Ca să-I dea, precum v-am Sa ne spele de-orice vină.
spus Fumul jertfei de-nchinare
Darurile lor de preţ. Să-mi aducă-n veci salvare!
MAGUL 3
MAGUL 1 Eu tămâie I-am adus
Eu I-aduc un kil de aur Şi I-o dau Celui de sus
Din al meu frumos tezaur Ce-a venit să se jertfească
Ca să-I spun că-s fericit De păcat să ne ferească
Că pe Domnul L-am găsit. Pe toţi să ne mântuiască!
Vreau în viaţă pe Mesia!
El să-mi fie bogăţia!
MAGUL 3
Acum să mergem să-i spunem lui Irod despre acest Prunc minunat.
POVESTITORUL 2 :
Dar, noaptea în somn, îngerul Domnului le-a vorbit astfel:
ÎNGERUL:
Nu vă mai întoarceţi pe la Irod. Nu vă duceţi să îi spuneţi unde se află
pentru că vrea să îl omoare.
POVESTITORUL 1:
Şi magii au pornit acasă pe un alt drum.
POVESTITORUL 2:
Imediat după plecarea magilor, îngerul Domnului s-a arătat în vis
lui Iosif şi i-a spus:
ÎNGERUL:
Scoală-te, ia pruncul şi pe mama Lui şi fugi în Egipt! Irod vrea să
omoare copilul.
91
IOSIF:
Maria,Maria,trezeşte-te! Pregăteşte-te repede!Un înger ne-a anunţat
că trebuie să fugim în Egipt!Irod vrea să îl omoare pe Isus!
MARIA:
Să mergem,Iosif! Mulţumim, Doamne, că ne aperi!
POVESTITORUL 1
Irod,văzând că magii nu se mai întorc, a poruncit soldaţilor să
omoare toţi pruncii din Betleem.
POVESTITORUL 2
Dar Pruncul Isus a scăpat.
După moartea lui Irod, Maria, Iosif şi pruncul s-au întors în
Nazaret,unde Isus şi-a petrecut copilăria.
POVESTITORUL 1
„Şi Isus creştea în înţelepciune şi era tot mai plăcut înaintea lui
Dumnezeu şi a oamenilor”.
CÂNTEC: ASTĂZI S-A NĂSCUT HRISTOS
92
EU ŞTIU CĂ TU EŞTI MOŞ CRĂCIUN

Scenetă
PERSONAJELE
POVESTITOAREA IOANA TUDOR

ÎNVĂŢĂTOAREA ANCA MIRCEA
SCRIITORUL VALERIA ŞTEFAN
MOŞ CRĂCIUN, GABRIELA FLORIN
interpretat tot de Scriitor CORINA IANCU
ANTONIA GELU
MARIA PAUL
POVESTITOAREA
(în faţa cortinei.)
Bine aţi venit la spectacolul nostru! Sperăm să vă placă!
Aş vrea să vă spun câteva lucruri, înainte ca această cortină să se ridice. Ştiţi că în acest
moment Moş Crăciun este pe drum. Iar noi, copiii din lumea întreagă, abia aşteptăm să-
1 vedem lângă brăduţul nostru cel împodobit.
(Cântă.)
Moş Crăciun cu plete dalbe

A sosit de prin nămeţi
Şi aduce daruri multe
(Către spectatori.)
Acum, cu toţii!
Moş Crăciun! Moş Crăciun!

Din bătrâni se povesteşte,

Că-n toţi anii, negreşit,
Moş Crăciun pribeag soseşte
Niciodată n-a lipsit!
93

Moş Crăciun, cu barbă lungă,

Încotro vrei s-o apuci?
Ţi-aş cânta florile dalbe
De la noi să nu te duci!

Ei, bine, ştim cu toţii că fiecare copil se pregăteşte cât poate el mai bine pentru a-1
întâmpina pe Moş Crăciun. Dar cea mai interesantă pregătire o fac chiar elevii clasei
noastre, care au avut o iniţiativă cu totul deosebită.
Ce-am făcut, deci? Ştiind că unchiul lui Tudor este un scriitor de succes, l-am
rugat să ne facă o vizită la şcoală şi să ne înveţe cum să scriem şi noi, fiecare după
puterile sale, o mică povestire, special pentru Moş Crăciun. Aceasta, deoarece am ţinut să
nu repetăm poeziile şi poveştile pe care i le-am tot spus de atâţia ani încoace. Că, nu-i
aşa, s-o fi plicitisit şi el de ele. Nu mai vorbesc de noi!
De aproape două ore, Scriitorul tot explică întregii clase cum se aleg ideile, cum
se creează personajele, cum se construieşte o poveste. Acum explicaţia este pe sfârşite. Să
vedem ce se va întâmpla mai departe...
(Cortina se ridică. Povestitoarea rămâne pe scenă, alăturându-se colegilor săi.)
Tabloul I
Pomul de Crăciun este împodobit. De o parte, elevii - cele 8 eleve şi cei şapte elevi. În
faţa lor, lângă pom, Învăţătoarea şi Scriitorul.
SCRIITORUL
Vedeţi, copii, vedeţi? Aşa se face o poveste!
ELEVII
(în cor, amuzaţi de ticul verbal al Scriitorului.)
Vedem, vedem!
VALERIA
Domnule Scriitor, dar de ce credeţi că-i plac 1ui Moş Crăciun poveştile şi poeziile pe care
i le spunem noi? Ce va face el, de fapt, cu ele?
SCRIITORUL
Vedeţi, copii...
ELEVII
94
(Toţi, ca mai înainte.)

Vedem, vedem!
SCRIITORUL
Da, vedeţi, Moş Crăciun are multe motive pentru care abia aşteaptă să audă poveştile
spuse de voi. În fiecare poveste sau poezie pe care i-o spunem, el vede în primul rând un
strop din sufletul nostru. Aşa va înţelege mai bine ce jucărie ni se potriveşte. Moş
Crăciun îşi dă uşor seama dacă suntem harnici, serioşi, buni la suflet, cuminţi sau mai
zvăpăiaţi. În plus, fiecare poveste şi fiecare poezie conţine un mesaj despre starea
sufletului omenesc, aşa cum este el în anul respectiv. Şi atunci, Moş Crăciun, vedeţi,
copii...
ELEVII
(Ca mai înainte, dar puţin mai tare.)
Vedem, vedem!
SCRIITORUL
Moş Crăciun va citi totul despre omenire, despre dorinţele ei şi va şti ce jucării să
comande pentru anul viitor!
IANCU
Oare se va bucura să asculte poveşti nemaiauzite, scrise special pentru el de fiecare dintre
noi? Sau i se va părea ceva neinteresant?
SCRIITORUL
Neinteresant? Nicidecum! Vă asigur eu că i se părea foarte interesant. În fiecare
dintre poveştile voastre va găsi o părticică din mintea şi sufletul vostru. Le va considera
o comoară care trebuie păstrată cu grijă, pentru veşnicie.
GABRIELA
Cu condiţia să nu scriem ceva plictisitor! Şi... oare e mai bine să le citim, sau să le
spunem pe de rost?
SCRIITORUL
Să le spuneţi pe de rost, desigur! Aşa îl puteţi privi pe Moş drept în ochi şi se va simţi tare
fericit!
TUDOR
Dar tu, de fapt, de ce nu le spui colegilor mei adevărul, unchiule?
SCRIITORUL
Ce adevăr, Tudor? Am spus vreo minciună până acum? Vedeţi, copii, vedeţi? Propriul
meu nepot mă face mincinos!
TUDOR
95
Nu, n-am vrut să spun asta! N-ai spus nici o minciună, dar nici nu vrei să spui tot ce ştii
tu de fapt Moş Crăciun!
SCRIITORUL
E adevărat că ştiu mai multe lucruri despre Moş Crăciun, dar nu pot să vă spun totul
dintr-o dată! Voi întrebaţi, iar eu vă răspund la întrebări. În plus, trebuie să ţinem cont de
timp! V-am ţinut aici două ore încheiate şi încă nu am terminat lecţia.
CORINA
Dar ce mai avem de făcut? Că eu am cam obosit, supăraţi.
SCRIITORUL
Nu, cum să mă supăr! Pentru că, vedeţi, copii, am obosit şi eu!
ELEVII
Vedem, vedem!
SCRIITORUL
Dacă scriam, nu oboseam, dar vorbind... hmmm! obosesc mai uşor. Dar, vedeţi, copii,
vedeţi, nu putem încheia înainte de a face o probă practică. Pentru a vedea dacă aţi înţeles
ce v-am spus eu despre cum inventează o poveste, aş ruga pe unul dintre voi, cel curajos,
nu? să inventeze o poveste acum, pe loc!
(Linişte totală.)
Vedeţi, copii, vedeţi? N-are nimeni curajul! E chiar aşa de greu?
ELEVII
Vedem, vedem!
IOANA
Să facă Tudor o poveste!
SCRIITORUL
De ce tocmai el? Vedeţi, copii, vedeţi? Tocmai Tudor 1-a numit pentru tema aceasta. Pe
nepotul meu!
ANCA
Are dreptate Ioana! Fiind nepotul dumneavoastră făcând parte din familie, poate a
moştenit talentul de scriitor!
TUDOR
Eu nu cred că am moştenit nimic, dar pot să încerc, dacă mă ajuţi şi tu, unchiule.
96
SCRIITORUL
Mulţumesc, Tudor! Vedeţi, copii, vedeţi? Sângele apă nu se face! Nu m-a lăsat să aştept
prea mult, că sunt unchiul lui!
ELEVII
(în cor.)
Vedem, vedem! Nu se face, nu se face!
SCRIITORUL
Ei, bine, nepoate, să începem!
TUDOR
Povestea pe care doresc s-o inventez cu ajutorul tău este despre o vulpe care a distrus
cuibul unui cocoş de munte, gonindu-i acestuia soţia şi copiii. Înnebunit de durere,
cocoşul de munte s-a plâns tuturor vieţuitoarelor pădurii. Dar cei mari şi puternici nu l-au
luat în seamă: nici ursul, nici lupul, nici zimbrul carpatin! Numai albina, broasca şi
ciocănitoarea au venit să-1 ajute. Dar ce puteau face aceste vieţuitoare mici şi
neputincioase?
SCRIITORUL
Nu se puteau folosi de forţă, nu-i aşa? Numai de inteligenţă! Deci, ce-au făcut?
TUDOR
Păi, albina a spus: eu pot s-o adorm pe vulpe cu bâzâitul meu, mai ales că acum e sătulă.
Ciocănitoarea a spus: atunci, când va adormi, eu îi voi scoate ochii cu două lovituri foarte
precise! Iar broasca a spus: după ce o orbeşti, las-o în seama mea! Am eu ac de cojocul
ei! O voi conduce direct în bătaia puştii Vînătorului!
SCRIITORUL
Şi cum o va conduce, Tudor? O va lua broasca pe vulpe de lăbuţă?
TUDOR
Stai, nu mă întrerupe!. Cum s-o ia de lăbuţă? Vrei s-o înfulece?
SCRIITORUL
Vedeţi, copii, vedeţi? S-a şi lăsat prins de acţiune şi nu mai are nevoie de nici un ajutor.
ELEVII
(în cor, dar foarte încet, fiind captivaţi de poveste.)
Vedem, vedem, dar lăsaţi-1 să spună!
SCRIITORUL
Aşa veţi proceda şi voi. Şi tot aşa îl veţi fermeca voi pe Moş Crăciun! Spune mai departe,
Tudor!
97
TUDOR
Zis şi făcut. Albina a adormit-o pe vulpe, ciocănitoarea i-a scos ochii cu două lovituri
puternice de cioc, de a început să se umple pădurea de gemetele vulpii... Şi, după un timp,
i s-a făcut vulpii sete. Dar nu vedea pe unde să meargă spre lac. A început să asculte – şi a
auzit orăcăitul broaştei. Broasca orăcăia lăngă ea, apoi făcea un salt. Şi tot aşa până a
condus vulpea spre locul unde se găsea vânătorul.
SCRIITORUL
Vedeţi, copii, vedeţi ce bine a rezolvat Tudor tema? Şi vânătorul a împuşcat-o!
TUDOR
A, nu, n-a împuşcat-o, că i-a fost milă de ea! A dus-o la doctorul veterinar. Doctorul i-a
făcut o operaţie şi a vindecat-o aşa de bine, că vedea mai bine ca înainte!
SCRIITORUL
Păi, atunci, Tudor, care e mesajul poveştii? Nu să-1 pedepsim pe cel rău? Nu aşa am
vorbit mai înainte că aşa trebuie să facem? Într-o poveste, întotdeauna cel rău e pedepsit,
iar binele învinge!
TUDOR
Păi şi aici învinge binele, că vulpea a înţeles greşit! S-a dus la cocoşul de munte şi i-a
cerut scuze. I-a căutat prin toată pădurea nevasta şi copiii şi i-a adus acasă. După aceea, s-
a dus la vânător şi i-a mulţumit, spunându-i că intră în slujba lui, să-i fie secretară, să
numere ciorile împuşcate de vânător.
SCRIITORUL
A, foarte interesant final! Deci binele învinge răutatea din sufletul vulpii, iar
aceasta devine animal folositor şi bun! Vezi, aşa ceva nu mi-ar fi trecut niciodată prin
cap! Eu aş fi omorât vulpea şi gata Vedeţi, copii, vedeţi cum se schimbă sufletul omului?
Moş Crăciun abia aşteaptă să observe aceste schimbări!
ELEVII
Vedem, vedem!
CORINA
Şi mai vedem că Tudor chiar are talent de scriitor. Măcar să facem şi noi câte o poveste
ca aceasta!
SCRIITORUL
Eu vă urez succes! Şi acum, cât timp îl aşteptaţi voi pe Moş Crăciun, mă duc să mă
odihnesc puţin. Dar, o să vin mai târziu, ca să-mi spuneţi şi mie dacă aţi avut succes cu
sfaturile mele!
ÎNVĂŢĂTOAREA
Vă mulţumim, mult, domnule Scriitor! Aveţi nu talent de scriitor, ci şi talent de învăţător.
Sper că nu v-aţi supărat că elevii mei v-au mai şi întrerupt.
98
SCRIITORUL
Cum să mă supăr, mi-a făcut plăcere! Vedeţi, vedeţi! Cum să mă supăr eu pe voi?!
ELEVII
Vedem, vedem!
SCRIITORUL
Vă urez succes şi... la revedere. A, uitam! Să vă gândiţi la un titlu pentru povestea
voastră! Titlul se pune cel mai adesea la sfârşit. Tu ce titlul i-ai da poveştii tale, Tudor?
TUDOR
Eu?! Un titlu hazliu: „Secretara vânătorului"!
SCRIITORUL
Ia stai puţin, asta mi-a scăpat! Unde s-a mai pomenit să aibă vânătorul secretară?
TUDOR
Păi tocmai de aceea e titlul aşa de hazliu!
SCRIITORUL
Hmmm, ai dreptate! Buun, succes tuturor!
ELEVII
(Ridicăndu-se în picioare.)
Bună ziua!
(Scriitorul iese.)
ANTONIA
Vai, Tudor, ce unchi inteligent ai! Câte lucruri interesante ne-a spus! Dar de unde-i vine
ticul ace verbal, „vedeţi, copii, vedeţi"?
TUDOR
De la adevărata lui ocupaţie. Dar nu vă pot spune care este aceasta! E un mare secret!
PAUL
Dar tu ştii?
TUDOR
Eu, da! Ştiu de mult. Dar dacă el nu v-a spus, nici eu nu pot să vă spun.
FLORIN
Trebuie să-1 întrebăm data viitoare!
ÎNVĂŢĂTOAREA
99
Copii, linişte! În curând vine Moş Crăciun. Acum, gândiţi-vă la poveste! Scoateţi câte o
coală de hârtie şi scrieţi!
ŞTEFAN
Dar pauză... nu facem?
ÎNVĂŢĂTOAREA
Bine, zece minute pauză. Dar nu mai mult! Să nu ne prindă Moş Crăciun nepregătiţi!
(Se lasă cortina.)
POVESTITOAREA
Colegii mei, precum vedeţi, s-au odihnit puţin şi scriu de zor. Poveştile trebuie să
iasă foarte scurte ca să nu-i răpim timpul lui Moş Crăciun, care mai are atâtea şcoli şi
atâtea case de vizitat pe ziua de azi. Scurte şi frumoase, ca să vă menţinem şi
dumneavoastră atenţia trează. Dar să vedem ce se întâmplă departe...
(Cortina se ridică. Povestitoarea se alătură colegilor)
Tabloul II
Acelaşi decor, aceleaşi personaje, lipseşte Scriitorul. Copiii, fiecare cu câte o foaie de
hârtie în mână, recitesccu voce scăzută ce au scris şi încearcă să înveţe pe de rost. E un
zumzet continuu.
ÎNVĂŢĂTOAREA
Dragii mei, de acum Moş Crăciun poate pica dintr-o clipă într-alta. Sunteţi gata?
ELEVII
(în cor.)
Daaa!!
ÎNVĂŢĂTOAREA
Nu uitaţi! Înainte de a-şi începe povestea, fiecare se prezintă şi spune ce titlu are povestea
lui! Să face o mică repetiţie. Anca!
ANCA
Mă numesc Anca şi aş vrea, dragă Moş Crăciun, să îţi spun povestea cu titlul „O mie de
prăjituri".
100
ÎNVĂŢĂTOAREA
Bravo, Anca! Apoi vei spune povestea, clar şi tare! Tu cum vei începe?
PAUL
Mă numesc Paul şi voi spune povestea „Crocodilul şi antilopa.
(Intră Moş Crăciun. Copiii se ridică în picioare. Moşul are acelaşi glas, acelaşi
tic verbal şi poartă aceiaşi pantofi ca Scriitorul. Moş Crăciun are un sac uriaş în spate –
poate chiar îl târăşte pe podea.)
MOŞ CRĂCIUN
Bine v-am găsit, fetiţele şi băieţii Moşului! La mulţi ani!
ELEVII, ÎNVĂŢĂTOAREA
(în cor.)
Bine ai venit, Moş Crăciun. La mulţi ani!
MOŞ CRĂCIUN
Am adus jucării, dar numai pentru cei cuminţi şi harnici. Dar voi toţi sunteţi cuminţi şi
harnici; mă uit la pomul acesta minunat şi-mi dau imediat ce frumos l-aţi mai
împodobit!
ÎNVĂŢĂTOAREA
Copiii mei ţi-au pregătit şi nişte poveşti, Moş Crăciun, inventate chiar de ei special
pentru tine!
MOŞ CRĂCIUN
Vai, ce surpriză! Abia aşteptam să aud şi nişte poveşti noi, că de cele vechi, nu pot să
spun că m-am săturat, dar am tot auzit! Dar, sigur, poveştile sunt frumoase şi dacă sunt
vechi, şi dacă sunt noi. Poveştile ţin sufletul omului curat şi sănătos, feţii Moşului! Mie
îmi dau viaţă veşnică.
ÎNVĂŢĂTOAREA
Nemurirea, Moş Crăciun!
MOŞ CRĂCIUN
Ei, dragi copii! Ce învăţătoare frumoasă şi deşteaptă aveţi; s-o iubiţi, s-o respectaţi
şi s-o ascultaţi.
ELEVII
O ascultăm, Moş Crăciun!
MOŞ CRĂCIUN
101
Acum, să mă iertaţi, dar trebuie să începem... ba chiar să şi terminăm repede, că am de

umblat prin multe locuri! Tu, fetiţa de acolo, vrei să-mi spui ce ai pregătit tu pentru
astăzi, ca să-ţi meriţi pe deplin ce te aşteaptă în sacul meu?
ANTONIA
Mă numesc Antonia şi doresc să-ţi spun povestea „Corbul şi Privighetorile".
MOŞ CRĂCIUN
Ia să vedem, fata Moşului. Eu o ştiu doar pe aceea intitulată „Corbul şi Vulpea"!
ANTONIA
Păi, chiar are legătură cu ea, Moş Crăciun. Corbul, după ce a fost dus de nas
de Vulpe, s-a vindecat de îngâmfare şi s-a hotărât să meargă la Înalta Şcoală de Muzică
a Privighetorilor, să înveţe şi el să cânte frumos. A urmat cursuri de canto, de tenor, de
bas... mă rog, n-a reuşit să cânte mai frumos decât înainte. Dar şi-a însuşit aşa de multe
noţiuni muzicale, încât a devenit un mare dirijor. Mereu îmbrăcat în frac, făcea impresie
la toate concertele. Iar Privighetorile l-au numit Maestru, i-au dat un salariu foarte mare şi
ca reşedinţă un palat! Când a auzit toate acestea, Vulpea a venit la el şi i-a cerut jumătate
din câştiguri, zicând: „Trebuie să recunoşti, Maestre, că eu ţi-am dat imboldul de a
studia muzica!" Dar Corbul i-a răspuns: „Dragă Vulpe, pe mincinoşi şi pe linguşitori îi
ascuţi o singură dată. A doua oară îi dai pe uşă afară!" Ceea ce Maestrul a şi făcut!
MOŞ CRĂCIUN
Povestea ta îmi spune că tu preţuieşti munca stăruitoare şi cinstea, care întotdeauna îl
înalţă pe OM chiar dacă prin naştere nu a fost înzestrat cu un talent ieşit din comun.
Bravo, Antonia. Am aici pentru tine o jucărie frumoasă, chiar un corb înţelept, care ştie să
spună cum să te comporţi în toate situaţiile.
(îi dă un pachet. Antonia îl ia şi îi mulţumeşte print-o reverenţă)

Acum, un băiat. Tu, de colo! Cum te cheamă?
GELU
Eu sunt Gelu. Povestea mea se numeşte „Calul năzdrăvan".
Un cal s-a pierdut de stăpânul său, rătăcindu-se prin pădure. A ajuns la coliba unui bătrân
sihastru. Văzându-1 singur şi neputincios, 1-a slujit un an de zile. La sfârşitul acestei
perioade, sihastrul i-a zis calului „Îţi mulţumesc că m-ai slujit atâta timp. Eu de-acum
sunt chemat la Cel de Sus, că nu mai am zile. Ce-ai vrea să fac pentru tine, înainte de a-
mi da obştescul sfârşit?" Calul i-a răspuns: „Arată-mi calea către stăpânul de care m-am
rătăcit în pădure şi îmi vei face o mare bucurie." Impresionat de credinţa calului, sihastrul
s-a rugat la Dumnezeu şi acesta 1-a înzestrat cu puteri noi şi cu o pereche de aripi. Calul
şi-a luat rămas bun de la sihastru şi, zburând pe deasupra, a găsit cu uşurinţă drumul spre
casă. Vă închipuiţi ce foloase i-a adus stăpânului său cu noile lui calităţi. Şi aşa a trăit în
mare cinste până la adânci bătrâneţi.
MOŞ CRĂCIUN
102
Ce frumos! Vedeţi, copii, vedeţi, ce poate născoci mintea unui băiat muncitor şi curat la
suflet. Voi ţine minte, povestea ta, dragă Gelu, iar acum vei primi de la mine un cal de
jucărie. Sper să-i crească şi lui aripi la fel de puternice ca fantezia ta!
GELU
{Luând pachetul)
Îţi mulţumesc, Moş Crăciun!
MOŞ CRĂCIUN
Acum, tu, fetiţa de acolo!
MARIA
Eu sunt Maria. Povestea mea se numeşte „Lupoaica fără inimă".
O lupoaică a născut patru pui. Şi din prima clipă a considerat că are dreptul să şi-i
hrănească cu carnea fragedă a puilor celorlalte animale din pădure. Degeaba bietele
veveriţe, bietele căprioare, bietele păsărele se rugau cu lacrimi în ochi să nu le mai
atace puii lipsiţi de apărare. Inima ei era surdă la durerile celorlalte mame. Dar într-o zi
un fulger trimis de Fecioara Maria, Maica Domnului, a făcut scrum cei patru pui ai
lupoaicei. Maica Domnului i-a luat la cer, ca să nu-i înveţe lupoaica şi pe ei să fie fără
inimă mai târziu în viaţă şi să ajungă din cauza aceasta în iad. Lupoaica s-a întors acasă şi
a descoperit dezastrul. Neconsolată a urlat de durere multe zile în şir. Apoi, dându-şi
seama de greşeala sa şi de faptul că o pedepsise cerul pentru lipsa ei de inimă, a jurat să
nu se mai atingă niciodată de cei mici şi fără ocrotire. A născut alţi pui, pe care i-a educat
altfel. Toate mamele din pădure erau sigure că lupoaica nu se va mai lega de puii lor.
MOŞ CRĂCIUN
Iar tu meriţi o lupoaică-jucărie, care să te apere de toate primejdiile!
(îi dă un pachet.)
MARIA
Mulţumesc! îmi pare bine că ţi-a plăcut povesteai
MOŞ CRĂCIUN
Băiatul de acolo, tu ce ne povesteşti?
PAUL
Eu sunt Paul, iar povestea mea se numeşte „Crocodilul şi Antilopa".
Crocodilul a văzut unde obişnuia Antilopa să se adape, aşa că s-a aşezat la pândă şi a
aşteptat ca acesteia să i se facă sete. Antilopa a venit şi s-a aplecat spre undele fluviului,
dar ochii săi atenţi şi urechile ciulite au avertizat-o la timp, aşa că, imediat ce crocodilul a
făcut saltul lui rapid pentru a prinde botul antilopei, ea s-a retras brusc înapoi, scăpând de
primejdie. Crocodilul i-a spus: „Iartă-mă, Antilopă, n-am vrut să te sperii sau să-ţi fac
vreun rău. Pur şi simplu m-am grăbit să te avertizez că tocmai în acest loc cineva a otrăvit
apa şi nu mai e potabilă. Vino cu mine în susul fluviului, să-ţi arăt de unde poţi să bei fără
nicio primejdie." Antilopa, însă, i-a răspuns: „Nu, mulţumesc, de fapt nu mi-e sete, am
103
vrut numai să mă privesc o clipă în oglinda apei." Şi şi-a luat degrabă rămas bun, plecând
neînsoţită spre alt loc de adăpat. Ştia că e bine să te fereşti de promisiunile duşmanilor.
MOŞ CRĂCIUN
Bravo, Paul! Uite, ai aici o jucărie care îţi va amint unul dintre cele două personaje ale
tale!
PAUL
Mulţumesc, Moş Crăciun!
MOŞ CRĂCIUN
Bravo! Succes! Acum aş dori s-o ascultăm pe fetiţa de lângă tine.
IOANA
Mă numesc Ioana. Titlul poveştii mele este „Ursul împărat".
Ursul hibernase toată iarna şi se trezise dintr-un vis care îi stârnise o puternică îngâmfare:
se făcea în acel vis că el era un mare împărat, stăpânind peste întreaga pădure, că bârlogul
lui era o curte împărătească pe cinste, unde toate animalele i se închinau şi-i împlineau
toate voile. Voi să transforme visul în realitate - şi le impuse tuturor animalelor să
muncească multe ore fără plată pentru realizarea curţii împărăteşti. Dar pădurea se simţea
bine fără împărat aşa că animalele ţinură sfat, încercând să rezolve situaţia. Cum nimeni
nu îndrăznea însă să-1 atace direct pe puternicul lor vecin şi cum îşi epuizaseră toatei
ideile, fără să ajungă la una demnă de pus în practică, au trimis ca ambasadori la pisica
pădurarului un iepure şi o veveriţă. Pisica se privea în oglindă şi îi ascultă mai mult într-o
doară. Apoi, spuse: „Aşa? Nimici mai simplu! Am eu ac de cojocul lui". Iepurele şi
veveriţa se întoarseră neîncrezători la cei ce îi trimiseseră şi le spuseră că pisica tratase
problema foarte superficial şi că, deşi făcuse o promisiune în treacăt, ei credeau că o şi
uitase pe loc. Animalele se resemnară şi merseră să-şi continue munca la curtea
împărătească.
Cum ajunseră acolo, veni şi pisica. Ea se apropie de urs şi îi spuse: „Bună ziua, împărate!
Am venit să-ţi spun că ne paşte o mare primejdie! Tocmai m-am întâlnit cu un animal
mult mai mare şi mai fioros decât tine, care ţipă cât îl ţin puterile, spunând că el este
adevăratul împărat şi că abia aşteaptă să-ţi termini ca să vină să se instaleze el în ea!"
Ursul vru neaparat să meargă să-1 înveţe minte pe cel ce dorea să-i uzurpe drepturile!
Pisica îl conduse la un puţ adânc şi spuse: „E acolo, în puţul acesta." Ursul se aplecă şi
văzu în apa puţului propria imagine. Crezu că este rivalul său, aşa că se aruncă să-1
distrugă. Mai să se înece! Celelalte animale îi săriră repede în ajutor, dar nu-1 scoaseră de
acolo decât după ce acesta promise solemn că renunţă la visurile de mărire.
MOŞ CRĂCIUN
Bravo, Ioana! Nu degeaba am pregătit eu pentru tine un ursuleţ de pluş!
(îi dă un pachet. Ioana face o reverenţă şi se retrage. Crăciun îi face semn lui Tudor.
Acesta e foarte emoţionat.)
TUDOR
104
Sunt Tudor. Şi...
(Tace.)
MOŞ CRĂCIUN
Si...
TUDOR
Şi sunt foarte emoţionat... şi am uitat ce poveste am pregătit!
MOŞ CRĂCIUN
Cum, Tudor! Vedeţi, copii, vedeţi? Vedeţi ce face emoţia?!
ELEVII
(Râzând.)
Vedem, vedem.
MOŞ CRĂCIUN
Hai, Tudor! Nu era ceva cu o secretară şi vânător...?
IANCU
Dar tu de unde ştii, Moş Crăciun?!
ELEVII
(în cor!)
Vedeţi, copii, vedeţi?
MOŞ CRĂCIUN
(Se controlează; îşi dă seama că s-a dat de gol.)
Dragii Moşului, eu pot să-mi amintesc şi lucruri la n-am luat parte, că de aceea sunt
năzdrăvan. Să-1 lăsăm acum pe Tudor să se mai gândească la povestea lui. S-o rugăm pe
fetiţa aceasta să ne spună ea o poveste.
ANCA
Anca sunt şi povestea mea se numeşte „O mie de prăjituri".
MOŞ CRĂCIUN
Se potriveşte cu sărbătoarea naşterii Domnului, vedeţi...
(Caută să scape şi de ticul verbal.)
ELEVII
(Ironic.)
Vedeţi, copii, vedeţi?
105
ANCA
Pot să continui?
(Se face linişte.)
Un prinţ a anunţat că se va căsători cu fata ce îi va face într-o noapte o mie de prăjituri

foarte gustoase. Au venit în imensa bucătărie a palatului multe fete doritoare să devină
soţia lui. Prinţul le-a pus tuturor totul la dispoziţie. Numai că a scris „Sare” pe vasul
care conţinea zahăr şi „Zahăr" pe vasul care conţinea sare. Una dintre fete era deosebit de
frumoasă şi de harnică. Prinţul, care se plimba prin bucătărie tot timpul, începuse să
stea mai mult pe lângă ea. Celelalte, din invidie, se înţeleseră pe şoptite să
schimbe etichetele de pe vase fără ca fata cea frumoasă să ştie. În final, numai prăjiturile
fetei frumoase s-au putut mânca. Invidia le-a dat deoparte pe toate celelalte.
Prinţul s-a căsătorit cu fata cea frumoasă şi mai trăiesc fericiţi şi astăzi.
MOŞ CRĂCIUN
Bravo, Anca! Să nu fii invidioasă niciodată şi să nu înşeli pe nimeni toată viaţa ta! Iar de
la Moşul ai o păpuşă la fel de frumoasă ca fata cea harnică şi cinstită din povestea ta.
(îi dă cadoul. Anca mulţumeşte cu un gest şi trece la loc. Moşul îi face semn lui Mircea.)
MIRCEA
Sunt Mircea şi povestea mea se numeşte „Mircea cel Bătrân şi turcul".
MOŞ CRĂCIUN
Ia te uită! Mircea şi Mircea cel Bătrân. Ved...
(îşi muşcă buzele.)
ELEVII
(Foarte amuzaţi.)
Vedem, vedem!
MIRCEA
La Mircea cel Bătrân a fost adus un turc, ce era iscoada sultanului vrăjmaş. Mircea 1-a
pus să aleagă între a fi decapitat pe loc sau a-şi păstra viaţa, dacă devine iscoada oştirii
voievodului. Turcul i-a spus: „Măria Ta, eu slujesc pe cel care mă plăteşte mai mult, că
lupt pentru bani. Şi te-aş sluji pe tine, dar am apucat înainte să iau banii care mi s-ar
cuveni pe următoarele trei zile. Aşa că nu pot să aleg decât moartea." Mircea cel bătrân a
fost aşa de impresionat de buna credinţă a turcului, că a poruncit să i se redea libertatea şi
să fie condus într-un loc de unde putea ajunge în siguranţă la stăpânul lui, sultanul.
MOŞ CRĂCIUN
106
Măi, să fie! Îmi dau şi lacrimile! Ce poveşti frumoase aţi inventat voi pentru mine! Dar şi
eu am pentru Mircea un pluton de soldăţei de plumb! Tot să te joci cu ei de-a turcii şi
românii.
(Ii dă pachetul. Mircea face un gest de mulţumire.)
Acum, la rând, o fetiţă. Cine vine?
GABRIELA
Sunt Gabriela. Povestea mea nu e aşa frumoasă ca a colegilor mei, pentru că e una
adevărată!
MOŞ CRĂCIUN
Păi, copii, doar v-a spus scriitorul că şi întâmplările din viaţa de zi cu zi pot fi
transformate în poveşti!
GABRIELA
Se numeşte „Găsitorului, bună recompensă."
Mama a uitat în parc pe o bancă o sacoşă în care avea ultimii bani şi actele. Când şi-a dat
seama că nu mai avea toate sacoşele la ea, s-a întors, dar era prea târziu. Foarte supărată,
a avut ideea de a scrie un bileţel şi a-1 lăsa pe bancă. A scris doar atât: „Găsitorului, bună
recompensă" şi adresa. Seara am auzit zgomote la intrare. Am deschis şi... era câinele
vecinilor noştri, cu sacoşa în gură, iar în sacoşă biletul lăsat pe bancă. Bineînţelesc că i-
am dat ca recompensă toate oasele pe care le-am avut la îndemână. Dar a rămas o mare
enigmă cum a reuşit el să descifreze scrisul mamei mele, care este, ca al oricărei
farmaciste, destul de greu de citit chiar şi de oameni!
ELEVII
(Răd.)
Ha, ha, ha, ha, ha! Ha, ha, ha, ha, ha!
MOŞ CRĂCIUN
Ha, ha, ha! Hazlie poveste! Bravo! Meriţi cu prisosinţă căţeluşul din pachetul acesta.
GABRIELA
Mulţumesc, Moş Crăciun!
FLORIN
Sunt Florin! Şi povestea mea este despre flori. Se numeşte „Zambila nemulţumită."
Zambila a văzut că floarea-soarelui era mult mai decât ea şi că avea pe creştet nu doar
câteva cupe de petale, ci o tavă uriaşă cu sute de cupe de aur. Aşa a cuprins-o o mare
nemulţumire şi i-a spus Creatorului: „Doamne, de ce mă nedreptăţeşti? Mie îmi doar
câteva flori şi mi le şi iei primăvara devreme, pe surata mea, floarea soarelui, o fericeşti
cu o comoară întreagă, pe care o poartă până în toiul verii. Domnu i-a spus. „Uită-te la
107
trupşorul tău plăpând! Ce ai face cu tipsia uriaşă a florii soarelui pe creştetul tău? Te-ai
prăbuşi! Şi cine ar mai umple de miresme proaspete cerul primăverii în locul tău?"
Atunci, zambila înţelese că fiecare are rostul său pe lume şi că de aceea are o înfăţişare
deosebită. Îi ceru iertare Domnului şi de atunci nu mai simţi pic de invidie şi de
nemulţumire.
MOŞ CRĂCIUN
Bravo, uite ai aici o frumoasă vază de flori. I
(îi dă pachetul, Florin se înclină în semn de mulţumire)
CORINA
Eu sunt Corina. Povestea mea este despre zâne. Se numeşte „Zânele uitate".
Se spune că toţi copiii, la un moment dat, au renunţat la poveştile cu zâne şi s-au
îngrămădit asupra televizorului, uitându-se la desene animate cu cowboy, călătorii în timp
şi în spaţiu, lupte cu pistoale sau cu arme laser. Zânele s-au simţit părăsite şi, lipsite de
căldura sufletească a celor mici şi de atenţia lor, au căzut la grea boală. Dar, într-o zi, o
tânără realizatoare de programe TV a nimerit cu carul de reportaj peste ţinuturile lor şi a
făcut un film documentar despre ele şi despre starea lor desperată. Reportajul a fost văzut
de toţi părinţii, căci a fost dat la o oră de maximă audienţă. Părinţii şi-au dat atunci seama
de ce mare catastrofă ar avea loc, dacă zânele ar muri. Atunci, au renunţat la comoditatea
lor şi au dat jos din pod imaginaţia, voia bună şi cărţile de poveşti cu zâne. Au închis
televizoarele cu filmele urâte şi violente şi le-au citit copiilor lor poveşti la culcare. Şi,
minune, ca prin farmec au început să dispară şi celelalte rele de pe Pământ: războaie,
secetă, foamete, arme nucleare...
MOŞ CRĂCIUN
Ce frumos! Tu meriţi acest aparat de fotografiat şi cred că, atunci când vei fi mare, vei
deveni chiar realizatoarea care va face filmul documentar despre zânele uitate!
(îi dă cadoul.)
Cine mai e? Cui nu i-am dat cadou?
IANCU
Mă numesc Iancu. Eu am compus pentru tine o poezie. Se numeşte „Secretul lui Moş
Crăciun".
Secretul lui Moş Crăciun
Moş Crăciune, cum de poţi

Să ajungi, aşa, la toţi
Copiii de pe planetă?
Nici măcar n-ai bicicletă.
Ca şi gândul de-ai zbura,

Doar cât zâmbetul de-ai sta,
108
Sanie dacă-ai conduce,

Schimbând renii la răscruce
Şi tot nu ai reuşi
Să faci totul într-o zi!
Oare timpu-n loc să-ţi steie?
...Cred că eşti doar o idee!
MOŞ CRĂCIUN
(Supărat.)
Măi, să fie! Cum să fiu doar o idee?! Nu vedeţi sunt aici, în carne şi oase! Vedeţi, copii,
vedeţi ce bazaconii scoate din mintea lui acest băieţel cuminte şi gingaş?
ELEVII
Vedem, vedem!
GABRIELA
Vedem că tu eşti de fapt Scriitorul, deghizat în Moş Crăciun!
MOŞ CRĂCIUN
Măi, copii, chiar vreţi să mă supăr pe voi?! Cum scriitorul, care scriitor? Vedeţi... pe ce vă
bazaţi când spuneţi aşa ceva?
GELU
Vedem că ai exact acelaşi tic verbal: „Vedeţi, copii, vedeţi!"
CORINA
Vedem că porţi aceiaşi pantofi, ai uitat sa ţi-i schimbi!
PAUL
Şi mai vedem că ai ştiut ce poveste inventase Tudor la întâlnirea cu Scriitorul!
TUDOR
(Către colegi.)
Linişte! Ascultaţi-mă, vă rog, şi pe mine!
(Către Moş Crăciun.)
M-am hotărât. Povestea mea se numeşte „Povestea lui Moş Crăciun". Şi nu cuprinde
decât adevărul!
MOŞ CRĂCIUN
(Neliniştit)
Adevărul? Ia să vedem...
109
TUDOR
Adevărul este acesta, şi îl ştiu de mult. Credeam să-1 spui chiar tu, ca să-1 cunoască în
sfârşit toată lumea. Dar nu-i nimic, îl spun eu. Eu ştiu că tu eşti Crăciun!
MOŞ CRĂCIUN
(Plăcut surprins.)
Da, sigur, acesta este adevărul!
TUDOR
Şi mai ştiu că în restul anului te deghizezi în scriitor! Iar faptul că eşti unchiul meu, e o
întâmplare frumoasă...
MOŞ CRĂCIUN
(Scoate un oftat de uşurare.)
Vedeţi copii, vedeţi? Acesta este adevărul.
ELEVII
Vedem, vedem. La una ca asta nu ne-am gândit. Tudor are dreptate! Să trăieşti la
nesfârşit, Moş Crăciun! Deci de aceea are Scriitorul ticul tău verbal!
(Aplaudă cu toţii. Se vede că au acceptat ideea şi că le face plăcere să vadă lucrurile în

acest fel.)
MOŞ CRĂCIUN
(Le dă cadouri lui Iancu şi lui Tudor.)
Ţie o carte de poezii de Mihai Eminescu şi ţie un Moş Crăciun în sania lui trasă de reni.
A mai rămas o fetiţă, care nu şi-a primit cadoul. Tu cine eşti şi ce poveste ne spui?
POVESTITOAREA
Eu sunt Povestitoarea şi am şi spus povestea mea prin această scenetă! Mai rămâne
să adăugăm încheierea.
(Dă tonul...)
Moş Crăciun... Un', doi...
ELEVII, ÎNVĂŢĂTOAREA, MOŞ CRĂCIUN

(Cântă.)
Moş Crăciun cu plete dalbe
A sosit de prin nămeţi
Şi aduce daruri multe
(Povestitoarea, aparte, către spectatori: „Acum, cu toţii!")
110


Că-n toţi anii, negreşit,
Moş Crăciun pribeag soseşte -

Moş Crăciun, cu barbă lungă,

Încotro vrei s-o apuci?
Ţi-aş cânta florile dalbe
De la noi să nu te duci!

Cortina.
111
POVESTE DE CRĂCIUN
Personajele:
Maria Marele Preot Magul 1
Iosif Învăţatul Magul 2
Irod Păstorul 1 Magul 3
Îngerul 1 Păstorul 2 Povestitorii
Îngerul 2 Păstorul 3
Indicaţii: Personajele vor purta haine largi, lungi. Povestitorii vor

purta haine albe, la fel şi îngerii. Ei vor alcătui şi corul. Patul pentru Iisus
poate fi o cutie de lemn plină cu paie. Pentru Irod este necesar un scaun cu
spetează înaltă. Pruncul Iisus va fi o păpuşă înfăşată în pânză albă. Deasupra
patului lui Iisus va atârna o stea strălucitoare. Pentru magi sunt necesare cutii
pentru daruri.
SCENA I
(Maria, Iosif, doi îngeri, povestitorii)
Povestitorul : În orăşelul Nazaret din nordul Israelului trăia o tânără
numită Maria, o fecioară cu inima curată şi iubitoare de Dumnezeu. Într-o
bună zi i se arătă îngerul Gavriil, trimisul Domnului, şi-i vorbi astfel:
Îngerul 1: Bucură-te, Fecioară Marie, cea plină de har! Domnul este
cu tine. Binecuvântată eşti între femei!
(Tulburată, îngenunchează.)
Îngerul 1 (continuă): Nu-ţi fie teamă, Marie, căci ai aflat har de la
Dumnezeu. Şi vei naşte un fiu pe care-l vei numi Iisus. Acesta va fi mare şi
Fiul celui Preaînalt se va chema şi Domnul Dumnezeu îi va da tronul tatălui
său, David. El va domni peste ţara lui Iacov în veci şi împărăţia Lui nu va
avea sfârşit.
Maria: Dar cum e cu putinţă, când eu sunt fecioară?
Îngerul 1: Duhul Sfânt se va pogorî asupra ta şi puterea Celui
Preaînalt te va învălui. De aceea Sfântul Prunc ce se va naşte din tine se va
numi Fiul lui Dumnezeu.
Maria: Sunt roaba Domnului. Împlinescă-se deci tot ceea ce mi-ai
spus acum!
(Îngerul şi Maria se retrag)
112
Povestitorul : Pe atunci, Maria era logodită cu un bărbat evlavios, pe

nume Iosif. Aflând că Maria aşteptă un copil, Iosif hotărî să se despartă de
ea, dar îngerul Domnului i se arătă în vis.
Îngerul 2: Iosif, fiul lui David, nu te teme să o iei de soţie pe Maria,
căci pruncul zămislit în ea este de la Duhul Sfânt. Ea va naşte un Fiu, pe care
Îl vei numi Iisus, căci El îi va mântui pe oameni de păcatele lor.
(Iosif şi îngerul se retrag)
(Corul cântă “O ce veste minunată!”)
SCENA II
(Maria, Iosif, Pruncul Iisus, povestitorii)
Povestitorul : În vremea aceea, împăratul roman Augustus emise un
decret prin care trebuia ca toţi supuşii din împărăţia sa să se întoarcă la
locurile lor de baştină, în vederea unui recensământ.
Povestitorul (Bunghez): Fiind din familia lui David, Iosif trebui să
plece împreună cu Maria la Betleem.
Povestitorul (Sebi): Astfel ei au plecat din Nazaret într-o lungă şi
istovitoare călătorie.
Povestitorul : În cele din urmă Iosif şi Maria ajunseră noaptea târziu
la Betleem. În hanul plin de lume sosită pentru recensământ nu se găsi loc
pentru ei. Cei doi bătură pe la uşile oamenilor, dar toate casele erau ocupate.
De aceea fură nevoiţi să-şi găsească adăpost într-un staul de vite.
Povestitorul (Solomon): Tocmai atunci veni şi Mariei timpul să nască.
Povestitorul (Diana): Şi aduse pe lume un Fiu.
Povestitorul (Virgil): Îl înfăşă în scutece şi-L culcară în iesle.
(Sunt aduse pe scenă patul şi Pruncul. Iosif şi Maria stau de-o parte şi de
alta a Pruncului, privindu-L cu drag.)
Maria: Doamne, cât sunt de fericită că m-ai ales pe mine pentru
împlinirea lucrărilor tale! Ce bucurie nesfîrşită!
Iosif: Domnul fie lăudat! Slavă în veci Părintelui Ceresc şi Fiului Său,
Iisus!
(Corul cîntă “Astăzi s-a născut Hristos!”)
SCENA III
(Păstorii, Maria, Iosif, Pruncul)
(Corul cîntă “Trei păstori”)
113
Păstorul 1: Noi păzeam oile afară, în câmp, când iată un înger al

Domnului apăru înaintea noastră. Ne-am înfricoşat de moarte, dar îngerul
ne-a zis să nu ne temem că ne aduce o veste bună, care va fi spre bucuria
noastră.
Păstorul 2: Ne-a spus că în noaptea asta, în oraşul lui David, S-a
născut mântuitorul, care este Hristos Domnul.
Păstorul 3: Şi am venit şi noi degrabă unde ne-a spus îngerul şi L-am
găsit pe Prunc întocmai cum ni l-a descris el. Slavă Ţie, Doamne! Bucură-te,
Fecioară Maria, Domnul este cu Tine!
SCENA IV
(Irod, Marele Preot, Învăţatul, Magii)
Povestitorul : În Iudeea domnea pe atunci regele Irod. Aflând că la

Betleem S-a născut Iisus, câţiva înţelepţi din răsărit au venit la Ierusalim să-i
pună regelui întrebări.
Magul 1 (către Irod): Unde este regele Iudeilor, cel ce S-a născut?
Căci am văzut la răsărit steaua şi am venit să ne închinăm Lui.
Irod (tulburat): Ce rege? Ce se întâmplă? Ce-mi ascundeţi? Un
complot? O răscoală împotriva mea şi a împăratului de la Roma?
Marele Preot: Linişteşte-te, mărite rege, nu e nimic din toate acestea!
Sunt gânduri fără temei!
Irod: Să vină toţi cărturarii din ţară!
(Vine un cărturar cu o carte groasă în braţe.)
Irod: Bine ai venit, învăţatule! Tu care cercetezi în permanenţă
scrierile sfinte răspunde-mi la întrebarea: Unde se va naşte Mesia, Unsul
Domnului?
Învăţatul (citind din carte): În Betleemul Iudeu, pentru că iată ce a
profeţit proorocul: “Iar tu, Betleeme, tărâm al lui Iuda, nu eşti cu nimic mai
prejos, căci din tine va ieşi Păstorul ce va îndruma poporul meu Israel.”
Irod (cu şiretenie, către magi): Mergeţi şi căutaţi Pruncul şi, dacă Îl
veţi afla, vestiţi-mi şi mie, ca, venind şi eu, să mă închin Lui.
Povestitorul : În sinea lui însă regele hotărâse de pe acum să omoare
Pruncul, de teamă ca nu cumva să-i ocupe tronul atunci când va creşte mare.
SCENA V
(Magii, Maria, Iosif, Pruncul, povestitorii)
(Corul cântă “Steaua sus răsare”)
114
Povestitorul : Magii porniră la drum călăuziţi de aceeaşi stea, care

mergea înaintea lor, luminându-le drumul. Ajunşi la Betleem, magii intrară
în casa deasupra căreia se oprise steaua.
Magul 2: Aici, deasupra acestui staul s-a oprit Steaua Călăuzitoare. Îţi
mulţumim, Doamne, că ne-ai ales pe noi să ne închinăm Ţie!
(Magii se închină şi aduc darurile)
Magul 3: Îngăduie-ne, Doamne, să-ţi dăruim din bunurile noastre:
aur, tămâie, smirnă.
(Le pun lângă iesle pe rând)
Magul 1: O, tu, cea mai fericită mamă din lume! Roagă-te pentru noi,
îndură-te şi adu-ne iertarea păcatelor noastre.
Maria: Vă multumim din toată inima pentru cuvintele voastre pline
de înţelepciune şi pentru daruri.
(Magii pleacă.)
Povestitorul : Magii au făcut cale întoarsă, dar în acea noapte
Dumnezeu li s-a arătat în vis şi i-a prevenit să nu mai treacă pe la Irod. De
aceea ei au pornit spre casă pe un alt drum.
(Corul cântă “Cântec de Crăciun”)
Astăzi s-a născut Hristos O, ce veste minunată! Trei păstori

Astazi s-a născut Hristos O, ce veste minunată Trei păstori se întâlniră
Mesia chip luminos În Betleem ni s-arată Trei păstori se întâlniră
Lăudaţi şi cântaţi, Că s-a născut trup Raza soarelui, floarea soarelui
Şi vă bucuraţi ! Trup din duhul sfânt Şi aşa se sfătuiră:
Mititel înfăşeţel, Fecioara curată.
În scutec de bumbăcel Ca la Betleem Maria Haideţi fraţilor să mergem
Lăudaţi şi cântaţi Săvârşind călătoria Haideţi fraţilor să mergem
Şi vă bucuraţi ! În sărac locaş Raza soarelui, floarea soarelui
Vântul bate, nu-L răzbate, Lâng-acel oraş Floricele să culegem.
Neaua ninge, nu-L atinge A născut pe Mesia.
Lăudaţi şi cântaţi, Pe Fiul în al Său nume, Şi să facem o cunună
Şi vă bucuraţi ! Tatăl l-a trimes în lume Şi să facem o cunună
Şi de-acum până-n vecie Să se nască şi să crească Raza soarelui, floarea soarelui
Mila Domnului să fie Să ne mântuiască. S-ompletim cu voie bună.
Lăudaţi şi cântaţi,
Şi vă bucuraţi ! Şi s-o ducem lui Cristos
Şi s-o ducem lui Cristos
Raza soarelui, floarea soarelui
115
Să ne fïe de folos.
Cântec de Crăciun Steaua sus răsare
Iată vin colindători, Steaua sus răsare
Florile dalbe, Ca o taină mare
Noaptea pe la cântători. Steaua străluceşte
Şi ne zic mereu, mereu, Şi lumii vesteşte
Florile dalbe, Şi lumii vesteşte
Şi-L aduc pe Dumnezeu.
Dumnezeu adevărat, Ca astăzi Curata
Florile dalbe, Preanevinovata
Soare-n raze luminat. Fecioara Maria
Iată vin colindători, Naşte pe Mesia
Florile dalbe, Naşte pe Mesia
Noaptea pe la cântători.
Magii cum zăriră
Steaua şi porniră
Mergând după rază
Pe Hristos să-l vază
Pe Hristos să-l vază
116
VESTEA CEA BUNĂ: NAŞTEREA LUI ISUS

Scenetă în şapte acte.
Personajele (în ordinea intrării în scenă)sunt: Fecioara Maria, Îngerul Gavriil, Iosif, cei
trei păstori, femeia din Betleem, împăratul Irod alături de cei doi sfătuirori, Magii.
Povestitorul va apărea în toate actele.
Actul I
Îngerul Gavril si Fecioara Maria
Povestitorul: Într-un mic orăşel din nordul Israelului, Nazaret, trăia o

Fecioară cu inima curată şi iubitoare de Dumnezeu. Într-o bună zi, Domnul
trimise pe îngerul Gavril ca să-I vorbească:
Îngerul: Bucură-te, Precurată Fecioară, Domnul este cu tine! Binecuvântat

de cer este al tău nume. Ooo, plecăciune, Maria!
Maria : Ce-o vrea îngerul să spună ? Eu sunt binecuvântată de cer ?
Ingerul : Nu-ţi fie teamă, Maria, căci ai aflat har de la Dumnezeu.
Binecuvântată eşti între femei, căci Domnul îţi va da un dar...
Maria : Un dar ? Tot ce vine de la Dumnezeu sunt daruri.....
Ingerul : Darul acesta este deosebit, Maria ! Pentru că vei naşte un fiu. El va
fi mare şi se va numi Iisus, iar Domnul îi va da domnia peste întregul
pământ.
Maria : Dar cum este cu putinţă, când eu sunt fecioară ?
Îngerul : Duhul Sfânt va pogorî asupra ta şi puterea Celui Preaînalt te va
învălui. De aceea Sfântul Prunc ce se va naşte din tine se va numi Fiul lui
Dumnezeu. El va domni peste toate ţările şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit.
Maria : Sunt roaba Domnului. Implinească-se tot ce mi-ai spus acum !
Ooo, cât îl laud pe Domnul!
Domnul Sfânt s-a îndurat,
El la mine s-a uitat
Şi m- a binecuvântat !
Actul II
Îngerul Gavril, Iosif, Fecioara Maria si femeia din Betleem
117
Povestitorul: Iosif era un om neprihănit care dorea s-o ajute pe Maria vrând să o ia
de soţie. El avea să afle de la fecioară toată întâmplarea……
Maria: Iosif, am ceva important sa-ţi spun…. Sper ca mă vei înţelege. Iosif......,
prin puterea lui Dumnezeu, eu voi naşte un prunc.
Iosif : Vei aduce pe lume un copil ? Cum este cu putinţă ? Nu, nu înţeleg nimic,
Maria ! Ce va crede lumea ?
Povestitorul : Aflând că fecioara Maria aşteaptă un copil, Iosif hotărî să se despartă

de ea, dar îngerul i se arătă şi-i spuse :
Îngerul : Iosif.......Iosif, nu te teme să o iei de soţie pe Maria ! Nimeni n-o să râdă

de voi. Ea e binecuvântată şi aleasă dintre femei ca să nască pe Acela ce va mântui
pe oameni de păcatele lor. El se va numi Iisus ! Mergi, dar, la Maria si rămâi cu ea
pentru totdeauna.
Iosif : Iartă-mă, Marie, fecioară plină de har. De azi înainte mă vei urma şi te voi
păzi de rău. Mulţumesc lui Dumnezeu că m-a ales pe mine să fiu alături de tine.
Povestitorul : Timpul trecu. Augustus, împaratul roman din acea vreme, a emis un
decret prin care toţi oamenii trebuiau să se întoarcă la locurile unde s-au născut în
vederea realizării unui recensământ. Iosif si Maria aveau să ajungă la Betleem. Pe
atunci nu existau trenuri sau maşini şi o asemenea călătorie dura câteva zile. Dar să
vedem ce s-a mai întâmplat.........
Iosif : Maria, Cezarul a dat ordin ca fiecare om să mearga în locul în care s-a
născut. Mâine vom pleca la Betleem.
Maria: Vom merge împreună, dar drumu-i lung şi-anevoios, iar bani pentru
merinde-avem puţini.
(se deplasează dintr-o parte în alta a scenei)
Iosif : Încă puţin, Maria ! Rezistă ! Vom ajunge curând şi vom căuta un loc de
adăpost pentru noaptea asta.
(bate cu pumnul într-o uşă imaginară)
Mai aveţi locuri ? Ne primiţi şi pe noi ?
(intră în scenă femeia din Betleem)
Femeia din Betleem : Nu veţi găsi nici un adăpost ! E foarte aglomerat, e plin de
lume. Dar ştiu eu, undeva, o peştera unde veţi putea sta în noaptea asta şi unde să
nu vă fie frig. Hai, veniţi, veniţi cu mine !
118
Actul III
Îngerul Gavril şi păstorii
Povestitorul: Pe timpurile acelea vechi, în preajma Betleemului se aflau păşuni

întinse. În noaptea aceea, câţiva păstori stăteau de veghe lângă turmele lor de oi.
Îngerul apăru dintr-o dată, înfricoşându-i pe aceştia de moarte.
Ingerul : Nu vă temeţi, nu vă temeţi, căci o veste bună vă aduc. Mergeţi, călăuziţi

de această stea până veţi da de o peşteră. Intraţi acolo şi veţi găsi un Prunc înfăşat
în scutece şi culcat într-o iesle. El este Mesia, salvatorul nostru. Mergeţi,
mergeţi !...
Păstor 1 : Să mergem la Betleem şi să căutăm peştera despre care îngerul ne-a
vorbit !
Păstor 2 : Să mergem ! Şi să vedem cu ochii noştri minunea despre care îngerul ne-
a vorbit.
Păstor 3 : Steaua de pe cer ne va călăuzi spre iesle...
(Scena este luminată puternic de o stea. Păstorii merg spre cealaltă parte a scenei
unde se află Iosif, Maria şi Pruncul Iisus înfăşat)
Actul IV
Iosif, Maria si păstorii
Povestitorul: După cum vedeţi, Dumnezeu a trimis vestea naşterii lui Iisus Hristos
unor păstori iar ca loc de naştere a ales o peşteră modestă, nu un palat.
Iosif : De ce-aţi venit aici, acum ?

Păstor 2 : Ni s-a spus că-n seara asta Păstorul nostru s-a născut aici, în peştera
aceasta.
Iosif: Veniţi, intraţi să-l vedeţi!
Toţi păstorii (închinându-se în faţa Pruncului): Slavă lui Dumnezeu din cer, pace pe
pământ şi între oameni bunăvoire !
Păstor 1 : Ce bine că ai venit pe pământ, la noi, Mântuitorule drag !
Păstor 2 : Noi n-avem daruri sa-ţi dăm, pentru că suntem săraci, dar iată cum a
venit Domnul, într-o iesle la fel de săracă.
119
Păstor 3 : În schimb, Te vom purta în inimă toată viaţa şi Te vom iubi mereu.
Povestitorul : Păstorii s-au întors la turmele lor, slăvind si lăudând pe Domnul
pentru toate câte le-au văzut şi auzit aşa cum le vestise îngerul. In tot acest timp,
trei crai veneau de la răsărit îndemnaţi de aceeaşi stea....
(ies cu toţii)
Actul V
Magii se întâlnesc şi stau de vorbă.
Magul Belşaţar : Am spus eu de la început că nu pot fi singurul care am văzut

semnul divin. Dincotro vii ?
Magul Gaşpar : Întreabă-mă încotro merg. Am urmărit steua. Ce vrea oare această
stea să ne arate, stăpânilor ?
Magul Belşaţar : După calculele mele, ar trebui să se nască un împărat. Stiu că va
fi ceva minunat ! Universul ne pregăteşte ceva ! Această stea nouă e o adevărată
minune. Cred că adevărurile vor fi arătate poporului Israel.
Magul Gaşpar : Nu există decât un singur adevăr şi un singur Dumnezeu.
Magul Belşaţar : Scrierile confirmă calculele mele. Un rege va să se nască.
Magul Melchior : Un rege ?
Magul Belşaţar : Da ! El va izbăvi lumea de păcate !
Magul Melchior : Unde se va naşte ? Căci şi eu am văzut steaua şi am venit să mă
închin Lui.
Magul Gaşpar : Dacă urmărim steaua aceasta ne va îndruma spre un orăşel mic,
Betleem.
Magul Melchior : Să ne grăbim, precis a aflat Irod că am trecut graniţele ţării lui.
Actul VI
Irod, sfătuitorii lui Irod, Magii
Povestitorul : În Iudeea domnea pe atunci regele Irod. Aflând de la magi că la

Betleem s-a născut un Fiu de Împărat îşi puse în minte să omoare Pruncul de teamă
ca nu cumva să-i ocupe tronul atunci când va creşte mare…
Irod: Cum? Au trecut graniţele ţării mele? Şi nici unul nu mi-a trimis vreun mesaj ?
Unde se duc ?
Sfătuitor 1 : La Betleem, împărate !
Irod : La Betleem ? Oraşul acela mic şi urât ? Spune, sfătuitorule !
120
Sfătuitor 2 : Aşa e, împărate Irod ! O profeţie veche spune că poporul acesta

demult, tare demult aşteaptă. Regele ce trebuie să se nască va domni in Israel...
« Şi tu, Betleem, nu eşti cu nimic mai prejos decât celelalte cetăţi, căci din tine se
va ridica un Domnitor care va păstori poporul meu ».
Iord : Un rege ? Un rege in Israel ? Şi magii ăştia ce vor ? Să fie aduşi magii ! Şi
să-mi aduceţi numele copiilor nou-născuţi din Betleem ! Vreau ca să-l omorâţi pe
Cel ce va fi rege.
Sfătuitor 1 : Dar e un copil nevinovat, împărate !
Irod : Un copil ? Un copil nevinovat, spui ? Ba e vinovat pentru că s-a născut. E
vinovat pentru steaua asta care străluceşte.
(intră magii)
Magii (rostesc cu toţii): Slavă ţie, împărate!

Irod: Sunteţi oaspeţii mei. De bună seamă, vestiţi crai ai ţărilor din răsărit, veşti
bune îmi aduceţi, căci faţa vă e veselă!
M.M – Binecuvântat să fie Dumnezeu!
M. B. şi M. G. – Prin însăşi rânduiala Lui!
M.M – Eu sunt craiul Melchior şi vin din Persia.
(întorcându-se către ceilalţi doi)Se vede c-aţi făcut drum lung, stăpânilor!
M. G. – Mă numesc Gaşpar şi vin dintr-o ţară îndepărtată. Pe drum sunt de luni de
zile. Doar steaua merse înaintea mea şi mă umplu de bucurie zi şi noapte.
M. B. – Eu sunt craiul Belşaţar şi vin dintr-o ţară şi mai îndepărtată. In ţara mea,
strămăşii mei au vestit că de aici, din Ţara Sfântă, un împărat a toată lumea se va
naşte. Această stea vesteşte lumii măreţia naşterii Lui.
M. G. – Iat-o! Pleacă din nou !
M. B. – Ooo, rege, să vezi un împărat e mare cinste. Dar a vedea pe Împăratul
împăraţilor, ce multe semne ni-l vestesc că s-a născut în ţara asta, această slavă noi
o căutăm.
Irod (încet, pentru sine) : Un împărat în ţara mea? Hm, oare ce să fie?
(tare) – Mergeţi cu bine, iar de-L veţi găsi, veniţi şi-mi spuneţi şi mie, să merg să
mă închin Lui!
(ies magii, apoi ceilalţii ; rămâne povestitorul)
Povestitorul : Magii îl ascultară deşi au înţeles ce punea la cale Irod. Porniră la
drum, călăuziţi de stea. In cele din urmă steaua se opri deasupra peşterii unde se
afla Pruncul, spre marea lor bucurie....
Actul VII
Fecioara, Iosif, Magii
121
M. B. : Care e Pruncul, ce va fi Sfântul, bunul Păstor al iudeilor? Steaua Lui mare,

strălucitoare, ne-a vestit că-n lume, o sărbătoare din cer a venit!
M. G. : Lui vrem să ne-nchinăm! Noi suntem Magii şi-n răsărit naşterea Lui pe cer
am zărit!
M. M. : Noi am călătorit drum lung şi nesfârşit, din răsărit abia – abia, am sosit !
M. B. : (îngenunchind lângă Prunc): Aur, pentru Cel cu inima bogată şi curată.
M. G. : Smirnă, ah, din inimă, pentru Împăratul lumii! (îngenunchează)
M. M. : Tămâie să-I dăm şi pe genunchi Lui să ne-nchinăm! (îngenunchează)
Toţi magii: “Dumnezeu este virtutea mea, scăparea mea şi izbăvitorul meu” – zice
un psalm al acestei ţări binecuvântate. Să ne încredem Lui!
Povestitorul: Care credeţi că este cadoul lui Iisus pentru noi? O monedă din aur de
suflet ! Cu nestemata iubirii, cu rubinul de jertfă, cu safirul speranţei şi cu
mărgaritarele lacrimilor ! Colindătorii se aud din ce în ce mai aproape. In aer
rămâne mireasmă de brad, mireasmă de sfântă lumină. Intr-o iesle, un Prunc
drăgălaş surâde păstorilor, surâde soborului de îngeraşi, surâde Măicuţei Lui
Sfinte !
- Bine ai venit, Doamne, din nou, în Betleemul din inima noastră, unde ţi-am
pregătit vrednic sălaş, înmiresmat cu iubire şi pace !
122
SCENETĂ PENTRU SERBAREA DE CRĂCIUN
PERSONAJE:
Brăduţ Pădurarul, fata şi băiatul
Povestitorul pădurarului, soţia
Brazii (2) Tăietorul de lemne
Păsările (3) Moş Crăciun
Iepuraşii (2) Copii colindători
SCENA I
Povestitorul: Bine v-am găsit!(aşteaptă răspuns din sală) Zic bine v-am
găsit la o nouă serbare a Pomului de Crăciun! Ce ar fi mai potrivit să
punem în scenă cu această ocazie specială decât „Povestea Pomului de
Crăciun”, a brăduţului. Povestea începe ca orice poveste cu ……….,, A
fost odată…….”
1
(Povestitorul,brazii cei mari,iepuraşii şi Brăduţ)
Poveatitorul: A fost odată un brăduţ ce răsărise la umbra altor brazi mai
mari şi,pentru că aceştia îl umbreau,el nu prea creştea.Iepuraşii se
jucau,tot timpul sărindu-l-lucru cel deranja pe bietul Brăduţ.
Într-o zi de iarnă…………
Brăduţ; (se întinde trezit din somn): Aaaa!! Ia te uită! Ce minunăţie!

Toată pădurea s-a îmbrăcat în diamante!!
Brad 1 (bufnind în râs ): Auzi la el <diamante>!! Ha,ha,ha! Se vede că nu

ştii prea multe. Asta e zăpadă.A nins toată noaptea.
Brăduţ: Dar e minunată!! Zăpada vă face nespus de frumoşi. Oare şi eu

arăt la fel?
Brazii: (râzând unul către celălalt) Da.
123
Brad 2: Arăţi bine la cât de pipernicit eşti! Uită-te la el ce,,mândreţe de

brad”!
Brăduţ: Şi cine a împodobit pădurea?
Iepuraşii(ţopăind): Iarna! Iarna! Ea cerne zăpada peste toată pădurea şi-l

aduce pe moşul cu cadouri.
Brad 1(răţoindu-se): Ia mai tăceţi şi plecaţi pe la casele voastre! Iar ne-aţi

întristat.
Brăduţ: Ce motiv de întristare aveţi?
Brad 2: Tinere,se vede că nu ştii prea multe. Încă nu ai aflat,dar ascultă

la mine! Iarna aduce cu ea sfârşitul.
Brăduţ : Sfârşitul…. cui?
Brad 2: Al nostru,al brezilor. Nu ştiu de unde vine acest obicei ca de

Crăciun să fim tăiaţi şi luaţi acasă de oameni.
Brăduţ: Dar asta e minunat! Nu v-aţi săturat să staţi singuri acolo în

înaltul cerului?!
SCENA II
(Se aud vorbe.Apar pădurarul şi tăietorul de lemne.Discută ceva)
Pădurarul: Ia te uită! Nemaipomenit ! Ce brazi frumoşi! (arată spre
brazii cei mari)
Tăietotul: Daaa! Nevastă-mea tare o să se mai bucure când o să vadă ce

frumuseţe de brad i-am adus.
Pădurarul: Şi copiii mei or să cânte şi-or să danseze în jurul lui, şi-l vor
împodobi cu cele mai frumoase ornamente.
(Fiecare îşi ia câte un brad şi pleacă)
SCENA III
124
Pov.: Trecură ierni de-a rândul peste Brăduţ, iar fără cei doi brazi vecini
el crescu falnicşi viguros. Dar era singur şi trist. Doar păsările îi mai
ţineau companie din când în când.
Brăduţ(către păsări): Bun venit,prieteni dragi! Ce noutăţi îmi aduceţi?
Pasarea 1: Ce noutăţi?! Păi….e cam iarnă şi se apropie vremea

sărbătorilor.
Brăduţ : Ooo,da! De mult visez să mă ia şi pe mine cineva şi să mă

împodobească! Hai, te rog,mai povesteşte-mi! Cum e?
Pasărea 2: Nici eu nu ştiu foarte multe, doar că, privind pe geam, am

văzut cum oamenii sunt foarte fericiţi la vederea bradului:
Pasărea 3: Mai ales copiii. I-am văzut cântând şi dansând în jurul

bradului, iar el stă în mijlocul camerei împodobit cu fel şi fel de minunăţii.
Brăduţ: Abia aştept să fiu şi eu ales! În fiecare seară mă rog ca anul

acesta să fiu eu cel împodobit.
SCENA IV
(Apare pădurarul)
Pădurarul: Ia te uită! Ce mare s-a făcut şi frumos! Ce crengi dese are şi
de un verde nemaivăzut ! Acesta-i bradul de Crăciun de anul acesta.
Povestitorul: Şi punând mâna pe topor reteză pa Brăduţ de deasupra

pământului. Brăduţ însă nu simţi nici o durere căci era prea fericit să se
mai gândească şi la faptul că pădurarul îl tăiase din rădăcină.
SCENA V
(Casa pădurarului)
Pădurarul: Copii!! Hei,copii! Ia priviţi ce am găsit în pădure! O

minunăţie de brad!
Băiatul pădurarului: Vai, tată, e minunat într-adevăr! Nu cred că am mai

avut un brad atât de frumos vreodată.
125
Fata pădurarului: Are dreptate. E foarte mândru! Hai să-l împodobim şi

să aşteptăm colindătorii!
(Familia pădurarului împodobeşte bradul.Vin copii colindători.Se spun

cântece şi poezii în jurul lui Brăduţ)
Povestitorul: Seara, copiii obosiţi merg la culcare cu gândul la cadourile

moşului. Doar Brăduţ rămâne singur în încăpere, mândru de ornamentele
minunate ce-i împodobesc crengile verzi.
Brăduţ: Încercam eu să-mi închipui aceste momente, dar sunt mai presus
de imaginaţie! Sunt atât de fericit şi împlinit!(se aude o bufnitură) Cine e
acolo? Ce se aude?
(Intră Moş Crăciun cam impiedicat cu tichia într-o parte şi cu un sac
în braţe)
Moşul: Ptiu! Iar am uitat că pragul e mai înalt şi ca de fiecare dată mă

împiedic la intrare. Dar m-am împiedicat cu dreptul şi e lucru bun.
Brăduţ: Hei! Tu cine eşti? De ce intri aşa buzna în casele oamenilor?
Moşul (zâmbeşte ): Măi să fie! Văd că până la urmă cuiva i s-au îndeplinit
dorinţele. Cine sunt? Ho! Ho!Ho!
Brăduţ: Stai! Stai că te cunosc! Tu eşti mosul care are o sanie trasă de
reni. În fiecare an te vedeam plutind pe deasupra pădurii.
(Moşul râde şi dă aprobator din cap. Caută ceva pe sub brad.)
Brăduţ: Ce faci? Ce cauţi acolo?
Moşul: Caut un loc bun pentru cadouri. Aşa! Ia să vedem! (Scoate din sac
mai multe cadouri pe care le asează tacticos sub brad)
Brăduţ (Priveste cum mosul asează cadourile apoi întreabă ruşinat): Dar
pentru mine? Pentru mine nu ai nimic?
(Moşul stă puţin pe gânduri apoi scoate din sac o stea si o asează in vârful
bradului)
Brădut: E foarte frumoasă! Mulţumesc! Nici nu mi-aş fi dorit altceva!
126
Mosul: M-am gândit că steluţa este tot ce-ti lipseşte pentru a fi un pom de
Crăciun desăvâşit. (se uită la ceas) Trebuie să plec. Mă asteaptă şi alţi
copii. La revedere, Brăduţ! La revedere!
Brăduţ: La revedere!(căscând) La revedere! (şi adoarme)
SCENA VI
Povestitorul: Trecură sărbătorile. Brăduţ trăise multe momente frumoase
alături de familia pădurarului. Dar cum toate au un sfârşit……….
Nevasta pădurarului: Cred că ar fi bine să despodobim bradul că s-au

dus de mult sărbătorile.
Fata şi băiatul pădurarului: Da,mamă! Te ajutăm şi noi. (incep să

despodobească bradul)
Brăduţ(se împotriveşte): Nu! Va rog! Ce faceti? De ce să mă despobobiţi?

Afară e încă zăpadă. Iarna nu a plecat. Of! Nu mai pot să mă
împotrivesc! Nu mai am putere. Acele au început să-mi cadă şi verdeaţa
mea a pălit. Şi totuşi………nu-mi pare rău. Ce dacă s-a terminat? Am
trăit cele mai frumoase clipe din viaţa mea. Nicicând nu am fost mai
fericit!
Copiii pădurarului: Hai tată să scoatem bradul afară şi să-l ardem cum
ne e obiceiul!
Povestitorul: Şi arse Brăduţ, iar fumul albicios se înălţă în văzduh, apoi

se lăsă încet peste pădurea ce odată fusese locul naşterii lui Brăduţ.
Cu speranţa că mica noastră povestioară v-a plăcut, noi cei mici vă
urăm,,SĂRBĂTORI FERICITE !” ŞI,,LA MULŢI ANI!”
127
SCENETA DE CRACIUN MAGII
Colind :Afarã ninge liniştit
Trei crai de la rãsãrit

Spre stea au cãlãtorit
Si-au mers, dupã cum citim,
Pânã la Ierusalim
Si-acolo dac-au ajuns

Steaua-n nori li s-a ascuns
Si-a-nceput a colinda
Pe la case a-ntreba:
"Unde s-a nãscut "zicând,

Un crai mare pe pãmânt
Ca sã mergem sã-l vedem
Si Lui sã ne închinãm.
Colind : Trei crai de la Rãsãrit

Cu steaua au cãlãtorit
Şi pe cale cum mergeau
Steaua – nainte vedeau.
Iar când stau de – odihneau

Steaua încã-i aştepta
Pânã la Irod au ajuns
Steaua atunci li s-a ascuns
Irod : Fiilor, de unde veniţi, pe unde cãlãtoriţi,

De cine întrebaţi şi pe cine cãutaţi ?
128
Baltazar : Noi, împãrate de voieşti sã ştii,

Venim tocmai de la Rãsãrit
Am venit sã cãutãm şi bine sã cercetãm
Sã ştim cu adevãrat despre noul Împãrat.
Irod : Ce-mpãrat, ce-mpãrat poate sã fie

Sã-mi ia a mea împãrãţie ?
Cã eu sunt împãrat tare, peste toatã lumea mare
Şi de fac o loviturã, pãmântul se cutremurã
Se cutremurã cu îngrozire cã ştie cã-s în mânie
Melchior : O Iroade împãrate vin în a tale palate

Şi-n a ta împãrãţie, cu o mare bucurie
Sã ne faci tu cunoscut unde Isus s-a nãscut.
Irod : Ce, tu de Isus vorbeşti, ce mi te tot linguşeşti ?

Nu ştiu sã se nascã un fiu de viţã cereascã !
Gaspar : De n-a fost acuma este, noi vestim aceastã veste.

Şi prin doi trei cãlãreţi tu calea sã ne-o arãţi
Irod : Vãd cã sunteţi crai vestiţi, cum pe nume vã numiţi ?
Baltazar : O Iroade împãrate, vin în a tale palate

Şi-n împãrãţia ta pe Mesia a-l cãuta
Însã de voieşti sã ştii, noi suntem craii cei tri,
Stãpâni ai marii Persii:
Eu, astronom Baltazar, el regele Gaspar
Şi profetul Melchior, toţi la Domnu-nchinãtori.
Aducem lui Hristos daruri: aur, smirnã şi tãmâie,
În veci fi-va-i şi rãmâie.
Melchior : Însã înţelege bine, nu te cãutãm pe tine,

Ci de Isus cel Prea Mare facem la tine-ntrebare
Sã ne faci tu cunoscut unde Acesta s-a nãscut ?
Irod : Voi cu-acest cuvânt grãit rãu pe mine m-aţi rãnit

Nu ştiu, nu s-a auzit, n-a fost, nu s-a pomenit
Ca aicea sã se nascã un fiu de viţã cereascã.
129
Gaspar : O, Iroade împãrate, ce gândeşti spre cele dumnezeieşti

Eu le ştiu destul de bine cã tu ieşti la maţe câine.
Irod : Craiul fãrã de minte, piei acuma dinainte

Sã nu iau sabia-n mânã sã te fac praf şi ţãrânã.
Baltazar : Oho, cã de tine nu mi-e fricã

Cã a mea inimã nu-i micã
Cã şi eu c'aceştia doi suntem gata de rãzboi
Numai ceva de ne-ai face
Care nouã nu ne place
C-un cuvânt te-om şterge de pe pãmânt
Şi locul de sub tine va plânge
Vom vedea noi cine – nvinge.
Irod : Vai, lunã, stele, soare fiţi mie ajutãtoare

Uitãte soare şi vezi pânã capul nu-i retez
Te rog sãbioarã mai ieşi odatã din teacã.
Toţi : Tãiere, tãiere, groaznicã tãiere.
Irod : Mergeţi darã şi-ntrebaţi

Şi pe dânsul cãutaţi
Iarã de-l veţi afla cu bine
Sã va întoarceţi iar la mine
Cã şi eu de grabã sã merg
Şi la dânsul sã alerg
Sã mã-nchin cu cap plecat
Ca unui mare împãrat
Gaspar : Te putem asigura, dacã,nu te vom uita.
Irod : Cred cã de mine joc îti baţi

Şi pe la mine nu te abaţi
Melchior : Noi de aicea vom pleca şi pruncul vom cãuta

Drumul stelei vom urma ce calea ne-o va lumina
130
Craii dacã au plecat

Steaua iar s-a arãtat
Şi-au mers pãnã a stãtut
Unde Hristos s-a nãscut.
Cu daruri s-au închinat

Si cu toţi s-au bucurat
Iar napoi dacã-au purces
Pe altã cale au mers.
Gaspar : Iatã fraţi cã l-am aflat

Pe cel de mult aşteptat.
Melchior : Veniţi darã sã-nenchinãm

Daruri în genunchi sã-i dãm,
Ca toţi oamenii sã fie
Fraţi de-acum pânã-n vecie.
Ciobanul : ( oprind pe crai )

Dar voi unde şi-n ce parte
Turmele aveţi a paşte,
Cu Hristos ce-aveţi a face,
Abãtându-vã încoace
Ce daruri i-aţi adus,
Cine sunteţi, nu ne-aţi spus,
Cum este numele vostru,
Umblând pe pãmântul nostru
Ce-aveţi cu Hristosul nostru ?
Baltazar : Ciobane, de vrei sã ştii

Noi suntem craii, cei tri,
Stãpâni ai marii Persii.
Melchior : Melchior, eu mã numesc,

Cu aur Îl dãruiesc
Gaspar : Numele meu e Gaspar

Smirnã îi aduc în dar.
131
Baltazar : Baltazar eu mã numesc

Cu tãmâie-L dãruiesc.
Baltazar : Aşadar fraţi prea iubiţi

Şi de Domnul mântuiţi
Sã-i cântãm Domnului Sfânt
Cântãri nouã pe pãmânt.
Colindã : Astãzi s-a nãscut Hristos.
Îngerul : ( spre crai )

Sunt trimis de Dumnezeu
Ascultaţi ce vã spun eu
Sã nu mai daţi prin cetate
Ci sã daţi prin altã parte
Irod nimic sã nu ştie
De sfânta voastrã solie
Cã el şi-a pus gând rãu
Sã omoare pe Fiul lui Dumnezeu
Astãzi s-a nãscut Hristos
Astãzi s-a nãscut Hristos

Mesia, chip luminos
Lãudaţi şi cântaţi şi vã bucuraţi. ( bis )
Mititel, înfãşãţel,
În scutec de bumbãcel
Vântul bate, nul rãzbate

Neaua ninge, nu-l atinge,
Şi de-acum pânã-n vecie,
132
Mila Domnului sã fie,
133
SCENETA „NAŞTEREA DOMNULUI”
Serbarea se deschide cu o prezentare a personajelor pe un colind, după care fiecare se

aşează la locul lui. Copiii au în mână câte o căndeluţă. Lumina este stinsă.
POVESTITOR 1: Fiindcă astăzi e sărbătoare

Şi cu toţii aţi venit,
Noi vă facem o urare
Şi vă spunem : “Bun sosit”
POVESTITOR 2: Când vine vremea rea,
Cu primii fulgi de nea,
Se scutură din nori,
De Sfinte Sărbători,
Poveşti cu îngeraşi
Pentru copii poznaşi,
Poveşti cu Sfinţi Părinţi
Pentru copii cuminţi.
Aflaţi-le acum,
În prag de Moş Ajun.
Colind: “ O, ce veste minunată”
POVESTITOR 3: Într-un orăşel mic din nordul Israelului, Nazaret, trăia o fecioară cu inima
curată şi iubitoare de Dumnezeu. Într-o bună zi Domnul trimise pe îngerul
Gavriil ca să îi vorbească.
ÎNGERUL 1: Bucură-te, Fecioară, Domnul este cu tine. Binecuvântat de cer este numele
tău.
MARIA: Ce-o vrea îngerul să spună? Eu sunt binecuvântată de cer?
ÎNGERUL 1: Nu-ţi fie teamă, Maria, căci eşti binecuvântată de Dumnezeu şi acesta îţi va
da un dar.....
MARIA: Un dar? Tot ce vine de la Dumnezeu sunt daruri.
ÎNGERUL 1: Darul acesta este deosebit, Maria! Pentru că vei naşte un fiu, care se va numi
Iisus.
MARIA: Sunt roaba Domnului. Împlinească-se tot ce mi-a spus acum.
Domnul Sfânt s-a îndurat,
El la mine s-a uitat
Şi m-a binecuvântat.
POVESTITOR 1: Maria se gândeşte la planul pe care îl are Dumnezeu pentru copilul ei.
134
Dar Iosif cu care era logodită Maria, nu înţelege ce i-a spus îngerul Mariei.
Într-o noapte un înger i se arată lui Iosif în vis şi îi vorbeşte.
ÎNGERUL 1: Iosif nu te teme să o iei pe Maria la tine, Dumnezeu a ales-o să fie mama
fiului său. Trebuie să îi pui numele Iisus pentru că el va salva omenirea de păcate.
IOSIF: O, Maria, azi noapte în vis un înger mi-a spus că tu vei fi mama Domnului. Înteleg
acum că Dumnezeu m-a ales să am grijă de tine şi de fiul său.
POVESTITOR 3: Într-o ţară îndepărtată
Betleem intitulată
Un om cu povara sa
Amărât la porţi bătea
Îi ruga pe toţi fierbinte
Şi cu paşnice cuvinte
Să-l primească peste noapte
Că soţia lui va naşte
Pe copilul cel mai sfânt
Care vine pe pământ
C-aşa-i voia Domnului
Să se nască Fiul Lui.
MARIA: Iosif să ne oprim aici, drumul a fost lung şi obositor, este târziu şi sunt obosită.
Vom rămâne aici în staul.
IOSIF: Maria, acesta nu este un loc potrivit pentru tine.
MARIA: Lasă Iosif sunt mulţumită cu orice adăpost. Rămânem aici la noapte.
POVESTITOR 2: În timpul acela erau nişte păstori care stăteau afară în câmp şi păzeau oile
noaptea.
POVESTITOR 1: Îngerii au coborât
La păstori de i-au trezit
Îndemnându-i să purceadă
Pe Hristos şi ei să-l vadă.
PĂSTOR 1: Oile sunt liniştite. Nu văd nici o primejdie.
PĂSTOR 2: Ce adâncă şi liniştită este noaptea!
Scena este luminată puternic; se aprinde o lumină
PĂSTOR 3: Uitaţi...... o lumină..... se apropie de noi!
PĂSTOR 1: Ce să fie? Nu-i foc dar luminează ca ziua.
Colind: “ Ziurel de ziuă”
PĂSTOR 2: Doamne sfinte, am visat?
A fost îngerul curat?!
PĂSTOR 3: O, tu frate, n-ai visat. Priveşte! E minunat!
El este un inger sfânt.
PĂSTOR 1: S-ascultăm al său cuvânt.
135
ÎNGERUL 2: Nu vă temeţi, căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot
poporul. Astăzi în cetatea lui David vi s-a născut un Mântuitor. Veţi găsi un prunc înfăşat în
scutece şi culcat într-o iesle.
ÎNGERUL 3: O minune! O minune!
Se întâmpl-acum în lume!
Steaua de la răsărit
Cu raza-i pân-la pământ,
Îl vesteşte pe Mesia
Născut de Sfânta Maria.
Mergeţi şi vă închinaţi
Domnului Iisus Hristos,
Dumnezeul din vecie
Al tuturor va să fie.
PĂSTOR 1: Nu-mi vine să cred

Ce am văzut şi auzit
Dumnezeu ne-a trimis
Un mântuitor în aceasta seară.
PĂSTOR 2: Îngerii au spus că îl găsim
Pe Mântuitor într-o iesle
Să mergem la Betleem
Şi să îl vedem.
PĂSTOR 1: Parcă cerul s-a deschis
Să mergem că nu e vis.
PĂSTOR 3: Fraţilor, să ne grăbim
Pe Mesia să-l găsim
Cu daruri să ne-nchinăm
Bucurie să aflăm.
Păstorii se îndreaptă spre cealaltă parte a scenei unde se află Maria, Iosif şi pruncul
Colind: “ Trei păstori”
PĂSTOR 2: Uite, este lumină în staul
(intră el şi se închină)
IOSIF: Veniţi, intraţi să îl vedeţi
Bucurie să aveţi
PĂSTOR 3: O, Dumnezeu, îţi mulţumim
Că ne-ai trimis un Mântuitor
Şi că ne-ai îngăduit să îl vedem.
PĂSTOR 1: Dumnezeule Preasfânt
Trimis pe al nostru pământ
136
Cu chip sfânt şi omenesc

Îngerii nouă ne-au spus
Că tu eşti domnul cel Sfânt.
PĂSTOR 2: De la stână am luat
Un miel blând nevinovat
Şi în dar ţi l-am adus
Doamne, Sfântule Iisus.
Să fii binecuvântat
Împărate Luminat.
POVESTITOR 1: Păstorii s-au întors la turmele lor slăvind şi lăudând pe Domnul
Apar în scenă Irod şi sfătuitorii

Irod bate din palme
SFĂTUITOR 1: Porunciţi prealuminate împărate
IROD: Ce se mai întâmplă prin cetate?
SFĂTUITOR: Astă seară prin cetate

Prea puternice împărate
Trei regi au sosit în grabă
Pe cine întâlnesc întreabă:
Nu ştiţi unde s-a născut
Un crai mare de curând?
IROD: Mergeţi şi găsiţi-i
Şi cu ei aici să fiţi
Şi de mine pomeniţi.
POVESTITOR 1: Din trei părţi de lume
Iată se porniră-anume
Magi şi crai cu daruri sfinte
Lui Hristos fiind menite.
POVESTITOR 2: Şi-n noaptea sfântă de Crăciun
Pe drumul nins de lună
Trei magi cu suflet bun
Veniră împreună.
POVESTITOR 3: De unde vin? Cum se numesc?
Ce doruri îi frământă
Spre-o iesle ei călătoresc
Şi cerurile cântă.
Colind “ Trei crai de la răsărit”
SFĂTUITOR 2: Fraţilor, trei regi măriţi
137
Veniţi şi poftiţi a merge

Pân’ la Irod împărat
Fiindcă mulţi s-au adunat
În marele lui palat.
Pentru a vă întreba
Ce va dori Măria Sa.
IROD: Eroilor de la răsărit
Pentru ce la noi aţi venit?
Prin Ierusalim de umblaţi
Pe cine?... ce căutaţi?
MAG 1: Eu, sunt Craiul din părţile Răsăritului
După steaua ce mi s-a arătat, am citit şi am aflat
Că s-a născut Mesia pe pământ
Şi merg la Viflaim, să mă închin Lui.
MAG 2: Eu tot crai sunt
MAG 3: Eu merg prin lume –a cerceta
Şi necinste-a judeca...
Sunt Domnul Domnilor
Craiul, Crailor
Împăratul Împăraţilor
CEI TREI CRAI: Dar tu ce mare crai eşti?
De tot stai şi ispiteşti
Trei feţe Dumnezeieşti?
IROD: Eu, sunt Irod împărat! De mine toţi au aflat
Că sunt împărat vestit şi de neînlocuit
Către sfătuitori: Mergeţi şi –l căutaţi pe Mesia.
SFĂTUITOR 2: ( către înger) Înger, îngeraşul meu,
E de bine sau de rău?
ÎNGERUL 2: Poruncă prea Înalte Împărate!
IROD: Prin ce poţi dovedi că s-a născut Mesia pe pământ?
ÎNGERUL 2: Prin Sfintele Scripturi; prin lumina stelei
S-a dovedit că s-a născut Mesia pe pământ
Iată, sus spre răsărit
138
Mare zgomot s-auzit

Îngerii toţi povestesc
Şi de Hristos pomenesc.
IROD: Acest prunc va muri.
CEI TREI CRAI: Nu va muri.
ÎNGERUL 3: Irod eşti prea întunecat
Eşti mai rău decât un leu
Tu crezi că eşti Dumnezeu?
Pe Hristos tu vrei să-l tai
Să-ţi capeti dreptate în rai
Domnul nu-ţi va ajuta
Pe Iisus a îl tăia.
IROD: Vă rog să-mi spuneţi şi mie
Naşterea - când va să fie.
Ca eu, cu inima curată
Să mă închin Lui
Şi să-i dau daruri ca zestre
Iar celui ce-mi va da dovadă
Va primi mare răsplată.
POVESTITOR 1: Mama pruncul a-nfăşat
Şi în iesle l-a culcat.
În iesle pe fân uscat
Pe al lumii împărat.
POVESTITOR 2: Iar trei crai mânaţi de dor
Lăsând ţări în urma lor
După stea călătoresc
Să găsească prunc ceresc.
POVESTITOR 3: Şi să facă închinare
Pruncului cel sfânt şi care
S-a născut în lume, jos,
Pentru omul păcătos.
Colind “ Steaua sus răsare”
MAG 3: Am venit cale lungă să ne închinăm

Copilului ceresc!
MAG 2 : Am aşteptat atât de mult lumină să se facă
Şi am ştiut că Dumnezeu ne va trimite un Mântuitor
MAG 1: Noi am venit cu daruri sfinte
Şi vrem să-i dăruim Domnului sfânt
139
Aur, smirnă şi tămâie.

PĂSTOR 3 : Blând miel, Doamne, ti-am adus
Că eşti veşnicul Iisus.
MAG 1: Copilaş micuţ, divin
Noi la ieslea ta venim
Să-ţi aducem dar din dar,
Voci curate de cristal.
MAG 2: Îţi cântăm cu toţi voioşi
Că ai venit aici jos,
Să ne-arăţi stând pe pământ
Calea către Tatăl Sfânt.
MAG 3: Ca păstorii şi noi vrem
Să-ţi aducem ce avem
Şi ne-avănd noi altceva
Îţi dăm toată dragostea.
MAG 3: În dar, aur am adus
Pentru veşnicul Iisus
MAG 2: Sfântul mir, din plante rare
Şi frumos mirositoare
Cu migală sfântă scos
Ca să-l ungeţi pe Hristos.
MAG 1: Eu, tămâie am adus
Smirna arborelui sfânt
Ce prin aprinderi răspândeşte
Un miros foarte plăcut.
ÎNGERUL 1: Pe Iisus nu l-a tăiat
Irod, acel împărat
Fecioara îl va apăra
Când în Egipt vor pleca
Conduşi de îngerul sfânt
Venit pe acest pământ.
Colind “ Astăzi s-a născut Hristos”
POVESTITOR 1: De-atunci în seara de Crăciun
Creştinu-mparte ce-i mai bun,
Sărbătorind cum se cuvine
Această naştere divină.
PĂSTOR 2: Copiii pleacă la urat
Şi nu se opresc din colindat
Până ce toţi n-au ascultat
140
Povestea lui Iisus cel lăudat

ÎNGER 2: Se cuvine de Crăciun
Tot omul să fie bun
Cei mai mici şi cei mai mari
Mai ales pruncii şcolari
Toţi pruncii să ne adunăm
Să mergem să ne-nchinăm
Lui Hristos astăzi născut
Într-o iesle aşternut.
Colind” Colinde, colinde ”
PĂSTOR 3:Vai.....! Ia uitaţi-vă aici
Anul vechi e în straie de nămeţi!
S-a-mbrăcat şi-i gata de plecare!
Anul nou, ştiu vine iară,
Ne-a şi anunţat printr-o scrisoare.
SFĂTUITOR 2: Frunză verde de mărar
(anul vechi) Bună seara, gospodari
Puţin am să vă vorbesc
Anul nou să-l intâlnesc
IOSIF: Bună seara, veterane!
SFĂTUITOR 2:Bun venit, căpitane!
(anul vechi) Anul nou e tinereţe
Eu, la capăt de bătrâneţe!
Mi s-a împlinit sorocul
Ia-mi cu vrednicie locul!
IOSIF: Nu vă uitaţi că sunt mic
(an nou)În curând voi fi voinic
Am să aduc în lumea toată
Liniştea mult aşteptată
Anul nou eu mă numesc
Şi să ştiţi că vă doresc
Tuturor aici de faţă
S-aveţi dragoste în viaţă
Şi-nţelegere în casă.
Să-nvăţaţi şi să aveţi parte
Numai de noroc în toate
Mai mulţi bani în buzunar
Şi mult soare-n calendar.
Colind “ Colindiţa”
141
MARIA: Această colindă vie

O-nchinăm cu bucurie
Şi cu mare veselie,
C-am ajuns şi-n acest an
Să vă spunem „La mulţi ani”
Vă urăm ca, de Crăciun
Să primiţi cu Moş Ajun.
Deci rămâneţi sănătoşi
C-aţi fost tare inimoşi
Şi rămâneţi luminaţi
Şi colinde ascultaţi.
PĂSTOR 1:V-am cântat, v-am colindat
Pe la case am urat
Iar acum noi vă dansăm
Cum este de sărbători.
142
SERBARE DE CRĂCIUN
PREZENTATOR
DRAGI TĂTICI, SCUMPE MĂMICI

BUNICUŢE SAU BUNICI
CE V-AŢI ADUNAT AICI,
SPECTATORI ŞI SPECTATOARE
ASTĂZI NOI VOM DA SERBARE,
CĂCI E MARE SĂRBĂTOARE!
PREZENTATOR
FIINDCĂ ASTĂZI E SERBARE

ŞI CU TOŢII AŢI VENIT,
NOI VĂ FACEM O URARE
ŞI VĂ SPUNEM: BUN VENIT!
PREZENTATOR
DOAMNE, ŢIE MĂ ROG!..
N-AM ŞTIUT SĂ STRÂNG DECÂT PUMNUL CĂUŞ SĂ-MI

LINIŞTESC SETEA DE APĂ, DE DOR, DE DRAGOSTE DE MAMĂ.
DAR DE CREDINŢĂ N-AM AUZIT LA GRĂDINIŢĂ.
NIMENI NU MI-A VORBIT, DE ACEEA DOAMNE AM GREŞIT!
N-AM ŞTIUT SĂ STRÂNG TREI DEGETE DECÂT ATUNCI
CÂND SCRIU.
ACUM MAMA MĂ ÎNVAŢĂ SPRE TINE SĂ VIN
CU CELE TREI DEGETE SĂ MĂ ÎNCHIN LA TINE, SĂ MĂ
ROG
SĂ-MI IERŢI GREŞELILE TOATE, CU GÂNDUL, CU FAPTA,
GREŞELI NECUGETATE..
ŞI TE ROG, DOAMNE, MĂ IARTĂ C-AM GREŞIT
LA TINE VIN CUMINTE ŞI SMERIT
143
SPRE TINE-ALERG CU CUGETUL CINSTIT!
POVESTITOR
CÂND VINE VREMEA REA

CU PRIMII FULGI DE NEA
SE SCUTURĂ DIN NORI
DE SFINTE SĂRBĂTORI
POVEŞTI CU SFINŢI PĂRINŢI
PENTRU COPII CUMINŢI
AFLAŢI-LE ACUM, ÎN PRAG DE MOŞ AJUN!
POVESTITOR
CÂND HRISTOS DOMNUL ERA SĂ SE NASCĂ

IEŞIT-A ÎN ŢARĂ PORUNCĂ REGEASCĂ:
TOŢI SĂ MEARGĂ ŞI SĂ SE ÎNSCRIE
ÎN CETATEA-N CARE-I A LOR OBÂRŞIE;
ŞI ÎN GALILEEA, DE LA NAZARET
MERGEA ŞI MARIA CU IOSIF CEL DREPT
PÂN LA BETLEEM, ORAŞUL VESTIT
UNDE-ŞI CĂUTARĂ LOC PENTRU DORMIT.
MARIA
DRAGĂ IOSIF, CA DE GHEAŢĂ-I NOAPTEA AZI

OARE NU GĂSIM LOCAŞ
PENTRU-AL NOSTRU COPILAŞ?
CĂ MI-AR TREBUI PĂTUŢ
SĂ-L POT NAŞTE PE PRUNCUŢ!
IOSIF
STAI AICI, CĂ EU PORNESC

POATE-O CASĂ-AM SĂ GĂSESC!
CIOC, CIOC, CIOC!

CĂUTĂM UN ADĂPOST!
144
HANGIŢA
E HANUL PLIN, E HANUL PLIN

NU-I NICIUN LOC;
DOAR ÎN GRAJD, DACĂ DORIŢI
UN LOC SĂ V-ADĂPOSTIŢI.
POVESTITOR
IOSIF ŞI MARIA
LUMINAŢI DE-O RAZĂ
ÎN ORAŞ INTRAU
ŞI ÎN GRAJDUL RECE
PĂTUŢUL PREGĂTEAU.
POVESTITOR
TU N-AI VĂZUT PĂDUREA

COPILE DRAG, AL MEU
PĂDUREA IARNA DOARME
AŞA VREA DUMNEZEU!
ŞI NUMAI CÂTE-UN VISCOL

O, BATE UNEORI
EA PLÂNGE-ATUNCI CU LACRIMI
CUPRINSĂ DE FIORI
ŞI TACE-APOI, ŞI-ADOARME
CÂND VISCOLELE PIER
ÎN NOAPTEA-ACEASTA, ÎNSĂ
VIN ÎNGERII DIN CER
ŞI ZBOARĂ-NCET DE-A LUNGUL

PĂDURILOR DE BRAZI
ŞI CÂNTĂ-NCET ŞI MERE
ŞI FLORI DIN SÂN LE CAD.
145
ÎNGER
DRAGĂ MAICĂ PREACURATĂ

ÎŢI DĂRUIESC UN COPILAŞ
FRUMOŞ CA UN ÎNGERAŞ
SĂ-L PUI ÎN IESLE PE FÂN USCAT
PE AL LUMII ÎMPĂRAT.
POVESTITOR
IATĂ CĂ ŞI STEAUA PE CERURI LUCEŞTE

ŞI DIN RĂSĂRITURI LA TOŢI POVESTEŞTE
CĂ AICI, ÎN LUME, SUB UN CER FRUMOS
S-A NĂSCUT DOMNUL ISUS HRISTOS.
POVESTITOR
ÎNGERII AU COBORÂT
LA PĂSTORI ŞI I-AU TREZIT
ÎNDEMNÂNDU-I CA SĂ MEARGĂ
PE HRISTOS ŞI EI SĂ-L VADĂ.
ÎNGER
NU VĂ FIE FRICĂ, OAMENI BUNI

O VESTE MARE-AM SĂ VĂ SPUN:
O FECIOARĂ MINUNATĂ
A NĂSCUT UN COPILAŞ,
EL E GINGAŞ, DELICAT,
VA FI MARE ÎMPĂRAT.
PĂSTOR 1
IA PRIVIŢI ACOLO SUS

STEAUA CUM MAI STRĂLUCEŞTE,
PARCĂ MIEZUL ZILEI ESTE;
VOI, MIELUŢI ŞI MIELUŞEI
146
IUTE SĂ VĂ ADUNAŢI
CĂTRE STAUL SĂ PORNIM
ŞI MINUNEA S-O PRIVIM.
PĂSTOR 2
AZI NOAPTE CÂND M-AM CULCAT

UN CIUDAT VIS MI S-A DAT,
SĂ MERGEM LA BETLEEM
PE HRISTOS SĂ ÎL VEDEM!
PĂSTOR 3
PARCĂ CERUL S-A DESCHIS

SĂ MERGEM CĂ NU E VIS!
FRAŢILOR, SĂ NE GRĂBIM
PE MESIA SĂ-L GĂSIM,
CU DARURI SĂ NE-NCHINĂM,
BUCURIE SĂ AFLĂM!
PĂSTORII
BUNĂ SEARA! BUNĂ SEARA!

NE-AM GÂNDIT CA SĂ VENIM
PRUNCULUI SĂ DĂRUIM:
PĂSTORUL 1
O LÂNIŢĂ CĂLDICICĂ
S-O AIBĂ CA PĂTURICĂ.
PĂSTORUL 2
EU ÎI DĂRUIESC LĂPTIC
CA SĂ CREASCĂ MAI VOINIC.
PĂSTORUL 3
EU ÎŢI DAU UN MIC MIELUŢ
147
SĂ SE JOACE, CĂ-I MICUŢ!

POVESTITOR
TREI CRAI DE LA RĂSĂRIT

SPRE STEA AU CĂLĂTORIT
ŞI AU MERS DUPĂ CUM ŞTIM
PÂNĂ LA IERUSALIM,
ACOLO CUM AU AJUNS
STEAUA-N ZORI LI S-A ASCUNS
ŞI-AU ÎNCEPUT A SE PLIMBA
PRIN ORAŞ A ÎNTREBA
UNDE S-A NĂSCUT ZICÂND
UN CRAI MARE DE CURÂND,
IAR IROD ÎMPĂRAT
AUZIND S-A TULBURAT,
PE CRAI DEGRAB I-A CHEMAT
ŞI ÎN TAINĂ I-A-NTREBAT,
ISPITINDU-I DE PRISOS
UNDE S-A NĂSCUT HRISTOS.
IROD
DE UNDE VENIŢI?
ŞI UNDE CĂLĂTORIŢI?
DE CINE ÎNTREBAŢI?
ŞI PE CINE CĂUTAŢI?
GAŞPAR
NOI, ÎMPĂRATE, AM VENIT

TOCMAI DE LA RĂSĂRIT
ŞI CĂUTĂM CU-ADEVĂRAT
PE NOUL ÎMPĂRAT
CA SĂ I NE ÎNCHINĂM
FRUMOASE DARURI SĂ-I DĂM,
AL MEU NUME E GAŞPAR
ŞI TĂMÂIE-ADUC ÎN DAR.
IROD
148
DAR TU CINE EŞTI? ŞI CUM TE NUMEŞTI?
MELCHIOR
O, IROADE ÎMPĂRATE
SĂ TRĂIEŞTI CU SĂNĂTATE,
DAR DE VREI SĂ ŞTII MAI BINE
NOI NU TE CĂUTĂM PE TINE,
CI NOI UMBLĂM ÎNTREBÂND
DE CEL NĂSCUT DE CURÂND,
DE-MPĂRATUL ÎMPĂRAŢILOR
ŞI DE DOMNUL DOMNILOR;
ACEASTĂ STEA STRĂLUCITĂ

PREA FRUMOASĂ ŞI VESTITĂ
NOI AM VĂZUT-O LA RĂSĂRIT
ŞI DUPĂ LINIA EI AM PORNIT
CUNOSCÂND NOI CE FOLOS
NE VA ADUCE HRISTOS.
EU MELCHIOR MĂ NUMESC
ŞI SMIRNĂ ÎI DĂRUIESC.
IROD
DAR TU CINE EŞTI ŞI CUM TE NUMEŞTI?
BALTAZAR
ÎMPĂRATE, SĂ TRĂIEŞTI
SĂNĂTOS SĂ-MPĂRĂŢEŞTI
DACĂ VREI, ORICUM AFLAI
NOI SUNTEM CEI TREI CRAI.
EU, ASTRONOM BALTAZAR,
MELCHIOR ŞI CU GAŞPAR
AM PORNIT SĂ CERCETĂM,
PE HRISTOS SĂ ÎL AFLĂM,
FRUMOASE DARURI SĂ-I DĂM
CA UN SEMN DE BUCURIE:
149
AUR, SMIRNĂ ŞI TĂMÂIE.
IROD
VĂD CĂ SUNTEŢI CRAI VESTIŢI

ŞI-ACUM ŞTIU CUM VĂ NUMIŢI,
DAR MĂ MIR CE-AŢI CUVÂNTAT
ŞI DESPRE CE ÎMPĂRAT?
CE-MPĂRAT POATE SĂ FIE
SĂ-MI IA A MEA ÎMPĂRĂŢIE?
CĂCI EU SUNT ÎMPĂRATUL TARE
PESTE LUMEA ASTA MARE.
ÎNGER
HAIDEŢI, FRAŢILOR SĂ NE GRĂBIM

LA BETLEEM SĂ PORNIM
PE HRISTOS SĂ ÎL AFLĂM
DARURILE NOI SĂ-I DĂM.
IROD
MERGEŢI, DAR ŞI ÎNTREBAŢI

ŞI PE DOMNUL CĂUTAŢI
ŞI DACĂ-L VEŢI AFLA BINE
SĂ VENIŢI ŞI PE LA MINE,
CA ŞI EU DEGRAB SĂ MERG
ŞI LA DÂNSUL SĂ ALERG
SĂ MĂ-NCHIN CU CAP PLECAT
CA UNUI MARE ÎMPĂRAT.
POVESTITOR
CRAII DACĂ AU PLECAT

STEAUA IAR S-A ARĂTAT
ŞI AU MERS PÂN-AU VĂZUT
UNDE PRUNCUL S-A NĂSCUT.
MARIA
150
DRAGUL MAMEI COPILAŞ,

DRAGUL MAMEI ADORAŞ
CRED CĂ-ŢI ESTE FOARTE FRIG
ŞI LA PIEPT AM SĂ TE STRÂNG.
NANI, NANI, DORMI UŞOR
DRAGUL MAMEI PUIŞOR,
NANI, NANI COPILAŞ
DRAGUL MAMEI ADORAŞ.
IOSIF
FIŢI BINEVENIŢI! FIŢI BINEVENIŢI!

POATE SUNTEŢI OBOSIŢI,
DACĂ DE LA DRUM SOSIŢI,
HAIDEŢI SĂ VĂ ÎNCĂLZIŢI,
COPILAŞUL S-A NĂSCUT
AŞA CUM DOMNUL A VRUT
ÎN IESLE SĂRĂCĂCIOASĂ,
NU ÎN LUMINOASĂ CASĂ.
ÎNGER
SUNT ÎNGERUL LUI DUMNEZEU,

ASCULTAŢI CE VĂ ZIC EU:
MERGEŢI ÎN ALTĂ PARTE,
IROD, CU GÂND TICĂLOS
VREA SĂ-L UCIDĂ PE HRISTOS.
POVESTITOR
MAICA PRUNCULUI ISUS

ALERGÂND ÎN JOS ŞI SUS
FIULUI SĂU PRECURAT
ADĂPOST I-A CĂUTAT.
DAR DUPĂ O ZI ÎNTREAGĂ,
OBOSITĂ, FĂRĂ VLAGĂ
S-A OPRIT ŞI S-A RUGAT
DE UN BRAD VERDE ÎNALT.
151
MARIA
BRAD ÎNALT CU FRUNZA DEASĂ,

ÎN UMBRARUL TĂU MĂ LASĂ,
CĂCI OSTAŞI CU LĂNCI DE FIER
VIAŢA PRUNCULUI MI-O CER,
AJUTOR DE ÎMI VEI DA,
TE VOI BINECUVÂNTA!
BRADUL
MAICA DOMNULUI HRISTOS,

EU ÎŢI MULŢUMESC FRUMOS,
CĂ PE MINE M-AI VĂZUT
ŞI-AJUTORUL MI-AI CERUT.
PRUNCULUI ÎNFĂŞEŢEL
ÎI VOI FACE LEGĂNEL
ŞI ÎNCET ÎL VOI DOINI
PÂNĂ CÂND VA ADORMI.
DIN RĂŞINĂ TĂMÂIOARĂ
ÎI VOI APRINDE CĂTRE SEARĂ.
IAR DIN CONURILE MELE
AM SĂ-I FAC LUMÂNĂRELE.
OSTAŞ 1
N-A FOST DRUM, N-A FOST CĂRARE,

N-A FOST APĂ CURGĂTOARE
ŞI NICI CUIB DE ZBURĂTOARE
SĂ NU LE FI CERCETAT,
DAR DE URMĂ NU LE-AM DAT.
OSTAŞ 2
ACEST LOC ÎMPĂDURIT DUCE PÂNĂ ÎN EGIPT.

PRINTRE FAGI, PRINTRE STEJARI,
SE ASCUND MEREU FUGARI.
PRUNC ŞI MAICĂ DE-AU AJUNS
152
PE AICI S-OR FI ASCUNS,

PE SUB FRUNZELE BOGATE
SĂ LE RĂSCOLIM PE TOATE!
OSTAŞ 3
BRADUL NU L-AM CERCETAT,

OARE CUM DE L-AM UITAT?
NU E NIMENI, E PUSTIU
SĂ PLECĂM CĂ E TÂRZIU!
MARIA
ÎŢI MULŢUMESC, BRAD FRUMOS

AI FOST BUN ŞI CREDINCIOS;
FAPTA TA CEA MINUNATĂ
VA PRIMI SFÂNTĂ RĂSPLATĂ;
DE ACUM PÂNĂ-N VECIE
LUMEA TREBUIE SĂ ŞTIE
CĂ EŞTI POMUL DE CRĂCIUN
PENTRU TOT CREŞTINUL BUN.
ÎNGER
ACEASTĂ ZI PREASFINŢITĂ
SĂRBĂTOARE PREAMĂRITĂ
NOI POFTIM CA SĂ VĂ FIE
LA MULŢI ANI CU BUCURIE,
SĂ AVEŢI ZILE SENINE,
SĂ PETRECEŢI TOŢI CU BINE;
LA MULŢI ANI S-AVEŢI FOLOS
DE NAŞTEREA LUI HRISTOS.
153
„ÎN CĂUTAREA LUI MOŞ CRĂCIUN”
PERSONAJE:
IARNA VULPEA
OMUL DE ZĂPADĂ VÂNĂTORUL
MOŞ CRĂCIUN IEPURAŞII (1,2)
FULGULEŢII (1,2,3,4,5) DOCTORUL
COPIII (1,2,3,4) GREIERAŞUL
MOŞ MARTIN FURNICUŢA
DECORUL:
scena este decorată cu podoabe de iarnă;
brăduţul aşezat în fundal, împodobit cu globuleţe, lanţuri de beteală;
rămurele de brad vor fi aşezate în apropiere, pentru a imita pădurea în care
locuiesc o parte din personaje;
costumaţie sugestivă pentru fiecare personaj;
sonor muzical adecvat anotimpului de iarnă.
COPILUL 1: IARNA:
– Brrr! Ce frig e afară! – Bucuraţi-vă, copii!!
Iarna vine viscolind, Eu v-aduc în tolba mea
Zăpadă împrăştiind. Bulgări moi, pufoşi, de nea,
S-a oprit la geam la noi Gheaţă netedă, lucioasă
O zână cu albe straie. Şi o vacanţă frumoasă.
Cine este, cine-o fi?
COPILUL 1:
IARNA: – Fugi de-aici, eşti friguroasă,
– Eu sunt, Iarna, urâcioasă!
Mă primiţi, copii, la voi?
IARNA:
COPILUL 2: – Ia nu mai fiţi supăraţi,
– Tu eşti Iarna? Staţi puţin şi ascultaţi:
De ce vii? Cu uratul când umblaţi?
154
COPIII:
– Iarna!!! GREIERAŞUL:
– Vreau un bob, furnică,
IARNA: Nu te supăra!
– Cu săniuţa când vă daţi?
FURNICUŢA:
COPIII: – Îmi aduc aminte astă vară,
– Iarna, iarna!!! Când puneam provizii în
cămară,
IARNA: Tu cântai, cântai întreaga zi.
– Dar pe Moş Crăciun când îl Spune-mi dar acum,
aşteptaţi? Bine ţi-o fi?
COPIII: GREIERAŞUL:
– Iarna, iarna, iarna!!! – Dar furnică, al meu cântecel
Te-a însoţit în muncă mereu!
Eu, cu a mea vioară,
IARNA:
Munca ţi-am făcut-o mai uşoară.
– Ei, atunci să-mi spuneţi,
Viaţa fără cântec e urâtă,
Mai sunt rea, copii?
Munca e cu cântec mai plăcută.
Lasă-mă în casă şi m-ascultă.
COPILUL 2:
– Cine-a zis că tu eşti rea, (furnica îl primeşte în casă; greieraşul
Când sub plapuma de ea cântă şi ea se porneşte pe joc câteva
Grâul îl adăposteşti? momente)
Nu e iarna rea, copii!
FURNICUŢA:
COPILUL 1: – Uf..., am obosit! Cântecul tău mi-a plăcut!
– E rea pentru greieraş, Şi mi-ar place să te mai ascult.
Nu mai cântă din arcuş, Dacă vrei, poţi să rămâi în casă,
Iar furnica, mititica, Oaspete să-mi fii la masă!
Nu-i dă boabe atâtica!
GREIERAŞUL:
(intră în scenă „greierele” şi „furnica”) – Cu plăcere, mulţumesc dragă furnică!
FURNICUŢA: IARNA:
– Cine bate iarăşi la fereastra – Mai am o surpriză pentru voi,
mea? copii!
Să vedem dacă ghiciţi:
GREIERAŞUL: „Stă în curte, lângă pom
– Eu sunt, dragă furnică, Şi îi spun om, dar nu e om,
Eu, vecinul tău! Când soarele încălzeşte,
Nu-l mai vezi, că se topeşte!”
FURNICUŢA:
– De ce baţi vecine, la fereastra TOŢI:
mea?
155
– Este Omul de zăpadă, să-l

invităm la noi!! COPILUL 1:
– Om de nea, te rog ascultă:
OMUL DE ZĂPADĂ: De vrei să ai viaţă lungă,
– Eu sunt Omul de zăpadă, De căldură te fereşte,
Singur nu mai vreau să fiu! Căci îndată te topeşte!
N-am cu cine să mă joc Stai afară, la fereastră,
Şi pe alţi copii nu-i ştiu. Să auzi chemarea noastră,
(se uită admirativ spre ceilalţi) Când soseşte Moş Crăciun!
Ce frumos v-aţi îmbrăcat!
E cumva vreo sărbătoare? OMUL DE ZĂPADĂ:
– Sfatul vostru este bun,
COPILUL 2: Dar vă rog să nu uitaţi:
– Om de nea, nu ai aflat? Când vine să mă chemaţi!
Astăzi noi avem serbare!
TOŢI:
COPILUL 1: – Te chemăm, te chemăm!
– L-aşteptăm pe Moş Crăciun,
Cu toiagul de alun COPILUL 4:
Şi cu sacul încărcat, – Bradul e împodobit,
La drum lung el a plecat. Totul este pregătit.
Toţi copiii sunt aici,
COPILUL 2: Cu părinţi şi cu bunici.
– Dragă Om de zăpadă, vrei să-ţi Să-i cântăm duios
cântăm un cântecel? Brăduţului frumos!
TOŢI: Cântec „Omul de zăpadă” TOŢI: Cântec „O, brad frumos!”
OMUL DE ZĂPADĂ: COPILUL 2:

– Mult mă bucur ce-am aflat! – Este ora de serbare!
Poate că-mi va da şi mie Dar cum să începem oare,
Un fular şi-o pălărie, Când moşul bun nu a venit?
Fiindca astea sunt cam vechi
Şi de-aceea am răcit, COPILUL 4:
Vorbesc gros şi răguşit. – Drumul e înzăpezit,
Sania cu daruri plină
COPILUL 3: Poate s-a împotmolit!
– Până Moşul o să vină,
Îţi vom da o aspirină! COPILUL 3:
– Sau poate s-a rătăcit?
Haideţi să îl căutăm,
OMUL DE ZĂPADĂ: Drumul să i-l arătăm!
– Mulţumesc frumos, copii!
Uf, dar cald mai e pe-aici... (se îndreaptă cu toţii spre pădurea de
Simt că-ncep să mă topesc... brazi)
156
Să-l pândesc după copac

Şi să-l scap pe Moş de sac!
(se retrage tiptil după copac; apare
TOŢI: „vânătorul”)
– Să pornim cu toţi la drum,
Până noaptea nu se lasă. VÂNĂTORUL:
Trebuie să fie acum – Vulpe hoaţă şi şireată,
Prin pădurea noastră deasă. Nu te mai îndrepţi odată?
(îl caută pe Moş Crăciun prin diferite Eşti tot vicleană şi rea,
colţuri ale scenei; apare „Moş Martin”, Va fi vai de blana ta!
mergând greu şi mormăind) – Ce spuneţi voi, copilaşi,
E frumos ce face vulpea?
COPILUL 1: TOŢI:
– Moş Martine, n-ai văzut – Nu-i frumos! E şireată şi
Moş Crăciun dacă-a trecut vicleană!
C-un sac plin de jucării, Moş Crăciun de va afla,
Să le-mpartă la copii? Tare se va supăra!
MOŞ MARTIN: VÂNĂTORUL:

– Mor, mor, mor... – Staţi, copii, că m-am gândit
De când frigul a venit Cum să-i vin vulpii de hac:
În bârlog eu am dormit. Moşului să-i scriu îndată
N-am văzut pe Moş Crăciun! Să nu-i pună ei în sac
Încercaţi şi peste drum Un cocoş adevărat,
La vulpe, vecina mea, Ci unul modificat,
Poate că l-a văzut ea. Făcut din aluat sărat!
Dacă îl găsiţi, vă rog,
Să-l trimiteţi şi-n bârlog TOŢI:
C-un borcan mare de miere, – Da, da!!! A mai păţit-o odată,
Să mănânc, să prind putere! ca în cântecul acesta:
(se interpretează cântecul „Vulpea
COPILUL 4: păcălită”)
(se îndreaptă spre „vulpea” care stă şi
ascultă, ascunsă după un copac) VULPEA:
– Vulpe, vulpe, n-ai văzut – Vânătorule, fii bun,
Moş Crăciun dacă-a trecut Nu-i scrie lui Moş Crăciun,
C-un sac plin de jucării, Căci de astăzi vreau să fiu
Pentru noi, pentru copii? Cea mai cinstită vulpiţă,
De aici, din poieniţă!
VULPEA:
– N-am văzut, n-am văzut...! VÂNĂTORUL:
Moşul astăzi o să vină? – Să o credem pe cuvânt?
Mult mă bucur c-am aflat!
Poate că are în sac TOŢI:
Vreun cocoş sau vreo găină. – Să o credem, să o credem!
157
Iar dacă va mai greşi, – Iepuraş, ce ai păţit?

Sigur o vom pedepsi! De ce eşti supărat?
Eşti bolnav, ori eşti gripat?
(apar iepuraşii ţopăind)
IEPURAŞUL 2:
COPILUL 3: (arată lăbuţa rănită)
– Iată şi doi iepuraşi, – Prin pădure căutam
Mititei şi drăgălaşi! Iarbă bună de mâncare.
N-aţi văzut, buni iepuraşi Când văzui un vânător,
Pe bătrânul Moş Crăciun? Cu o puşcă la picior.
De frică am alergat
IEPURAŞII: Şi-n labă m-am înţepat.
– N-am văzut, n-am văzut! Ce mă fac, mă doare tare?
Nu vrem jucării, copii! Vreau un strop de alinare!
IEPURAŞUL 1: DOCTORUL:
– Doctorii mi-ar trebui, – Ai încredere în mine,
Fiindcă frăţiorul meu Căci îndată te fac bine!
E bolnav, îl doare rău, Rana ţi-o voi vindeca,
O lăbuţă. Să poţi iarăşi alerga.
Am să-ţi dau şi-un siropel,
S-a înţepat Să te vindeci uşurel.
Şi rana s-a infectat! Iepuraş, nu-ţi fie frică!
Tare sunt eu necăjit, Eu te vindec într-o clipă.
De necazul ce-a păţit! (îi dă siropelul şi îl pansează; iepuraşul
îi mulţumeşte)
COPILUL 2:
– Ştiu un doctor iscusit,
În toată lumea vestit. COPILUL 2:
Alint el se numeşte – Vă lăsăm cu bine, iepuraşi!
Şi-n pădure locuieşte. Şi acum să ne mai înveselim
Plec să-l caut chiar acum. Şi-un cântec Iernii să-i cântăm!
(se întâlneşte cu doctorul, se salută,
dau mâna) TOŢI: Cântec „Iarna”
DOCTORUL: (apar „fulgii de nea”)

– Bine ai venit!
Eu sunt doctorul Alint. COPILUL 2:
Ce necaz te-aduce aici? – Iată! Vin şi fulgii de nea!
Poate că ştiu ei ceva!
COPILUL 2: Fulgi de nea, albi şi pufoşi,
– Nu eu am păţit necazul, ci L-aţi văzut pe Moş Crăciun?
micuţul iepuraş!
IARNA:
DOCTORUL: – Fulgi de nea pufoşi şi moi,
158
Fulgi de nea, veniţi aici, Spre pământ, spre voi, copii,

Bucuraţi-i pe cei mici, Să vă spun că în curând
Să dansăm, să cântăm, Va sosi şi Moş Crăciun!
Pe Moş Crăciun să-l aşteptăm!
(„Iarna” se prinde de mână cu „fulgii” FULGULEŢUL 4:

şi dansează în timp ce toţi cântă cântecul – Moşul vine chiar acum,
„Fulgi de nea”) Cu doi cerbi la sănioară.
Pe zăpadă parcă zboară
FULGULEŢUL 1: Şi-are sacul mare, plin!
– Sunt un fulg micuţ de nea Ştiţi ce are-n el, copii?
Şi mă joc cu iarna grea. E surpriză, veţi afla,
Pe copii înveselesc, După ce Moşul va sosi
Săniuţele pornesc. Şi puţin s-o odihni.
Mă rotesc uşor, plutesc,
Să văd dacă voi zări, FULGULEŢUL 5:
Moş Crăciun când va veni! – Moş Crăciune bun,
Vino lângă brad,
FULGULEŢUL 2: Să-ţi văd chipul drag!
– Sunt şi eu un fulguleţ,
Tot micuţ şi tot isteţ. (se aud bătăi în uşă; apare Moş
Eu şi frăţiorii mei, Crăciun; sonor muzical accentuat)
Vă aduc pufoasa nea,
S-alergaţi uşor pe ea. TOŢI:
Sania lui Moş Crăciun – Ura, ura, Moşul vine!
Va ajunge chiar acum! Să-l primim cum se cuvine.
Lângă brad să-l aşezăm
FULGULEŢUL 3: Şi cu drag să îi cântăm,
– Eu sunt fulgul cel mai mic! Poezii să-i recităm,
Zbor un pic, încă un pic, Tare să-l mai bucurăm!
(se cântă cântecul „Moş Crăciun cu plete dalbe”)
(copii spun poezii la alegerea lor, poartă dialog cu Moş Crăciun, primesc daruri)
(în încheiere, toate personajele încing hora cu Moş Crăciun)
– SFÂRŞIT –
159
EXISTA MOS CRACIUN ?!!

Sceneta pentru serbarea de Craciun
Personaje: Simina – o fetita de 7 - 8 ani;

Raducu –un baietel de 10 - 11 ani ;
Nicusor – fratiorul cel mic – de gradinita;
Andrei – fratele cel mare, elev de liceu;
Mama
Tata
Unchiul Matei
Matusa Lia
Mos Craciun
(In ajunul Craciunlui...
Acasa in familie. Mama pegateste o prajitura; tata citeste ceva in fotoliu. Simina si
Raducu deseneaza la o masuta...)
Mama: Ma grabesc sa termin prajitura! Unchiul Matei si matusa Lia trebuie sa
soseasca. Ne-au promis ca vor veni in vizita.
Simina: Mama, uite! (arata desenul inspre mama) L-am desenat pe Mos Craciun!
Iti place?
Mama: Foarte frumos, bravo! (isi vede de treaba mai departe).
Raducu: (intervine cu importanta; o imita, scalambandu-se, pe mama: ) “Bravo,
foarte frumos”... Dar nu sti?... Nu exista Mos Craciun!...(un moment de liniste: mama se
opreste din batut frisca; tata lasa jos revista si face ochii mari; Simina isi pune capul pe
mainile incrucisate, suparata. Raducu continua cu un aer triumfal:) Uite eu am desenat
un brad de Craciun!...(apasa pe cuvantul “brad” si arata mandru desenul)
Simina: (certareata, ridica repede capul din maini) Ei, bravo! Si bradul de
Craciun exista? Nu exista ! Asa!
Raducu: Ba da. Nu sti ca tata a cumparat un brad din piata pe care l-am
impodobit noi anul trecut? Si mi-a promis ca va cumpara si anul asta unul. Asa, sa stii!
(misca din cap facand in ciuda)
Simina: (cu acelasi ton certaret, fara sa se opeasca): Da. Si n-a venit Mos
Craciun si i-am spus poezia “ Mos Craciun”? O mai stiu si acum,uite: “Mos Craciun,
Mos Craciun / Toti imi spun ca esti darnic si esti bun/ Eu iti spun...
Raducu: (ii taie elanul): Lasa, lasa! Stiu! A fost unchiul Matei imbracat cu un
costum rosu... se gasesc prin magazineee..Iti sun eu: Nu e-xis-ta Mos Cra-ciun!
(silabiseste cuvintele ca sa enerveze).
Simina: (cu mina plangacioasa): Ba da, exista! Si daca vrei sa stii, ne-a spus si
domnu’–nvatator, asa, sa stii! E-xis-ta! Na! (face sic din pumnisori)
Raducu: Esti inca mica. Poti fi pacalita usor! Asa!... Sic! (bate si el pumnii pentu
sic). Nu exista!
Simina: (ambitioasa): Ba da!
Raducu: (indirjit): Ba nu!
160
(Intra in scena Nicusor,fratele mai mic, tragand dupa el o masinita legata cu ata:
Simina: (bucuroasa): Uite-l pe Nicusor! Si el stie. (adresandu-se lui Nicusor):
Nicusor, nu-i asa ca exista Mos Craciun?...
(toate privirile se indreapta spre baietel)
Nicusor: (cu o voce calma,dar convingatoare,si vorbind stalcit): E Mo-C’aciun!
M’-a adus mie bicicheta si mai m’-aduce si ca’culator, si ma’ m-aduce si ghio’dan sa
me’g la ‘coala si ma’ m’-aduce si...
Simina: (il intrerupe victorioasa si, adresandu-se lui Raducu): Vezi ca exista?!
Na! (face sic) Eu am dreptate!
(Mama si tata trag cu ochiul si zambesc pe furis)
(Se aud tropaituri: Andrei, fratele cel mare isi scutura picioarele la intrare, apoi intra si
el in scena. Nicusor isi vede de joaca pe covor).
Andrei: Buna seara, tuturor! Voi ce faceti, fratiorii mei?
Raducu: (il ia repede): Andrei, ia spune, nu-i asa ca nu exista Mos Craciun? Ca
sora mea asta mica si proasta crede ca exista!
(Toti il tintuiesc cu privirile pe Andrei.)
Andrei: Sunteti copii!...Nu exista! Cum sa existe? Mos Craciun, Mos Craciun,..
(ia vorbele in ras). Astea sunt povesti de mintit copiii....
Raducu: Vezi? Ti-am spus eu! Nu exista!
Simina: Ba exista!
Raducu: Ba nu.
Simina: Ba da.
Andrei: (vazand ca nu poate convinge): Ia lasati-ma cu prostiile voastre! Eu ma
duc in camera mea. (iese)
(Raducu si Simina continua disputa, din ce in ce mai aprins, strigand “Ba nu –
Ba da” gata sa se incaiere. Intervine mama):
Mama: Gata, ajunge!Nu va mai certati!
Raducu si Simina: (amandoi odata): Mama, nu-i asa ca (Simina): exista...
(Raducu): nu exista (amandoi): Mos Craciun?
Mama: Stati, stati! Ce-i asta? Exista, sigur ca exista! Asta nu-i motiv de cearta!
(copiii raman cateva secunde cu gura cascata, apoi amandoi odata):
Simina: Da! Si Nicusor a zis ca DA.
Raducu: (in acelasi timp cu Simina): Nu! Si Andrei a zis ca NU.
Mama: Exista, exista! Linistiti-va! O sa vedeti ca va veni si anul acesta plin de
cadouri.
Raducu: Ba nu e Mos Craciun!
Simina: Ba este, stiu eu!
(Tata tuseste atentionand ca este deranjat. Copiii sar repede cu gura)
R.+ S. : Tata, ia spune tu...exista Mos Craciun?
Tata: (prefacandu-se ca nu stie despre ce este vorba): Mos Craciun? Nu exista,
tata! Asta e asa... ca sa pacalim copiii!
Simina: Ba exista, l-am vazut! A fost la noi, i-am spus poezie!” Mos Craciun,
Mos Craciun / Toti imi spun...
Raducu: Ba nu! N-a fost el!
Nicusor: (intervine de jos): Ba da. M’-a adus mie bicicheta!
(Se intoarce Andrei):
161
Andrei: Ba nu! Sunteti mici si prosti!

Mama: Ba da! Va spune mama! Va veni si anul acesta. O sa vedeti!
Tata: Ba nu! Nu mai pacaliti copiii! Sunt destul de mari. Mos Craciun nu exista!
(Se aud alte tropaituri. Vin unchiul Matei si matusa Lia):
U.M. + m. Lia: Buna seara si bine v-am gasit!
(copiii le sar inainte):
Simina: Tusa Lia, nu-i asa ca exista Mos Craciun?
M.Lia. : Sigur ca da, draga mea! (o ia in brate, fetita rade de bucurie)
Simina: V-am spus eu ! este adevarat, exista! Vedeti? (o strange de gat pe m. L.)
U. Matei: (cu cateva pachete in mana; pe un ton glumet): Lasati vrajala! Copiii
sunt mari. Nu exista nici un Mos Craciun! Cadourile le aduce unchiu’...ia uite!
(Liniste in scena cateva momente. Simina se ntoarce catre spectatori):
Simina: Ba e, ba nu e! Ba exista, ba nu exista! (ridica din maini a neputinta) Ma
lamureste si pe mine cineva?... Spuneti voi: Exista sau nu exista Mos Craciun?
(spectatorii vor striga: unii” Nuuu!”, altii” Daaa!” )
Simina: Of! Nici voi nu stiti!(se intoarce trista spre cei din familie care, in acest
timp se contrazic: Ba da – Ba nu)
(Se aud batai puternice in usa: intra Mos Craciun cu sacul in spate):
M.C.: Ho! Ho! Ho! Bine v-am gasit!
Toti: ESTEEEEE!!! YES !!!
(Urale, veselie generala; se danseaza in jurul lui Mos Craciun.)
Cortina.
162
SCENETA DE CRACIUN
Narator1 (îmbracat simplu)

(Personajul spune replica plimbându-se pe scenă dialogând cu celălalt narator prezent
şi el pe scenă. Adresează primele cuvinte unui copil din public.)
Prin lume cât am umblat
Multe am mai învăţat
Si pentru ca esti copil bun
Auzi povestea lui „Craciun”.
(continuă aşezandu-se la o măsuţă într-o parte a scenei)

De Crăciun se aminteşte
Printre oameni se vesteşte.
Ceva frumos s-a întamplat
Dumnezeu s-a arătat,
A devenit copilaş
Lumii foarte drăgălaş.
Narator2: (îmbrăcat elegant) Cu mult timp în urmă, o fiinta stralucitoare

numită înger apare Mariei si îi vesteşte că va aduce pe lume un copil pe
nume Isus. El va aduce pace şi linişte în inimile tuturor oamenilor de pe
pământ.
Narator1: Maria nu înţelegea cum era posibil asa ceva, cum se poate sa aiba
un copil şi mai ales cum este posibil ca acest copil să fie fiul lui Dumnezeu.
Cu toate acestea era încrezătoare si era convinsă ca, pentru Dumnezeu totul
este posibil si că El face doar lucruri minunate.
Narator2. Şi aşa... Iosif o ia la dânsul pe logodnica sa Maria şi aşteptă cu

nerăbdare şi puţin neliniştiţi venirea acestui copil. Mâna lui Dumnezeu îi
însoţea mereu şi le dădea curaj mai ales că erau obligaţi de guvernatorul
imperiului să faca un drum lung spre Betleem.
(Apar pe scenă Iosif şi Maria)

Iosif: (privind-o pe Maria)
Peste tot noi am umblat
163
Am umblat, am căutat
Nici o casă n-am aflat,
Nimeni nu vrea să ne-asculte
Toţi sunt ocupaţi cu multe.
(priveste spre grajd, merg împreună spre el)
Iată un grajd în depărtare
Unica noastră scăpare!
Maria:
Oamenii sunt obosiţi,
De toate sunt plictisiţi,
Căci se gândesc doar la ei
Cum s-adune bani mulţi, grei.
(o pauză scurta, aşează puţin locul)
Noi aicea am găsit
Locuşorul potrivit.
Chiar de-i frig şi nimic n-avem
Noi o să ne bucurăm.
Căci în mare simplitate
Domnul vine să ne-arate
Cum trebuie să trăim
Bucuria s-o găsim.
(O scurtă pauza în care intră păstorii în scenă si se culcă la pământ)

Narator 1: (Se ridică în piciore de pe scaun şi exclamă cu voce tare)
Când la păstori se arată
Cerul, îngeri, veselie,
Cântece de bucurie.
S-a născut un împărat
Într-o iesle aşezat.
(Se aprinde lumina la iesle unde se afla Maria, Iosif şi pruncul)
Pastorii se ridică încet, surprinşi spun:

Pastor 1: Ce-a fost asta, ce-am visat!
Pastor 2: Nu, n-am visat

Ceva frumos s-a întâmplat.
Se aude-un frumos cânt
Domnul vine pe pămant.
Aproape de necajiţi, (indică cu mâna şi privirea spre ei înşişi)
164
De bolnavi şi plictisiţi. (indică publicul)
Pastor 3: Hai şi noi ca să-l găsim

Inima să-i dăruim!
(Se indreaptă spre iesle, îmbrăţişează pruncul si pe parinţi de bucurie - gestul lor indică
simplitate relatiilor nefiind condiţionaţi datorită stării lor)
Păstorii se retrag din scena cu mare bucurie.

După o scurt pauză, ca şi replică la ceea ce a spus N1, N2 adauga entuziasmat:
Narator 2:Tot atunci s-au întâlnit
Trei magi de la răsărit.
Oameni mari, deştepţi, bogaţi
În tara lor împăraţi.
Dar deşi erau bogaţi
Şi de lume apreciaţi
Au plecat şi ei la drum
Să găsească ceva bun
O inimă împlinită
De iubire locuită.
(magii intră în scenă)
O stea frumos strălucea
Drumul la magi arăta.
După drum lung, chinuit
Ea, deodată s-a oprit
La un grajd din Beteleem
Hai şi noi ca să-i vedem.
(Se apropie si naratorii dar rămân la o oarecare distanţa si urmaresc spectacolul)
Mag 1: Priviţi steaua!
Mag 2: Abia astept să-l vad!
Mag 2: Oooo...! (Primii doi se opresc putin mai departe în timp ce ultimul se opreste
lângă prunc şi-l admiră)
După o mică pauză naratorii se întorc cu faţa spre public caruia îi adresează urmatorele
replici şi invitaţia.
Narator1: Extraordinar! Chiar daca a trecut mult timp de cand Isus a venit
pe pamânt mulţi oameni traiesc ca şi cum nu ar exista Dumnezeu. Aşadar să
ne eliberăm puţin, să devenim mai simpli pentru a-l putea vedea pe Isus.
165
Nartor 2: Desigur. În viaţa noastră este mereu o stea care ne arată drumul
spre o viaţa frumoasă, spre Isus. Sinceritatea ne ajută să vedem că viata nu
este frumosă atunci cand nu suntem cinstiti, cand ne certăm, cand furăm,
cand urâm pe alţii. Steaua sclipeşte prin lucrurile frumoase care ne
înconjoară, prin prieteni, prin bunatate, atunci când iertăm.
Narator 1: Acum haideţi şi voi la Isus să ne rugăm lui.

(publicul este invitat să se ridice în picioare in timp ce toate personajele se
adună in jurul ieslei, aduc o lumânare, se ţin de mână şi rostesc împreună o
rugaciune)
166
POVESTE ALBĂ
Decorul sugerează un tablou de iarnă,realizat cu ajutorul unor bucăţi de folie

transparentă care din loc în loc sunt franjurate.Acestea se atarnă in scenă pe laterale şi
deasupra.Tabloul este întregit de câteva crenguţe de brad,,ninse cu confetii”,un coş cu
bulgări de vată.Scena este luminată de un bec montat în spatele unei bucăţi de hârtie
creponată de culoare albastră.În aceasta atmosferă îsi va face apariţia Anul Nou.
PERSONAJE:
Anul Nou Piticul uriaş
Magicianul Iarna
Nichiduţă Piticul uriaş
Îngeraşul Fulgi de zăpadă
Iepurasii Copiii recitatori
Colindătorii Alţi pitici
Omul de zăpadă Povestitorul
Urătorul Recitatorii
Anul Nou :
Sunt Anul Nou si vedeţi bine,
Iarna e în ton cu mine.
Culoarea albă ne caracterizează,
Iar lumea-n jur se minunează.
Vă voi povesti îndată…
O « Poveste albă » de zăpadă.
Cu zâne,măşti,magicieni,pitici.
Veniţi cu noi !Veniţi cu toţi aici !
În acest timp,în scenă intră Piticul uriaş.
Piticul Uriaş :
De vreţi să fiţi eroi de poveste,
Veniţi cu noi în lumea de vis !
Piticul Uriaş vă ocroteşte…
Veniţi cu noi !Veniţi cu toţi aici !
În surdină se aude melodia « Piticii »pe al cărei ritm intră grupul de pitici ce poartă
pe umeri diverse unelte de muncă.Aceştia mimează apoi lucrul cu uneltele.
Toţi piticii :
Suntem pitici voinici
Şi în pădure locuim singuri ;aici.
La noi e veselieee !
Şi-am vrea să vedem,
Cum e-n povestea albă,
167
Apoi să plecăm.
În timp ce piticii vorbescNichiduţă se furişează în scenă şi priveşte bănuitor în jur.
Nichiduţă :
Eu sunt Nichiduţă !
Şi-am loc în poveste.
An Nou,să dai veste !
Că azi,am să fac pozneee!
Anul Nou:
Nu,pozne n-ai voie!
Nichiduţă :
Atunci ghiduşii ?
Anul Nou :
Ei,asta mai merge…
Dar vezi,nu te-ntrece !
Nichiduţă ţopăie de colo,colo prin scenă şi stigă :
Mă lasă,mă lasăăă !
(şoptit)Povestea e albă,
Şi eu ce negru mai sunt…
Piticul Uriaş (îi strigă pe fulgişori):
Fulgişori de nea !Fulgişori de nea !
Venţi iute la chemarea mea !
Suita de fulgi intră în scenă insoţită de Iarnă şi Omul de zăpadă.Iarna poartă un coş
cu confetii din care împrăştie prin scena în timp ce se plimbă.Se recită poezii,se
interpretează cântece despre iarnă.
Fulgii(cântă şi dansează) :
Noi suntem fulguşori frumoşi,
Cu toţii suntem albi,pufoşi.
V-aducem zăpadă în coş
Şi totui aşa de frumos !
Solist vocal –cântec »Ninge »
Omul de zăpdă:recită o poezie ce-l descrie ;
Recitatori : se recită poezii despre iarnă şi omul de zăpadă ;
Iarna :
Povestea e albă,
Şi bradu-i frumos.
Veniţi în povesteee…!
E-o lume de vis…!
Toţi prticipanţii la program,aflaţi în spatele scenei, însoţiţi de Piticul uriaş intră în
scenă,foarte gălăgios.Copiii poartă în mâini vărguţrle de la Mos Nicolae.
Copiii :
Hai în povesteee !
Hai în povesteee…!
Nichiduţă jucauş îi imită pe copii,ţopaind prin scenă.Copiii aruncă crenguţele
simulând că fac un foc la care se încălzesc.Formează un cerc în jurul focului;se
învârt pe ritmul unui recitativ:
168
Focul arde,focul arde

SĂ ne veselim !
Dar zăpada,dar zăpada,
Nu vrem s-o topim.
Am adus jordiţa lui Moş Nicolae,
Noi pozne-om mai face
Poate,chiar şi- o droaie…!
Nichiduţă(spăşit):
O colindă dragi copii,
M-am lăsat de ghiduşii.(se adresează îngeraşului care tocmai intră în scena
împreună cu echipa de colindători)
Îngeraş eşti din poveste ?
Îngeraşul :
Da,am venit să vă dăm veste.(îngeraşul recită “Se-apropie Crăciunul…)
Colindătorii (împreună cu invitaţi ivor interpreta colinde)
De Crăciun,o colindă dar să cântăm,
Naşterea lui Hristos să o întâmpinăm.
Piticul uriaş :
Iar despre iarnă un cânt să cântaţi1
Povestea e albă.
Cumva aţi uitat?
Copiii interpretează cântecul « Iarnă vii pe alei… « iar Iarna dansează în cerc
împreună cu fulgii.Se aud zgomote de clopoţei.Doi iepuraşi trag sania lui Moş
Căciun în care se află sacul/coşul plin cu daruri.Mama unui copil îi însoţeşte
pentru a aduce coşul cu nuci,colăcei şi mere(moşul încă nu apare).
Iarna :
Iepurşi albi din poveste
Aţi venit poate c-o veste ?
Iepuraşul I :
Am venit cu coşul plin
Să-l împărţim la copii.
Iepuraşul II :
Dar hai,de vă-nveseliţi !
Voi copii, o glumă ştiţi ?
Un grup de copii,pe rând,vor spune glume.
Piticul Uriaş:(priveşte curios)
În zarea-ndepărtată,
Eu am zărit pe dată…
Ghiciţi cine se arată ?
Toti copiii :
Moş Crăciun !Moş Crăciun !
El,cel darnic şi cel bun… !(se bucură)
Uraaa !Vine Moş Crăciun !(scandează)
Moş Crăciun,Moş Crăciun !
(Copiii interpretează un cântec de bun venit.Moşul intră in sala de spectacol)
Cântec : »Moş Crăciune »
169
I. Moş Crăciune,Moş Crăciune! II. În coş vei avea de toate:

Sfântul nostru bun şi drag, Haine,jucării şi bani,
Vei sosi şi-n seara asta Ca să le împarţi la noapte
Să ne calci al casei prag. Copilaşilor sărmani.
III.Vei veni şi-n noaptea asta
La copiii toţi pa rând.
Moş Crăciun cu barba albă,
Şi cu zâmbetul tău blând.
Iarna:
Moş Crăciun,povestea noastră,
E-o poveste de zăpadă.
Şi aşa cum ştii,se pare,
În poveşti, zarva e mare.
Nichiduţă(se zbenguie în jurul lui MoşCrăciun) :
Hai,copii cu toţi aici !
Ca să-l încălzim un pic.
(copiii se adună în jurul moşului şi încearcă fiecare să-i
încălzeascămâinile,nasul,barba…)
Copiii toţi :
De v-am încălzit niţel,
Hai, acum să ne distrăm !
Cu zăpadă ne jucăm
Şi cu bulgări aruncăm.
Hai,la zăpadăăă !
In scenă se află un coş cu bulgări de vată.Copiiii se joacă cu bulgări,aruncând spre
Moş Crăciun care se prinde în jocul lor.Alţi copii bucuroşi aruncă confetii.
Cântec « Se bat norii sus cu perne »(sau orice cântec ce se pretează momentului)
Nichiduţă :
Spune,spune Moş Crăciune !
O solist-ar fi pe bune ?
Cântec »Moşule ce tânăr eşti »
În acest timp Nichiduţă îl invită pe moşul în fotoliul în care se spun lucruri trăsnite.
Moşule,în fotoliu te invit !
Să văd cât eşti de trăznit.
Copiii îi adresează lui Moş Crăciun tot felul de întrebări,care de care mai
trăznite.După acest moment este rândul părinţilorsă răspundă la întrebări trăznite.
Nichiduţă :
Să vezi dragă Moş Crăciune
Ce poveşti avem a-ţi spune…
Povestitorul :povesteşte « Poveste despre Moş Crăciun »
Nichiduţă :
Preacuminţi sunt frăţioare,
Vreau un pic de hărmălaie !(îi sperie pe copii cu o mască)
Ce-i asta ?V-aţi speriat ?
Ce nu-I bună de mâncat?
Anul Nou :
170
Şi noi măşti am pregătit,

Tare bine-ai nimerit.
Nichiduţă :
Iu-hu !Cât de bine v-am chitit!
Anul NOU ;
Să intre Tanu –motanu
Tanu-motanu :recită versuri satirice ;
Anul Nou:
Jocul caprei să-l vedeţi
Dar capra are şi ied.
Un grup de copii prezintă dansul tradiţional “Jocul caprei”
Anul Nou :
De jocul căiuţilor eu vreau săvă spun,
Că-i obicei frumos,rămas din stăbuni.
Căluţii:
Am venit din moşi stămoşi
Azi căluţul să vă joc.
Că-i obicei românesc,
După el mă prăpădesc.
Se desfăşoară “Dansul căiuţilor”
Ursul :
Şi eu din bârlog afar-am ieşit
Şi în poveste sunt,zău, nimerit.
Podoabe mi-am pus,c-aşa e povestea,
O să dansez,de-o să-mi meargă vestea.
Ţiganul :
Na,na,na,na,puiuţ de urs !
Din pădure te-am adus.
Te-am adus cu sania
Te-am plimbat cu maşina.
Joacă, joacă Moş Martine
Că-ţi dau mire de albine
Şi te-oi lua în târg cu mine.
Anul Nou :
Un moment !Mai sunt şi poezii,
Pregătite cu drag de unii copii.
Recitatorii :se recită poezii cu teme diverse ;
Anul Nou :
Dar staţi,să vă spun !
Ce nunt-o să fie :::!
Făt-Frumos,Ileana-Cosânzeana...
O mare bucurie!
Şi au invitaţi aproape o mie.
Făt-Frumos.
Orice domnişoară
Ce are suflet bun,
171
Şi se mai spală cu apă şi săpun.

Ce foloseşte zilnic şi pastă de dinţi,
Azi la discotecă va dansa cu-n prinţ.
Ileana-Cosânzeana :
Ba,dacă stau un pic,
Şi mă gândesc mai bine,
Prinţu - ar vrea nuntă
Să facă azi cu mine.
Aşa-i în poveste!
Trăim adânci bătrâneţi,
Iar voi pe bune,
Distracţie aveţi !
Anul Nou :
Să vină artiştii,
Că-i nuntă-n poveste !
Şi tot pământul să afle de veste.
Moment solistic-personajele toate dansează ;
Urătorul :
Am să vă zic acum o urătură
De-o să vă cadă nasu-n gură.(se compune o scurtă urătură satirică)
Nichiduţă:
Goleşte şi sacul drag Moş Crăciun!
Şi vei afla iute, sub ce personj mă ascund.
Copiii se prezintă pe rând lui Moş Crăciun,iar acesta îi răsplăteşte cu daruri.La
final copiii interpretează pentru moşul cântecul « Iubite Moş Crăciun »
1.Iubite Moş Crăciun, 2. Cu toţii te iubim, 3. Rugăm pe Dumnezeu,
Noi îţi urăm drum bun ! Şi azi îţi mulţumim, Să poţi veni mereu.
La anul de-i veni, Că tu nu ne-ai uitat Nicicând să oboseşti,
Mai mari ne vei găsi. Şi azi ne-ai bucurat. La mulţi ani să tăieşti !
172
MOŞ CRĂCIUN DĂ O LECŢIE
Vrăjitoarele intră-n scenă ţopăind şi strigând „Vine Crăciunul! Vine

Crăciunul!”. Moş Crăciun se uită la televizor. Ridică privirea către
vrăjitoare, apoi o duce către tv, din nou.
Vrăjitoarea din Oz: Moşuleeeeee!!!! Ce faaaaaci? Nu te pregăteşti pentru
frumoasa noapte?
Moş Crăciun: Îmi pare rău, dar sunt în concediu fără plată!
Vrăjitoarea din alt Oz: Aşa! Aşa! Aşa!(îşi freacă mâinile şi rânjeşte)
Văjitoarea din Oz: Cum să fii în concediu fără plată? Da’ ce, tu eşti
bugetar?
Moş Crăciun: Da, lucrez la stat!
Vrăjitoarea din Oz(cască ochii şocată)
Vrăjitoarea din alt Oz: Păi tu nu vezi că stă? Stă, deci e la stat!(scoate
limba către Vrăjitoarea din Oz)
Moş Crăciun: Exact! Bravo, Vrăjitoare din alt Oz!
Vrăjitoarea din Oz: Cum adică...Vrăjitoare din alt Oz? Ce e asta? Ce se
petrece aici?
Vrăjitoarea din alt Oz: Lasă că-ţi explic altădată! În altă poveste! În altă
eră!
Albă-ca-Zăpada, Scufiţa-Roşie şi Cenuşăreasa intră ţinându-se de mâini,
ţopăind şi strigând „Vine Crăciunul! Vine Crăciunul!”
Vrăjitoarea din Oz: Nu vine nimic! Moş Crăciun e în concediu fără plată.
Albă-ca-Zăpada, Scufiţa-Roşie şi Cenuşăreasa: Ba nu! Moş Crăciun nu e
bugetar! Vă păcăleşte!
Moş Crăciun: Aşa e! M-aţi prins cu minciuna. De fapt...hapciu!...am gripă
nouă.
Albă-ca-Zăpada: Sănătate! Bine că n-ai gripă zece...
Scufiţa-Roşie: Are porcină, măi! Guiţ, guiţ!
Cenuşăreasa: Are gripă AH1N1. Nu s-a vaccinat şi...
Intră Omul Rău, agitând sabia.
Vrăjitoarea din Oz: Cu tine ce e pe aici, măi răutate?

Albă-ca-Zăpada: Nu-ţi va răspunde. E coleg cu Mutu. Lasă-l! S-a rătăcit. A
nimerit aici din greşeală, venind de la sceneta cu personajele din poveşti.
173
Scufiţa-Roşie: De fapt, ca şi noi.(râde)

Moş Crăciun: Am crezut că vine să-mi reteze virusul cu sabia. Vaaaaaai, cât
îmi e de rău! Nu voi putea duce cadouri în acest an, regret! Asta e! Sunt
bolnav! Poate c-am să şi mor...
Vrăjitoarea din alt Oz: Aşa! Aşa! Şoc!(îşi freacă mâinile, rânjind) În acest
an, Crăciunul va fi fără cadouri. Poate că şi fără cozonac, fără sarmale, fără
colinde...
Moş Crăciun: Hmmm...Şi fără colinde?
Un grup de copii, aflat într-un colţ al scenei, începe să cânte„Astăzi S-a

născut Hristos”.
Vrăjitoarea din alt Oz(după terminarea colindului, pe care-l cântă toţi

copiii): Ce e cu voi? Ce faceţi?
Învăţătoarea: Copiii pregătesc o mică serbare. Nu au voie? Ce ai cu ei?
Spuneţi poeziile, copii!
Copiii recită poeziile pe care le-au învăţat.

După încheierea recitării, personajele aplaudă.
Moş Crăciun: Bravo! Bravo! Minunat! Numai că eu sunt bolnav şi nu pot

duce cadouri. Asta e!
Doctorul: Nu e asta, ci ăsta. Adică eu, doctorul. (face o plecăciune; într-o
mnă ţine un telefon mobil) Am fost sunat. Mi s-a spus că Moşul e bolnav.
Albă-ca-Zăpada: Rău, rău bolnav!(clatină capul cu palmele pe faţă)
Pe rând, toate personajele fac acelaşi gest(ultimul fiind Moş Crăciun) şi spun
: Rău, rău bolnav!
Vrăjitoarea din Oz: Doctore, dumneata consultă-l! În acest timp, noi ne
vom organiza.
Scufiţa-Roşie: Vom strânge darurile pe care Moşul le are deja.
Cenuşăreasa: Vom vorbi cu oameni buni la suflet, care nu vor să rămână
copiii fără bucuria primirii cadourilor.
Albă-ca-Zăpada: Acei oameni vor dărui câte ceva.
Vrăjitoarea din Oz: Vom ambala toate cadourile.
Vrăjitoarea din alt Oz: Şi-şoc!(rânjeşte)-mi le veţi da mie!(îşi freacă
mâinile)
Vrăjitoarea din Oz: Termină cu prostiile! Le vom duce noi copiilor, dacă
Moşul nu poate!
174
Doctorul: E foarte bolnav Moş Crăciun! Are o boală grea, cam fără de leac:
leneeeee!
Toţi: Cuuum???
Moş Crăciun: V-am păcălit, dragilor! Am vrut să vă dau o lecţie, să vă fac
să înţelegeţi că spiritul Crăciunului nu ţine numai de mine. Crăciunul este o
perioadă în care ar trebui măcar să-ncercăm, cu toţii, să fom generoşi.
Vrăjitoarea din alt Oz: Adică să sărbătorim Naşterea Domnului prin
bunătate.
Vrăjitoarea din Oz: Da, prin Iubire, adică. Iubirea fiind cea care retează
aripile răului, cea care Îl aduce, cu adevărat, pe Dumnezeu pe Pământ.
Vrăjitoarea din alt Oz: Aşa! Aşa! Vezi, Moşule, că am reuşit să-i facem pe
toţi să înţeleagă care e rostul tău?
Moş Crăciun: Aducerea bucuriei în sufletele oamenilor, a dorinţei de a
dărui! Aducerea Iubirii în fiecare!
Omul Rău: Ne-ai făcut-o, Moş Crăciun! Bravo! Vin şi eu cu voi să dau o
mână de ajutor.
Toţi aplaudă.
Se cântă colinde.

frumoasa noapte?
bugetar?
petrece aici?
frumoasa noapte?
bugetar?
petrece aici?
Vrăjitoarea din alt Oz: Aşa! Aşa! Aşa!(îşi freacă mâinile şi rânjeşte)
Vrăjitoarea din alt Oz: Păi tu nu vezi că stă? Stă, deci e la stat!(scoate
limba către Vrăjitoarea din Oz)
175
Vrăjitoarea din alt Oz: Lasă că-ţi explic altădată! În altă poveste! În altă
eră!
Vrăjitoarea din alt Oz: Aşa! Aşa! Şoc!(îşi freacă mâinile, rânjind) În acest
an, Crăciunul va fi fără cadouri. Poate că şi fără cozonac, fără sarmale, fără
colinde...
Vrăjitoarea din alt Oz(după terminarea colindului, pe care-l cântă toţi
copiii): Ce e cu voi? Ce faceţi?
Vrăjitoarea din alt Oz: Şi-şoc!(rânjeşte)-mi le veţi da mie!(îşi freacă
mâinile)
Vrăjitoarea din alt Oz: Adică să sărbătorim Naşterea Domnului prin
bunătate.
Vrăjitoarea din alt Oz: Aşa! Aşa! Vezi, Moşule, că am reuşit să-i facem pe
toţi să înţeleagă care e rostul tău?
Moş Crăciun se uită la televizor. Ridică privirea către vrăjitoare, apoi o duce
către tv, din nou.
Moş Crăciun: Îmi pare rău, dar sunt în concediu fără plată!
Moş Crăciun: Da, lucrez la stat!
Moş Crăciun: Exact! Bravo, Vrăjitoare din alt Oz!
Moş Crăciun: Aşa e! M-aţi prins cu minciuna. De fapt...hapciu!...am gripă
nouă.
Moş Crăciun: Am crezut că vine să-mi reteze virusul cu sabia. Vaaaaaai, cât
îmi e de rău! Nu voi putea duce cadouri în acest an, regret! Asta e! Sunt
bolnav! Poate c-am să şi mor...
Moş Crăciun: Hmmm...Şi fără colinde?
Moş Crăciun: Bravo! Bravo! Minunat! Numai că eu sunt bolnav şi nu pot
duce cadouri. Asta e!
Moş Crăciun: V-am păcălit, dragilor! Am vrut să vă dau o lecţie, să vă fac
să înţelegeţi că spiritul Crăciunului nu ţine numai de mine. Crăciunul este o
perioadă în care ar trebui măcar să-ncercăm, cu toţii, să fim generoşi.
Moş Crăciun: Aducerea bucuriei în sufletele oamenilor, a dorinţei de a
dărui! Aducerea Iubirii în fiecare!

Albă-ca-Zăpada: Sănătate! Bine că n-ai gripă zece...
Albă-ca-Zăpada: Nu-ţi va răspunde. E coleg cu Mutu. Lasă-l! S-a rătăcit. A
nimerit aici din greşeală, venind de la sceneta cu personajele din poveşti.
Albă-ca-Zăpada: Rău, rău bolnav!(clatină capul cu palmele pe faţă)
176
Albă-ca-Zăpada: Acei oameni vor dărui câte ceva.

Scufiţa-Roşie: Are porcină, măi! Guiţ, guiţ!
Scufiţa-Roşie: De fapt, ca şi noi.(râde)
Scufiţa-Roşie: Vom strânge darurile pe care Moşul le are deja.

Cenuşăreasa: Are gripă AH1N1. Nu s-a vaccinat şi...
Cenuşăreasa: Vom vorbi cu oameni buni la suflet, care nu vor să rămână
copiii fără bucuria primirii cadourilor.
Doctorul: Nu e asta, ci ăsta. Adică eu, doctorul. (face o plecăciune; într-o

mnă ţine un telefon mobil) Am fost sunat. Mi s-a spus că Moşul e bolnav.
Doctorul: E foarte bolnav Moş Crăciun! Are o boală grea, cam fără de leac:
leneeeee!
Omul Rău: Ne-ai făcut-o, Moş Crăciun! Bravo! Vin şi eu cu voi să dau o
mână de ajutor.
177
SCENETA DE CRACIUN HAI CU TOŢI LA PRUNCUŞOR

Maria în genunchi cântă: Acum vreau răspunsul tău
Voi ceruri vă-nduraţi Să i-l duc lui Dumnezeu
Şi cu belşug plouaţi Vrei ca să fii Mama Sa?
Un dor revarsă a-l lumii piept Spune-acum: da sau ba?
Plouaţi-l pe cel drept.
Maria: Să-l refuz pe Dumnezeu?
Deschide-te pământ Asta n-o pot face eu.
Să iasă Domnul sfânt Eu sunt roaba Domnului
În tine el va odrăsli Să se facă voia lui.
Şi ne va mântui. Îngerul Gabriel:
Bucură-te Marie, cea plină de har
Spre sfârşitul celei de-a doua strofe Domnul este cu tine!
apare îngerul Gabriel:
Marie, o scumpă Marie Povestitorul: Măria sa împăratul
Domnul m-a trimis la tine, A dat atunci dictatul
Te rog, nu te speria Ca recensământ să fie
Vreau doar să-ţi spun ceva. În întreaga împărăţie.
Să ştii că din veşnicie L-al Cezarului decret

Ai fost aleasă Marie Au pornit din Nazaret
Zămislită fără pată Iosif, bărbatul cel drept
Şi în toate preacurată. Împreună cu Maria
Născătoarea lui Mesia.
Iată timpul se-mplineşte
Şi Dumnezeu îţi vesteşte Şi-au tot mers vreo patru zile
C-ai să fii tu maica lui Tot pe drumurile pline
Maica Mântuitorului. Până când a nimerit
În oraşul lui David
Maria mirată: Îngeraş din paradis Betleem, oraşul sfânt.
Cum se va-mplini ce-ai zis?
Chiar dacă sunt nepătată Copiii de la poezii vor cânta:
Eu sunt o fată săracă Dorit mesie vino
Şi să mai ştii îngeraş De veacuri multe aşteptat
Că n-am cunoscut bărbat. Durerea ne-o alină
Ne scapă de păcat.
Îngerul Gabriel: Marie, nu te necăji
Duhul Sfânt te va umbri În acest timp apar în scenă Iosif şi
Şi curat-ai să rămâi Maria.
Chiar dacă mamă vei fi.
Iosif: Iată c-am ajuns Maria!
178
S-a sfârşit călătoria. Iosif bate la altă poartă. Nu răspunde

Dar şi noaptea a venit nimeni. Mai bate o dată şi mai tare:
Iar noi tare-am obosit.
Te rog, înc-un pic mai rabdă Ruda: Ce tot bateţi voi la poartă?
Pân-o să găsim o gazdă. Nu vedeţi că-i încuiată
Locurile-s ocupate,
Bate cu toiagul la o poartă: Căutaţi în altă parte.
Dragii mei, vin de departe Iosif: Noi din Nazaret venim

N-aveţi un loc pentru noapte? Şi-am vrea să ne odihnim
Eu sunt Iosif, ruda voastră,
Femeie din Betleem: Primiţi-ne vă rog în gazdă.
N-am nici un loc, nici nu voiesc Şi mai ştiţi c-a mea soţie
Străini în casă să primesc Acuş mamă o să fie.
De-ar veni un împărat
I-aş da loc pentru culcat Ruda: Cum? Ce spui? Să vă primesc?
Dar nu vouă, doi calici, Şi să vă adăpostesc?
Hai, plecaţi iute de aici. Şi mai spui că se va naşte
Un copil în astă noapte
Iosif (rugător): În casă nu vă pot primi
Hai te rog, vezi tu cum faci Va plânge mult şi nu vom putea
Poate poţi ca să ne bagi dormi.
Măcar undeva sub scară Dar vedeţi c-avem un grajd
Ca să nu dormim pe-afară. La margine de oraş
Femeie din Betleem: Mergeţi şi îl măturaţi
Nu pot omule, nu pot Şi acolo să vă culcaţi
Totu-i plin, până şi-n pod Cred că n-o să îngheţaţi.
Ce să-ţi fac? În astă seară
Ai să dormi şi tu pe-afară. Iosif şi Maria se îndreaptă spre iesle.
Ştiu, e frig, afară-ngheaţă
Dar nu mori pân-dimineaţă. Povestitorul: Negăsind în altă parte
Găzduire pentru noapte
Iosif (supărat): Iosif duce pe Maria
Marie, tare-s necăjit Să-l dea lumii pe Mesia
Nimeni nu ne-a primit Într-un mic şi vechi sălaş
Nici un loc nu am aflat Nu departe de oraş.
Unde să mai merg să bat? Aici Domnul vine-n lume
Cum să-i rog? Ce să le spun? Grijulie mama-l pune
Ca să nu ne lase-n drum? Jos în paie şi-i zâmbeşte
Şi cântând aşa-i grăieşte:
Maria: Parcă ai aici o rudă
Hai la ea, poate te-ajută. Maria cântă Pruncuşorului pe melodia
Măcar pentru Pruncuşor „Floricica”.
Poate are-un locuşor.
Stai aicea Pruncuşor
Mama îţi cânt uşor
179
Scumpul mamei Pruncuşor. Voi n-aveţi acum ce face

Draga mamei floricea V-aţi apucat de cântat
Stai aicea stai aşa, Şi din somn m-aţi deranjat.
Tu eşti mângâierea mea.
Te sărut pe obrăjor Păstor: Uite ce zic, frate dragă
Şi apoi îţi cânt şor Să ştii că asta nu-i şagă
Nani, nani puişor. Eu zic s-o luăm repejor
Să-l vedem pe Pruncuşor.
Povestitorul: O ceată de îngeraşi
Alergă la păstoraşi David: Uite-n loc să dorm acum
Şi răsună valea toată Să pornesc noaptea la drum.
De cântarea minunată.
Păstor: Scumpii noştri îngeraşi
Îngeraşii cântă-n cor: Veniţi ca să ne arătaţi
Gloria, gloria, gloria, Unde-i casa sau palatul
s-a născut Isus Unde se născu împăratul?
Gloria, gloria, gloria, Înger 1: Domnul nu-i într-un palat
Domnul sfânt de sus. Dar e într-un grajd sărac.
Nu aveţi motiv de spaimă
Păstoraşilor iubiţi Înger 2: Domnul nu-i un împărat
Ce vă spun o să vă facă Dar e un copil sărac.
Fericiţi, fericiţi.
Mesia cel aşteptat Înger 3: Hai iute la ieslişoară
Azi în lume a intrat Rău deloc n-o să vă pară.
Când Mesia se arată. Iosif: Bieţi ciobănaşi de la oi
Hai veni, intraţi la noi
Păstor: Măi, David, oare visez? Cum de aţi aflat voi doi
Ia te uită, tu ce vezi? Că pruncul e aici la noi?
Acum în plină noapte
Îngeri, stele minunate. David: Am auzit pe imaş
Cântând nişte îngeraşi
David: Stai o clipă, stai aşa N-am crezut, dar am venit
Îngeraşii vin încoace Şi uite, chiar l-am găsit.
Să vedem ce s-a întâmplat
De-au început a cânta. Păstor: Daruri scumpe nu avem
Îţi dăm şi noi ce putem
Înger 1: Nu, să nu vă speriaţi Uite avem aici un miel
I-adevărat, nu visaţi. Să te încălzeşti cu el.
Înger 2: Asta-i noaptea minunată
Când mesia se arată. Povestitorul: Iată că într-o bună zi
Sosesc la Ierusalim
Înger 3: Acum Domnul sfânt Isus Trei magi, trei oameni culţi
A venit din cer de sus. De nimeni cunoscuţi.
David: Ia lăsaţi-mă în pace Melchior: Până aicea ne-a condus
180
O stea mândră pe cer sus.

Baltazar: Preacinstite împărate
Baltazar: Tot după o stea am venit Să ne laşi dacă se poate
Tocmai de la răsărit. Pe prunc ca să-l căutăm
Şi lui să ne închinăm
Gaspar: Şi eu o stea am văzut După-aceea negreşit
Dar acum a dispărut. Ne-om întoarce-n răsărit.
Apare Irod cu o falcă-n cer şi cu una în Irod: (cu un ton schimbat)

pământ. Staţi aşa nu vă grăbiţi
Pe prunc dacă-l găsiţi
Irod: Ce-i cu voi mojicilor? Pe la mine vă-nturnaţi
Ce-i cu voi netozilor? Şi de veste să îmi daţi
Cum v-aţi permis aşa ceva? Să mă duc apoi şi eu
Cum de-aţi călcat în ţara mea? Să mă-nchin lui Dumnezeu.
Melchior: Suntem magi din răsărit Magii sosesc la iesle.

După o stea am venit
Şi din câte am aflat Iosif: De veniţi intraţi.
S-a născut un împărat. Veniţi oaspeţi minunaţi
Noi pe el îl căutăm Micul rege vă aşteaptă
Şi vrem ca să îl aflăm. Stând în ieslea lui săracă.
Irod: (furios) Ce spuneţi? Un împărat? Magii (în genunchi în faţa Pruncului):

În al lui Irod regat? Eu Gaspar mă numesc
Nici nu s-a mai auzit, Şi aur îţi dăruiesc.
Nici nu s-a mai pomenit! Eu mă numesc Melchior
Mi-am ucis rudele toate Smirnă am pentru odor.
Ca să pot dormi în pace Al meu nume-i Baltazar
Şi acum să apară Şi-ţi ofer tămâie-n dar.
Un nou rege în astă ţară?
Un nou împărat apare Povestitor: Magii au mers în ţara lor
În faţa lui Irod cel mare? Pe un drum ocolitor.
Nu se poate, nu suport Copiii dragi…
Simt că mor şi nu mai pot! Povestitor: Dar la ieslea lui Isus
Nu se poate, nu se poate! Tot mereu lume s-a dus
Imposibil, nu se poate! Copiii, tineri, oameni mari
Şi cuminţi şi mai ştrengari.
Gaspar: Vă rugăm ne daţi iertare Şi-au spus rugile lor
N-avem gând de răzbunare Micuţului pruncuşor
N-am venit cu vreun gând rău Chiar şi azi cu bucurie
Să-ţi cucerim tronul tău Vin copiii să îl mângâie.
Să nu crezi că vrem domnie
Noi vrem pace, bucurie. Îngerii cântă:
N-are rost să vă-nervaţi
Mai bine ne lăsaţi. O fetiţă: Drăguţul meu Prunc Isus
181
Sunt copil tare micuţ Vreau ca totdeauna să fac bine

Şi eu vin astăzi la tine Te salut azi cu părinţii mei
Cu o scurtă rugăciune: Pace, sănătate îţi cer pentru ei.
Ajută-mă ca să cresc mare
Fată bună iubitoare Un băiat: Isuse dragă sunt şi eu aici
Şi toţi copiii să fie Te salut cu toţi copiii mici
Plăcuţi, Isuse, numai ţie. La Betleem când te-ai născut
Erai tare mic şi sărăcuţ.
Un băiat: Isuse Dumnezeu etern Oamenii răi nu te-au primit
În faţa ta stă un ştrengar modern Nici loc să te naşti nu ai găsit
De mult mă străduiesc să fiu Hai aici la noi în Săbăoani
cuminte În inimi căsuţă să-ţi clădeşti.
Dar sunt rău tot ca mai-nainte.
Nu-ţi ascund nimic, spun O fetiţă: Isuse îţi fac rugăminţi
adevărul Pentru ai noştri buni părinţi
La şcoală nu prea merg şi adesea Caută-ţi un locuşor
fac răul În inimile lor
Dar tu eşti bun şi milostiv mereu Şi aşa ei vor putea
Ajută-mă Isuse să mă îndrept şi Să înveţe calea ta.
eu.
Povestitor: Dragi copiii, şi mari şi mici
O fetiţă: În acest Advent, flori am cules Pruncul sfânt rămâne aici
Şi acum Isuse ţi le dăruiesc. Rămâne de-acum la noi
Totdeauna eu am fost cuminte Haide-ţi să-l vedeţi şi voi
Şi-n purtări şi-n gânduri şi El ne-aduce bucurie
cuvinte. Lăudat în veci să fie!
Priveşte Isuse spre mine
182
FULGUL DE NEA
SCENA I
Decor: pe fundal o pânză de culoare albastră (semnifică cerul, văzduhul). Un fulg
de nea intră în scenă uimit:
Fulgul de nea: Eu sunt singurul fulg de nea care vrea să întâmpine iarna? Unde
sunt fraţii mei? Cu cine mă voi juca? Cu cine voi dansa în văzduh atunci când
vântul va sufla?
Fulgul de nea dansează pe un cântec despre iarnă pe care îl cântă tot el, încet, fără
prea mult avânt:
- Ce viaţă scurtă voi avea? Ce tristă este viaţa mea? Nu voi şti nicicând cum este
să plutesc în aer împreună cu alţi fulgi de nea sclipitori şi veseli! Nu voi face parte
nicicând dintr-un bulgăre de zăpadă! Nici un copil nu mă va prinde în palma sa
măcar!...
Trist fulgul de nea se aşează aşteptându-şi sfârşitul. Atunci apare Vântul:

- Vâââj! Vâââj! Ce văd aici? Oare mi se pare?
Vântul suflă încet, apoi un pic mai tare. Fulgul se ridică:

- Ce suflare mă mângâie? Cine se apropie?
Se uită în jur pentru a descoperi cine se apropie, apoi spune vesel:
- Eşti tu, vântule? Eşti chiar tu?
Vântul:
- Da, dragul meu fulg de nea! Sunt eu! De ce eşti trist? Ce ai păţit?
Fulgul de nea:
- Eu... eu...(suspină) Eu cred că am venit prea devreme şi nu voi reuşi să o văd
pe frumoasa Iarnă şi nici pe fraţii mei, fulgii de nea!
Vântul:
- De ce crezi că nu îi vei vedea? Unde vrei să pleci?
Fulgul de nea:
- Eu am apărut mult prea devreme! Nu a venit Iarna, iar eu mă voi topi din
cauza soarelui! El nu mă va lăsa să o aştept!
Vântul:
- Dar...(râde) Ce prostuţ eşti! Iarna se apropie cu paşi repezi. Chiar ea m-a
trimis să suflu cu putere pentru a-i anunţa pe toţi că se apropie. Vine împreună
cu un mare alai de fulgi mari, sclipitori, voioşi!
Fulgul de nea:
- Unde sunt? Vreau să-i văd! (se plimbă neliniştit în toate direcţiile) Din ce
parte vin? Cât mai durează până ajung aici?
Vântul:
183
- Vâââj! Vâââj! Mai ai puţină răbdare!

Vântul suflă în toate direcţiile. Fulgul de nea începe să cânte şi să danseze:
„ Acum totul e frumos
Pe-acest cer luminos!
Vântul cu putere bate,
Norii vin de departe,
Însoţiţi de fraţii mei,
Fulgii albi, frumuşei!
Vine, vine Iarna
Cu fulgi mari de nea,
Vine iute „mama”
Pentru a mă vedea!
La, la, la! La, la, la!
Vântul se întoarce la fulgul de nea:

- Albule-Dalbule! Din împărăţia sa, Anul vrea a te vedea!
Fulgul de nea:
- Anul? Bunicul meu Anul vrea să mă vadă?
Vântul:
- Da! I-am spus cât de trist eşti pentru că nu se apropie Iarna mai repede.
Acum... Anul te aşteaptă! Hai! Du-te! (vântul suflă cu putere)
Fulgul de nea iese din scenă.
Vântul:
- Vâââj! Vâââj! Ce noroc are! Nici nu ştie ce surpriză îl aşteaptă!
Iese şi vântul din scenă vâjâind.
Se aude încet o melodie despre Iarnă.
SCENA II
Decor: Un castel se vede pe fundal. Un tron pe care stă Anul împreună cu fiicele
sale: Primăvara, Vara, Toamna.
Fiicele anului stau jos, lângă tron, şi vorbesc. Anul le priveşte şi zâmbeşte. Intră în
scenă şi fulgul de nea.
Anul:
-Bine ai venit, dragul meu fulg de nea!
Fulgul de nea:
- Bine te-am găsit, Mărite An! De ce ai vrut să mă vezi?
Anul:
- Ia loc, apoi vom mai vorbi!
Fulgul de nea se aşează pe un scaun oferit de Primăvara. Fulgul o priveşte cu
teamă. Primăvara zâmbeşte, apoi se întoarce la locul ei.
Anul:
- Nu te teme! Fiicele mele nu-ţi vor face nici un rău!
Fulgul de nea:
184
- Dar... Fiica ta Primăvara este cea care aduce căldura, iar noi, fulgii de nea, ne
topim.
Anul:
- Stai fără nici o grijă! Nu te-am chemat aici pentru a te topi! Relaxează-te!
Fulgul de nea încearcă să se facă mai comod pe scaun.
Anul:
- Vreau să-mi spui dacă o iubeşti pe fiica mea Iarna.
Fulgul de nea:
- Nu-ţi pot spune în cuvinte cât de mare este dragostea mea pentru ea. atât de
mult o iubesc încât am venit pe pământ mai devreme decît era necesar! Acum
îmi este teamă că nu voi reuşi să o vad!
Anul:
- Mă bucur nespus să aud astfel de cuvinte! Vântul mi-a spus cât eşti de trist şi
de aceea vreau să-ţi fac o surpriză. Accepţi?
Fulgul de nea (vesel):
- Ce surpriză? Spune-mi iute! Îmi plac surprizele! Sper să fie una plăcută!
Anul:
- Am vorbit cu celelalte fiice ale mele şi ele au considerat că merită răsplătită
această dragoste pe care o porţi surorii lor mai mari. De aceea fiecare dintre
ele îţi va face câte un cadou.
Primăvara:
- Eu sunt Primăvara, cea mai mare dintre surori! Sunt cea care topeşte zăpada,
aşa cum bine ştii. Vreau să-ţi dăruiesc un talisman care îţi va fi de mare ajutor.
Fulgul de nea:
- Ce pot face eu cu acest talisman?
Primăvara:
- Iubeşti florile?
Fulgul de nea:
- Iubesc florile de gheaţă pe care gerul le pune la ferestre iarna. Alte flori nu
cunosc!
Primăvara (râde):
- Nu cunoşti tu oare ghiocelul?
Fulgul:
- Acea floare plăpândă care sfidează zăpada?
Primăvara încuviinţează.
Fulgul:
- E atât de gingaşă şi totuşi atât de curajoasă!
Primăvara:
- Atunci cănd zăpada se va topi, iar sora mea Iarna îmi va lăsa cale liberă, vei
putea folosi talismanul pentru a deveni un mic ghiocel şi, astfel, îţi vei
prelungi viaţa.
Fulgul:
- Chiar pot face acest lucru? Cât de bună eşti! Îţi mulţumesc!
Fulgul de nea o îmbrăţişează pe primăvară.
Vara:
185
- Am şi eu un cadou pentru tine! Sunt Vara, cea de-a doua fiică a bătrânului an.
Iubesc culorile vii, florile, păsările şi căldura.
Fulgul:
- Tu ce vrei să-mi dăruieşti?
Vara:
- Aş vrea să-ţi dăruiesc un ou de rândunică. Când va veni vremea ca sora mea
Primăvara să se întoarcă la palat şi să mă lase pe mine să aduc soarele
strălucitor, tu, atingând oul, te vei tansforma într-o frumoasă rândunică.
Fulgul de nea:
- Vai! Ce frumos! Îţi mulţumesc, frumoasă vară!
Se uită apoi spre Toamnă şi întreabă:
- Oare...Nu mi-ai pregătit şi tu o surpriză? Îmi vei face şi tu un cadou?
Toamna:
- Şi eu vreau să-ţi dăruiesc ceva:o petală de crizantemă!
Fulgul:
- Ce voi putea eu să fac cu ea?
Toamna:
- Atunci când frigul va alunga rândunelele, tu vei prinde în cioc petala şi atunci
vei deveni o crizantemă care va rezista până vine Iarna.
Fulgul de nea:
- Cât de fericit sunt! Dar... când vaveni iar Iarna, iubita mea iarnă....
Fulgul începe să plângă.
Anul:
- Nu plânge! Te rog să te linişteşti! Acum urmează darul meu: de fiecare dată
când toamna se va întoarce la mine şi locul ei va fi luat de iarna, tu te vei
transforma într-un fulg de zăpadă aşa cum eşti acum.
Fulgul începe să râdă şi să danseze de bucurie:
- De ce eşti atât de bun cu mine? Tu şi fiicele tale mi-aţi oferit nemurirea!
Anul:
- Ţi-am făcut acest dar pentru dragostea enormă ce o porţi fiicei mele iarna.
Atât timp cât voi dâinui eu şi fiicele mele, vei trăi şi tu!
Fulgul:
- Cum aş putea să-ţi mulţumesc?
Anul:
- Iubeşte-mi toate fetele lafel de mult ca pe Iarna.
Fulgul:
- Deja le iubesc, Mărite an! Vă mulţumesc!
Anul:
- Acum du-te! fiica mea te aşteaptă!
Fulgul mulţumeşte încă o dată apoi pleacă.
SCENA III
Decor: steluţe atârnă din tavan. Totul este alb. Se aud cântece de iarnă.
186
Intră în scenă Iarna dansând împreună cu mulţi fulgi de nea. Apare şi fulgul de
nea.
- Frumoasă eşti prinţesă! Mai frumoasă decât am putut visa! Primeşti să dansezi
cu mine?
Iarna:
- Tu eşti vestitul fulg care a plâns după mine?
Fulgul:
- Eu sunt! dansăm? Sunt atât de fericit că existaţi tu, surorile tale şi tatăl tăl,
Anul!
Toţi fulgii se prind în horă. În mijloc dansează fulgul de nea împreună cu Iarna.
187
NAŞTEREA PRUNCULUI ISUS HRISTOS

Personaje: povestitorul, Maria, Iosif, trei păstori, Isus, trei îngeri
Povestitorul:Aztăzi,cu ocazia sărbătorilor de iarna v-am pregătit o serbare închinată

naşterii pruncului Isus Hristos. V-am pregătit o scenetă care ilustrează un eveniment sacru,
care a marcat întreaga omenire “NAŞTEREA MÂNTUITORULUI”.Sceneta se deschide
cu Maria şi Iosif.
Maria:Am umblat destul şi nu am găsit un adăpost, va trebui să mergem la staulul acela de
oi.
Iosif:Maria,eu mă duc să aprind felinarul.
Maria: -Iosif, Iosif, s-a născut Mântuitorul Lumii, s-a născut Fiul Domnului, Isus Hritos.
Iosif:(îl ia în braţe ridicându-l spre cer şi zice).
-Da! S-a născut salvarea noastră Isus Hristos, acest copil o să sufere mult pentru păcatele
omenirii.
S-a născut Isus Hristos, fiul Domnului şi al tău Maria.
Inger1 :(un înger coboară pe pământ şi cânta)”Aztăzi s-a născut Hristos”-colind
Inger 2: Trei Crai de la răsărit Inger 3: Steaua-nori li s-a ascuns
Spre stea au călătorit Şi-au început a căta,
Şi-au mers până la Ierusalim Prin oraş a întreba: unde s-a
născut Isus
Acolo cum au ajuns Magii dacă l-au găsit
Steaua iar a răsărit.
Cei trei păstori: “Trei păstori”-colind
-Bună seara!
Păstorul 1:Auzit-am auzit, că s-a născut Domnul Sfânt, în ieslea boilor, în sălaşul oilor.
Păstorul 2:În paiele grâului, în ogrinjii fânului şi la apa lui Iordan, tot pe drum de
măghiran.
Păstorul 3 :Acolo s-a botezat/ De Ioan cel prea curat/Frumos nume i-a aflat/Isus Hristos
împărat.
Maria: -Da, s-a născut Isus Mântuitorul Lumii, în ieslea boilor, în sălaşul oilor, încălzit de
suflarea animalelor.
Trei păstori : Isus o să îndure mereu, căt va trăi pe pământ. Am adus pentru El aur, smirnă
şi tămâie.
“O ce veste minunată”-colind
Povestitorul: -Da, este adevărat!acum cateva decenii s-a născut Mântuitorul Lumii-ISUS
HRISTOS, iar în fiecare an de Crăciun sărbătorim acest episod important din viaţa
omenirii.
Sceneta se închide cu colindul “Nici o sarbătoare-n lume.”
188
189
INR-O SEARA DE CRACIUN….

sceneta
Personaje: prezentator, Zana Iernii, fulgii, omul de zapada, bradul, ingerasul, printesa,
spridusul, copiii.
Prezentator: Pe mine ma va topi.
Dragi parinti si bunici, Bradul:

Grupa noastra de pitici
S-a pregatit de serbare Iar eu sunt bradutul care
Pentru ca-i o seara Mare. Vesnic verde eu raman
Si ma-mpodobiti cu totii
Copil 1: In Sfanta Seara de Craciun.
Am aflat ca Mosul vine

Si la mine si la tine. Ingerasul:
Si aduce jucarii
Celor mai cuminti copii. V-ati gandit oare vreodata
Cum de Mosul afla tot?
Zana Iernii: Eu sunt ingerul ce-ndata
Sa ii spun ce faceti-pot.
Eu sunt Zana Argintie
Si-am adus peste campie Printesa:
Plapuma moale de nea
Sa se-acopere cu ea. Eu sunt printesa fermecata
Ce spiridusii ii ajut
Fulgii: Sa-i umple traista de indata
Si s-apara numaidecat
Iar noi suntem fulgisori
Ce plutim de sus,din nori
Vom aduce bucurii Spiridusul:
Celor mai voiosi copii.
M-ati recunoscut –se pare
Omul de zapada: Sunt spiridusul ghidus
Eu fac pentru fiecare
Eu sunt omul construit Jucariile din plus.
Din zapada de copii
Soarele de va iesi
190
Am aflat despre Iisus

Copil 2: Ca a fost nascut in iesle
Magii daruri i-au adus
Dar pana ce va sosi De cum au aflat de veste.
Hai cu totii sa cantam
Sa spunem si poezii Copilul 6:
Pentru Mosu sa dansam!
Ca sa nu ii fie frig
Copilul 3: Prunculetului iubit
A sosi iarna draguta Animalele-au suflat
Noi ne bucuram Si micutul s-a-ncalzit.
Ne vom da cu saniuta
Si-o sa ne distram! Copilul 7:
Copilul 4: Asa s-a nascut Iisus

Ca fiu al lui Dumnezeu
Ce frig e!Dar nu ne pasa Ce-a venit din cer,de sus
Noi stam cu mama in casa Sa ne mantuie de rau
Si-ascultam povestioare
Despre-aceasta Seara Mare.
Colinde,colinde…
Copil 5:
Va intra Mosul…
191
SCENETA : „MOŞ CRĂCIUN ŞI COPIII”

Personaje: Moş Crăciun
Iarna
Fulgi de nea ( 2, 3, 4 sau 5)
Recitatori
Copii
Recitator 1: Vai! Ce frig este afară Eu tot stau şi mă frământ

Mâinile nu le mai simt Şi nu-mi dă pace un gând:
Şi zăpada dă năvală, „Zăpada de unde vine
Totul u alb pe pământ! Peste case şi grădine?
Vântul cum de se porneşte,
De fereastra zăngăneşte?
Cum de-ngheaţă apa-n lac ?
Şi nu pot să-i dau de cap.
Recitator 2: Uite că şi eu mă întreb:

Soarele unde se ascunde?
Şi nu pot să înţeleg:
Pod de gheaţă cine întinde?
TOŢI: Chiar aşa!?
Se aud bătăi în uşă. Intră Iarna împreună cu Fulgii de nea. Copiii privesc miraţi!!!!
Iarna: Bună seara, dragi copii,

V-aduc numai bucurii!
TOŢI: S-auzim! S-auzim!
Iarna: Am venit la voi acum,

O poveste să vă spun,
Despre-un împărat ce are
Patru fete bălăioare.
Pe rând le trimite-n lume
Să le ştie orişicine:
Una-i blândă, zâmbitoare, Şi-apoi după ele, alta,

Şi-are-n păr raze de soare, Cine credeţi că-i a patra?
Pământul înveseleşte, „Are steluţe pe frunte
La viaţă totul trezeşte. Şi aduce geruri crunte;
Animalele se ascund
192
Şi-apoi sora ei mai mare Nici ţipenie pe drum;

Aduce cu ea dogoare, Soarele apare rar,
Soarele caieru-şi toarce, Stelele sunt ca de jar.
Spicul grâului se coace. Dar are şi bucurii
Pentru voi, iubiţi copii: Fulgişori albi de zăpadă

Vine-apoi cealaltă fată, Şi o sanie-n ogradă;
Toţi ştiu cât u de bogată, Patinoare, derdeluş,
Strânge roade din ogoare, Pe cărări alunecuş.
Pune porumb în hambare. V-aţi dat seama, va să zică,
Cine e a patra fiică???
TOŢI: Iarna! Iarna! Iarna!
Se încinge o horă în jurul „Iernii” şi a „fulgilor de nea” şi cântă veseli:

CÂNTECUL : „SĂNIUŢA FUGE”
Nimeni n-o ajunge
Are dor de ducă
Parc-ar fi nălucă
Refren: Toata ziua prin zăpadă

Vine lumea să o vadă
Săniuţa uşoară,
Fuge parcă zboară, fuge parcă zboară!
Are tălpi lucioase,
Vârfurile-ntoarse,
Pod de scândurele,
Ca să stăm pe ele. Refren….
Peste hopuri sare,

Ca un prinţ călare,
Hăţul de-o să-l scape,
Trânta e aproape. Refren….
Fulgul 1: Dragi copilaşi luaţi seama,

Fulgul 2: Hai prietene, cu mine,
Am venit şi noi cu „Iarna”
Să construim împreună
Vă spunem drept ne gândim,
Un m mare de zăpadă,
Prieteni buni să vă fim!
Chiar la tine în ogradă!
193
Fulgul 3: Dragi copii haideţi cu mine,

Fulgul 4: Cine crezi că-i mama mea,
Să vă arăt a mea lume!
Ce mă ia mereu cu ea,
Ţara mea-i pâlcuri de nori
Mă plimbă prin tot văzduhul,
Ce-s prin văzduh călători.
Cum şi omu-şi poartă gândul!
Fulgul 5: Copile drag, nu încerca

Să mă prinzi în palma ta,
Că de nu vei asculta,
Într-un strop m-oi transforma!
CÂNTECUL: NINGE, NINGE, VISCOLEŞTE

Şi zăpada mare creşte,
Refren: Vântul bate, las’ să bată,

Noi ne ducem prin zăpadă
Hainele mi se albesc,
Obrăjorii se-nroşesc!
Refren: Vântul bate, las’ să bată,

Noi ne ducem prin zăpadă.
Iarna: Noi v-aducem, dragi copii

Şi-alte multe bucurii.
Copil 1: A venit Crăciunul, dragii mei,

Şi ne aduce-n dar după cum ştiţi,
Brazi frumoşi împodobiţi
Cu globuri şi clopoţei!
CÂNTECUL: BRĂDULEŢ, BRĂDULEŢ,

Parcă eşti un soare,
Străluceşti ca-n poveşti
Plin de globuşoare
Refren: Hai veniţi, dragi copii
194
Moş Crăciun mai are,

În desagi, câte-un dar,
Pentru fiecare!
Brăduleţ, brăduleţ,
Smuls din vârf de munte,
Ai făclii, jucării
Şi podoabe multe!
Refren…
Brăduleţ, brăduleţ,
Eu ştiu foarte bine,
Că mai sus, sunt pe ram,
Daruri pentru mine!
Refren…
Copil 2: În sobe lemnele trosnesc,

Pe masă-i cozonacul cald,
Copii, părinţi se pregătesc,
Să întâmpine pe moşul drag.
Copil 3: Clopot sună-n depărtare,

Pe pământ e sărbătoare,
E Crăciunul, oameni buni,
Sărbătoare din străbuni!
CÂNTECUL „CLOPOŢEI, CLOPOŢEI”

Refrenul: Clopoţei, clopoţei, vesel să sunaţi,
Glas de-argint, luminos, răsună, ce frumos!
Hei!
Fraţilor, tuturor, pacea ne-a adus,
Îngeraşi, drăgălaşi, veniţi la noi de sus!
Noaptea când păstorii,
Rând pe rând veghează,
O lumină mare,
Îi înfricoşează.
Refrenul…
Şi din cer un înger,
Vine cu solia,
Bucuraţi-vă cu toţii,
S-a născut Mesia!
Refrenul…
Copil 4: Sărbătoare milenară,
195
A venit Crăciunul iară!

„Oamenii devin mai buni!”
Spune-o vorbă din bătrâni.
Recitator 3: Iartă-l pe cel ce-ţi greşeşte,

Căci şi tu vei fi iertat,
Îngerul din cer zâmbeşte.
Cât de mult s-a bucurat
Domnul nostru bun şi sfânt,
În imensa-i bunătate
Şi-a trimis Fiu pe pământ,
Să ne ierte de păcate.
COLINDĂ: „ASTĂZI S-A NĂSCUT HRISTOS!”

Mesia chip luminos
Refren: Lăudaţi şi cântaţi

Şi vă bucuraţi!
Mititel, înfăşeţel,
În scutec de bumbăcel

Şi vă bucuraţi!
Vântul bate, nu-l răzbate,

Neaua ninge, nu-l atinge

Şi vă bucuraţi!
Şi de-acum până-n vecie

Mila domnului să fie!

Şi vă bucuraţi!
Recitator 4: Se cuvine să cinstim,

Hai şi tu creştine,
Vino să sărbătorim,
Vino, că aşa u de Crăciun!
COLINDĂ: „SCOALĂ GAZDĂ DIN PĂTUŢ”

Florile dalbe Când covata o liptit
Şi ne dă un colăcuţ Florile dalbe,
196
Florile, florile dalbe Crăciunul o şi venit,

Că mămuca n-o făcut Florile, florile dalbe.
Florile dalbe,
Sâtă rară n-o avut
Florile, florile dalbe
Şi când sâtă-o căpătat,
Florile dalbe,
Covata i s-o crepat,
Florile, florile dalbe
Recitator 5: Magazinele sunt pline
Şi vitrinele-ncărcate
Pentru Moşul care vine,
Sa pună-n sacu-i de toate.
Moşul vine, împarte daruri,
Merge pe la fiecare,
Dulciuri la copii şi jocuri,
Mare bucurie, mare!
Recitator 6: Ce se aude, ascultaţi!

Larmă mare, veselie,
Hai cu toţii, ce mai staţi?
Moşul trebuie să fie!
Copii îşi îndreaptă privirea spre partea din care vine Moş Crăciun……..
CÂNTECUL: „MOŞ CRĂCIUN CU PLETE DALBE”

A sosit de prin nămeţi,
Să ne-aducă daruri multe
La fetiţe şi băieţi
Refren: Moş Crăciun, Moş Crăciun!
Că-n tot anul negreşit,
Moş Crăciun cu drag soseşte,
Copilul 5: Moşule, tu eşti bătrân,

Cum poţi să cari sacul plin?
Lasă-ne să te-ajutăm,
Vino să te îmbrăţişam!
TOŢI: MOŞULE, BINE AI VENIT!!!
Copil 7: Dragul nostru Moş Crăciun,

Nu ai obosit pe drum?
Sania unde-ai lăsat-o?
197
Sperăm ca n-ai aruncat-o.
Copil 8: Moş Crăciune, te iubesc,

Tot mai mult te preţuiesc.
Ai adus în tolba ta
Şi pentru mine ceva?
Moş Crăciun: Dragii moşului, copii, Puteţi afla că sunt bine,

Cât sunteţi voi de zglobii! Sania este cu mine,
Staţi să îmi trag răsuflarea, Am lăsat-o în curte afară;
Că tare lungă a fost calea. Ce să spun de oboseală,
Şi am să vă spun pe rând: Am căzut la învoială
Nici nu mi-a trecut prin gând Să trec pe la mulţi copii,
Să vă fac să mă aşteptaţi Să le fac doar bucurii.
Sau să vă ştiu supăraţi, Daruri, staţi, nu vă grăbiţi,
Am adus la toţi să ştiţi!
CÂNTEC: „MOŞ CRĂCIUN VISEZ LA TINE”

De un an întreg te-aştept
Ştii, am învăţat mai bine,
Sunt cuminte şi deştept
Pe părinţi i-ascult de-acum
Şi nu-l supăr pe vecin.
Nu mă-ntrec deloc cu gluma,
Ce încep, mereu termin.
Nu cer dulciuri între mese
Şi nu sunt dezordonat.
În ce spun, un înţeles e
Şi-mi respect cuvântul dat.
Când mă joc nu uit de mine
Şi cu toţi ştiu să fiu drept
Moş Crăciun visez la tine!
De un an întreg te-aştept!
Recitator 7: Moşule te rog frumos,

Mă închin reverenţios
(Se face un gest de plecăciune)
Stai aici, pe scăunel.
Odihneşte-te niţel!
Moş Crăciune să ne ierţi
198
Ca am fost nerăbdători.
Te rog ca să nu ne cerţi,
Vom fi înţelegători.
TOŢI: Promitem! Promitem!
Recitator 8: Noi la şcoală învăţăm

Şi cum să ne comportăm.
Te iubim atât de mult,
Să te supărăm, nici gând!
Moş Crăciun: Vă cred, vă cred!

Şi acum mă tot gândesc,
Cum pot să vă răsplătesc:
Eu v-am adus jucării,
Dulciuri multe, bucurii!
Apoi scoate din sacul său cadouri pentru fiecare copilaş
Dragii moşului, copii,
Vreau să-mi faceţi o favoare:
Pe părinţi să-i ascultaţi,
Ei sunt ce-i mai scump sub soare.
Să le aduceţi bucurii,
Viaţa să le fie plină
De împlinire şi lumină,
De la voi, iubiţi copii!
Recitator 9: Moş Crăciun îţi mulţumim,

Sfatul tău u foarte bun
Şi-ţi promitem că mereu
Noi vom fi pe placul tău.
Recitator 10: Moş Crăciune, Moş Crăciune, Viaţă plină de speranţă

O urare îţi vom spune: Şi o frumoasă
vacantă!
Să fii sănătos mereu,
Ceea ce-ţi doresc şi eu,
Să fii blând şi bun cu noi
Şi la anul tot vioi.
Să aduci la fiecare,
Celor săraci, ajutoare,
Pe copii sa îi iubeşti,
De rele să-i ocroteşti.
Dacă poţi dă-le de toate,
Gânduri bune şi curate,
Moş Crăciun şi copii cântă „La mulţi ani!”
199
Moş Crăciun: Dragii mei vă mulţumesc

Pentru câte mi-aţi urat.
La alţi copii eu pornesc,
Mai am încă de umblat.
Moş Crăciun se ridică şi pleacă, condus de câţiva copii, iar ceilalţi îl salută.
TOŢI: La revedere, Moş Crăciun,

La revedere!
Să mai vii şi la anul pe la noi!
La revedere!
Dacă v-a plăcut
Tot ce aţi văzut
Vă rugăm să încercaţi
Să ne aplaudaţi!!!!!!!!!!!!
200
SCENETĂ CRĂCIUN
Pesonaje: clovnul, copil1, copil 2, pitic 1, pitic 2,

Mos Craciun, copil 3, copil 4, copil 5, copil 6, copil 7,
Copil 8, copil 9, copil 10, Iarna, fulg 1, fulg 2, fulg 3,
Fulg 4, fulg 5, fulg 6, copil 11, copil 12.
Clovnul: C2 :
De la circul Globus vin Bine zici, bine zici !
Şi- am întârziat puţin. Ascultati la mine-aici !
Tuturor le-am prezentat Desi afara viscoleste,
Un spectacol minunat. E fumos ca-ntr-o poveste.
Am sarit, am facut tumbe, Si chiar de-i frig, Mos Craciun
Copilasii –au vazut multe Va veni la noi acum.
Dar dupa ce-am terminat Haideti,iute,sa-i cantam
Ei aici m-au invitat. Sa stie ca-l asteptam !
Vad ca sala-i pregatita,
Frumoasa si dichisita, Cantec : Veseli prin nameti
Cu beteala, fulgi de nea,
Straluceste ca o stea Apare Mos Craciun cu 2pitici
Parca-ar astepta ceva. P1 :
Suntem harnicii pitici
C1 : Si-acuma am venit
Clovnule, ramai aici Nametii-s mari si drumul lung
Intre noi copiii mici Abia l-am nimerit
Ca noi am pregatit Toata vara am lucrat
Un spectacol inedit. Sa facem jucarii
Cantece noi vom canta Abia acum am terminat
Poezii vom recita, Si iata-le copii!
Dansuri o sa prezentam, Mos Craciun le va-mparti
Si-mpreuna o s-asteptam Dupa cum bine va sti.
Mos Craciun ca sa soseasca
Pe toti sa ne veselaesca. P2 :
Sacii plini de jucarii
Clovnul : Pentru mic si mare.
O, ce veste minunata Dupa merit Mos Craciun
Sa aducem bradu-ndata ! Da la fiecare.
Si sa stam in jurul lui Luati aminte, fiti cuminti,
Sa ii cantam mosului. Ca atunci multe primiti !
Ca e darnic Mos Craciun
201
Cu copilul care-i bun. Iar ziua stau si-l desenez.

Pe cel rau il pedepseste Eu il iubesc pe Mos Craciun
Si nimic nu-i pregateste. Mi-aduce tot ce e mai bun
Ca sunt cuminte, ascultator,
M.C. : Si de parinti sunt iubitor.
Sunteti vrednici, dragi pitici, Doar fapte bune fac mereu
Ia, veniti putin aici ! Si nimanui eu nu fac rau.
In desaga am o carte
C-am adus-o de departe. C6 :
Eu in ea am scris sa stiti Vesel focul arde-n soba
Toti copiii cei cuminti. Cu mamica stau de vorba
Dar si pe aceia care Si-o intreb a suta oara :
Au avut o rea purtare. Ce mi-aduce mosul oare ?
Tot ce eu voi imparti Mama nu-i suparacioasa
Zau, dupa merit va fi. C-o tot bat la cap curioasa
Dar pana atunci, copii, Si-mi raspunde cu-n oftat :
Ia sa-mi spuneti poezii ! Ia si aseaza langa pat
Ghetele de ti-s curate,
C3 : Ca asa pe inserate,
Mi-e draga bunica, Mosul, si la noi va bate.
Mi-e drag si bunicul, Si atuncea vei vedea
Mi-e draga mamica, Ce-ti aduce, draga mea !
Mi-e drag si taticul.
Dar iata, ca azi in ajun C7 :
Mi-e tare drag Mos Craciun. Bine-ai venit, Mos Craciun !
Sa nu va fie cu suparare Te-asteptam de mult sa-ti spun
Pe el il doresc la serbare Ca noi cei din grupa mare,
Cadouri sa imi aduca Imbracati de sarbatoare,
Ca-s cea mai cuminte din grupa. Cu mult drag te-am asteptat
Si aici ne-am adunat.
C4 : Chiar daca afara-i frig
Mos Craciun e tare bun Sa-ti cantam toti un colind !
Incarcat vine pe drum Haideti, copilasi iubiti,
Totdeauna se grabeste Pe mos sa-l inveseliti !
Oare el nu oboseste ?
L-as pofti sa stea la masa Colind : Mos craciun cu plete dalbe
Dar umbla din casa-n casa
Ca sa-mparta la copii C8 :
Fel de fel de jucarii. Doamna noastra educatoare
Mos Craciun, eu iti doresc Ti-a trimis si o scrisoare
La multi ani sa ne traiesti ! In care ti-a scris sa vii
Ca te-asteapta multi copii.
C5 : Si ti-a scris ca-s cumintei
In fiecare dimineata Altii-n lume nu-s ca ei.
Pe Mos Craciun il am in fata Multumesc ca ai venit,
Ca toata noaptea il visez Azi sunt foarte fericit !
202
De bucurie
C9 : Si voiosie
Fulgi ca de matase Canta copiii-n cor.
Se astern pe case
Iarna usor cerne, REF :
Fulgisori din perne Tra, la, la, la, la, la,
Mie-mi pare bine E primul filg de nea
Ca iarna iar vine Tra, la, la, la, la, la,
Ca m-am saturat Nu-l dau la nimenea.
De noroi prin sat.
Iara Mos Craciun 2.Intr-o casuta,
Va porni la drum O bunicuta,
La toti va aduce Imbraca un nepotel
Mere, turta dulce Sa iasa-afra
Tot ce poate duce. Si impreuna sa se joace ea,cu el.
In ajun plecam Ref :la, la, la.
Ca sa colindam Pe aceasta melodie,Iarna si
De-Anul Nou prin sat Cei 6 fulgi danseaza
Mergem la urat,
Iarna e frumoasa F1 :
Dar e friguroasa Bine v-am gasit, copii !
Chiar de ne racim Noi v-aducem bucurii.
Noi tot o iubim. Facem drum de sanioara
Sa iesiti toti pe afara.
C10 : Alb covor punem pe strada
Ce se-aude,ce sa fie ? Pentru oameni de zapada.
Parca este galagie.
Cineva e la intrare Fulg2: ANDREEA B
Cine, cine este oare ? Luni in sir noi asteptam
Momentul ca sa plecam
Iarna : Zana Iarna da semnalul
Sunt Iarna mult dorita Ce il asteptam tot anul
Sunt Iarna asteptata Si atunci incetisor,
Ca eu aduc, copii, Cernem, cernem dintr-un nor
Destule bucurii. Pe pamant ne asezam
Aduc fara de veste Insa doar trei luni noi stam.
Zapada ca-n poveste.
L-aduc pe Mos Craciun F3 :
Asa ca si acum. Noi am coborat de sus
Aduc doar bucurii Si multe avem de spus.
Si fulgi usori, zglobii. Pe unde-am calatorit
Pe copii i-am veseli.
Cantec : Cu totii se bucurau
1.Prima zapada Si pe sanii se suiau
Cade pe strada Sa vada prima zapada
Si asterne alb covor Cum se asternea pe strada.
203
Sa-l vada pe Mos Craciun De aceea, acum as vrea

Cum vine pe al sau drum. Sa va dau cate ceva
Dar ce va voi darui
Cantec :Hai la joac-afara E dupa merit, dragi copii.
Cartea veche-acum voi lua
F4 : Si pe toti va voi chema
Azi ninge ca nicodata Si-o sa dau la fiecare
Campul parca e de vata Ce mi-a cerut in scrisoare.
Fulgisorii cei zglobii
Haideti sa-i vedeti, copii ! Cantec :Vine Mos Craciun
Fulgii toti prin aer zboara C11 :
Si incep usor sa cearna Mos Craciune, Mos Craciune,
Peste brazii de la munte De-atata umblat prin lume
Care vor ca sa se mute Spune, nu ai obosit ?
Chiar in casa voastr-acum Sau poate ai flamanzit ?
Pentru ziua de Craciun. Haide, stai cu noi la masa,
C-avem mancare gustoasa.
F5 : Daca un pic tu mananci
Pe la geamuri, dragi copii, Iar putere-o sa apuci.
Sunt stelute mii si mii.
Hai copii la sanius ! M.C.:
Hai copii pe derdelus ! Pentru tot va multumesc
Luati-va patinele, Dar n-am timp, ca ma grabesc
Bobul si schiurile ! Ati spus multe poezii
Care ce doriti Si m-am bucurat, copii.
Doar acum gasiti. Eu acum va las cu bine
Pan’ la anul care vine.
F6 : Ca-i tarziu si drumu-i greu
Din oglinda fermecata Copiii asteapta mereu.
Vede mosul lumea toata. Spre altii eu ma grabesc
Si cand lung in ea priveste Nu vreau sa-i dezamagesc.
Toti copiii ii zareste.
La cei harnici si cuminti C12 :
Care-asculta de parinti Mos Craciun, iti multumim
Lor el azi le-a pregatit Iar la anul cand mai vii
Chiar ce- acestia si-au dorit. Noi o sa ne straduim
Iar la cei neascultatori Cu totii cuminti sa fim.
Le va da un betisor. Iar acuma, la plecare,
Toti de-aici din grupa mare
M.c. : Sanatate iti dorim
Stiu ca voi mult m-ati dorit Si sa stii ca te iubim.
Bine-mi pare c-am venit !
Dupa cum ati auzit Cantec :
Piticii au pregatit 1.Pe zapada zboara zboara
Multe, multe jucarii Cling, cling, cling, o sanioara
Pentru voi, iubiti copii. Si in ea sta un mosneag,
204
Mos Craciun cel bun si drag Iti doreste bun-venit !
Ref : 2.Abia duce in spinare

Mos Craciun,bine-ai venit O desaga mare,mare
Bradul nostru impodobit Dragi copii sa cresteti mari
Cu stelute argintii Toti,voinici cu note mari.
Mult te-a asteptat sa vii
Bradul nostru-mpodobit Ref : Mos Craciun.
205
SCENETA DE CRACIUN
Scena reprezinta o casa taraneasca pregatita de sarbatori. Gazdele sunt

imbracate in costum popular.
Gazdele Si-or verzi poienile.

Colinde, colinde
E vremea colindelor Slobozi-ne gazda-n casa
Caci gheata se-ntinde Ca de-aseara stam pe-afara!
Asemenea oglinzilor Si ne bate vant cu nea,
Si tremura brazii Slobozi-ne in casa ta!
Miscand ramurelele
Caci noaptea de azi e Gazdele
Cand scanteie stelele Hai, poftiti in casa! Intrati!
Se bucura copiii Colindator

Baietii si fetele Din partea satului de sus
De dragul Mariei Venim, copii, ca altadata
Isi piaptana pletele Noi sa vestim sosirea lui Iisus
De dragul Mariei Cu O, ce veste minunata!
Si a Mantuitorului
Luceste pe ceruri O, ce veste minunata!
O stea calatorului.
Irod, craii
Colindator Cinstiti crestini preaiubiti,
Primiti colinda? Voiti ca sa ne primiti?
Pentru aceasta am indraznit
Gazdele Si cu magii am venit
Primim, primim! Sa va facem bucurie
Intr-a lui Hristos venire.
Deschide usa, crestine! Primiti-ne?
Colindator Gazdele
Slobozi-ne gazda-n tinda Primim! Primim!
Ca omatu-i pana-n grinda
Si-i o vreme viforoasa Prezentator
Slobozi-ne, gazda-n casa! Fiindca astazi e serbare,
Si cu totii ati venit,
Ca de-om sta mai mult pe-afara Noi va facem o urare
Ni-i afla la primavara Si va spunem Bun sosit!
Cand s-or lua troienile
206
Prezentator Bucura-te Prea Curata,

Cand vine vremea rea Dumnezeu este cu tine
Cu primii fulgi de nea Si vei naste-n chip prea sfant
Se scutura din nori Pe Acel ce lumea-ntreaga il
De sfinte sarbatori, doreste si-l asteapta
Povesti de ingerasi Sa aduca mantuire si-mpacare pe
Pentru copii poznasi, pamant.
Povesti cu sfinti parinti
Pentru copii cuminti. Inger
Aflati-le acum, Duhul Sfant, din slavi senine
In prag de Mos Ajun! cobora-va peste tine
Cu puterea lui cereasca Domnul
Prezentator o sa te umbreasca
Se apropie Craciunul Caci cu neputinta nu-i, nici un
Vino sa te rogi cu mine! lucru Domnului.
Iisus se naste astazi
Copile, pentru tine! Prezentator
Se apropie Craciunul Cand Hristos Domnul era sa se n
Cu bradu-mpodobit Iesit-a in tara porunca regeasca
Iisus ne cere-n taina Ca toti sa purceada si sa se inscrie
Sa ingenunchiem smerit. In cetatea in care-i a lor obarsie.
Prezentator Prezentator
Se apropie Craciunul Si din Galileea, de la Nazaret
Vino sa te rogi duios! Mergea si Maria cu Iosif cel drept,
Sa cresti curat, copile Pan-la Betleem, orasul vestit,
Ca bradul de frumos! Unde-si cautara loc pentru dormit.
Colindul te coboara sfant
In casa mea, Iisuse, Prezentator
In cor de ingeri pe pamant Iata ca si steaua pe ceruri luceste
Din vremurile apuse. Si din rasarituri la toti povesteste
Ca aici in lume, sub un cer frumos,
Prezentator S-a nascut Domnul Iisus Hristos.
Colindul ne aduce-n zari
Visare si lumina Steaua sus rasare
Pastori aduc din departari
Din albe flori, cununa. Prezentator
Colindul ne ridica iar Ingerii au coborat
In fata ta, Iisuse, La pastori de i-au trezit
Cununi de dragoste in dar Indemnandu-i sa purceada
In visele-mi ascunse. Pe Hristos si ei sa-l vada.
Am plecat sa colindam Ingerii se arata in fata pastorilor ce dorm

Inger
Inger Pastorilor tineri nu mai dormiti
Si somnul de acum nu-l mai folositi
207
Ci mergeti in Betleeem, degraba

O, pastorilor de treaba. Astazi s-a nascut Hristos!
Inger Prezentator
Si acolo veti afla, ca s-a nascut Mesia Maica pruncul a infasat
Si daca nu ne credeti pe noi Si in iesle l-a culcat
Ia uitati-va si voi In iesle pe fan uscat
La steaua care vine. Pe al lumii imparat.
Trei pastori Prezentator

Iar trei crai manati de dor
Pastor Lasand tari in urma lor
Indata ce m-am culcat Dupa stea calatoresc
Minunat vis am visat! Sa gaseasca prunc ceresc.
Mi se parea ca cerul s-a deschis
Si un inger mie mi-a zis Prezentator
,,Nu va temeti! Caci, iata, va Si sa faca inchinare
binevestesc voua mare bucurie, ca vi s-a Pruncului cel Sfant si care
nascut azi Mantuitor, care este Hristos S-a nascut in lume jos
Domnul, in cetatea lui David.” Pentru omul pacatos.
Mai, somnoros Simeon,
Ia trezeste-te din somn! Prezentator
Iara Irod imparat
Pastor Auzind s-a tulburat
Da-mi tu mie buna pace Pe crai in graba i-a intrebat
Sa dorm precum mie-mi place! Ispitandu-i manios
Sa afle despre Hristos.
Pastor
Hei, hei, de ai fi tu mai cuvios Apare Irod si magii
N-ai fi asa de somnoros! Irod
Ca nu-i vremea de dormit, Crai veniti din Rasarit
Ca e de calatorit! Eu va zic Bine ati venit!
Ia te uita si te-ncrede
Ca cerul deschis se vede, Craii in cor
Ingerii de sus pogoara Cinste prea mare avem
Si spre un grajd in jos zboara. Pe imparatul sa-l vedem!
Pastor Irod
Acum vad cu adevarat Prin Ierusalim umblati
Ca s-a nascut imparat. Si pe cine cautati?
Veniti, fratilor, sa vedem De unde veniti si unde calatoriti?
Sa vedem si sa credem Cine sunteti si cum va numiti?
Ca astazi s-a implinit
Prorocirea de demult! Gaspar
Ca s-a nascut azi Hristos Noi, imparate, am venit tocmai de la
Mesia, chip luminos! Rasarit
208
Si cautam cu adevarat dupa noul Imparat

Ca sa ne inchinam, frumoase daruri sa-I Irod
dam, Vad ca sunteti crai vestiti si acum stiu
Al meu nume e Gaspar si tamaie ii aduc cum va numiti,
in dar. Dar ma mir ce ati cuvantat si despre ce
imparat?
Irod Ce imparat poate sa fie sa ia a mea
Dar tu cine esti si cum te numesti? imparatie
Caci eu sunt imparat tare peste toata
Melchior lumea mare(roteste sabia)
Imparate, sa traiesti, sanatos sa Si de fac o lovitura toata lumea se
imparatesti scutura
Dar daca vrei sa stii mai bine, noi nu te Si tremura cu ingrozire cand stie ca sunt
cautam pe tine in manie
Ci noi umblam intreband de cel nascut
de curand, Ingerul(catre crai)
De Imparatul Imparatilor si Domnul Haideti frati sa ne grabim, la Vifleem sa
Domnilor pornim
Aceasta stea stralucita, prea frumoasa si Pe Hristos sa il aflam si darurile sa-I
vestita dam.
Noi am vazut la Rasarit si dupa dansa
am pornit Irod
Cunoscand noi ce folos ne va aduce Mergeti dar si intrebati, cu de-adinsul
Hristos. cautati
Eu Melchior ma numesc si cu smirna-l Si de-L veti afla bine, sa veniti si pe la
daruiesc mine
Ca si eu degrab sa merg si la Dansul sa
Irod alerg
Dar tu cine esti si cum te numesti? Sa ma inchin cu cap plecat ca unui mare
imparat.
Balthazar
O, Iroade imparate, sa traiesti cu sanatate Inger(catre crai)
Dar daca vrei sa stii, noi suntem craii cei Crailor, eu sunt ingerul lui Dumnezeu
trei Ascultati ce va spun eu
Eu … astronom Balthazar, Nu mai treceti prin cetate, ci mergeti
Melchior si Gaspar am pornit sa prin alta parte
cercetam Ca nimic Irod sa stie de dulcele nostru
Pe Hristos sa il aflam, frumoase daruri Mesie
sa-I dam, Caci el si-a pus gand rau, sa ucida pe
Ca un semn de bucurie,……..AUR Fiul lui Dumnezeu.
Melchior Craii merg in fata Pruncului

SMIRNA Inger
Toti sa-l laudam cantandu-l
Gaspar Si prea binecuvantandu-l
TAMAIE Pe acel ce ne arata
209
Lumina cea ne-nserata. Sufletu-si inveseleasca

Si cu cerul impreuna
Inger Sa traiasca-n voie buna.
Ca s-a nascut, mult sfintita
Samanta cea rasarita Craii in cor
Din a Duhului Sfant, roua Doamne Imparate Sfinte
Mult folositoare noua. Primeste a noastra cinste
Te rugam ca sa primesti
Ingerii in cor De la noi, daruri ceresti.
Slava, intru cele inalte
Toate stelele sa salte Gaspar
Salte cerul si pamantul Aur, ca esti mare Imparat!
Sa laude tot cuvantul.
Melchior
Pastorii in cor Smirna, arhiereu fara pacat!
Astazi s-a nascut Hristos
Spre al oamenilor folos Balthazar
Veniti toti sa-I multumim Si tamaie, ca unui Dumnezeu adevarat!
Si cu daruri sa-L cinstim.
Prezentator
Ingerii si pastorii in cor Craii vazand fericirea
Se striga in cer cu tarie Li se lumina si firea
Glas de mare bucuria S-au intors voiosi acasa
Am gasit pe Imparatul Cu vestea cea mai frumoasa.
Cum in lume nu e altul.
Prezentator
Craii in cor Si apoi cand ei au purces
Culca-te, Imparat ceresc Pe alta cale au mers
In salas dobitocesc Precum le-a fost lor si zis
Te culca pe fan uscat De inger noaptea in vis.
De ingeri inconjurat.
Prezentator
Gaspar Iar Irod pe crai mereu, ii astepta-n
Pestera se face casa palatul sau
Ieslea leagan de matase Si vazand ca nu mai vin, de necaz facea
Unde te-ai nascut, palat venin
Fiule de Imparat. S-a gandit in mintea sa, pe preot a-l
intreba.
Melchior
Ingerii te preamaresc Irod(catre preot)
Pastorii vin sa-ti doineasca Preotule, invatate, cauta in Sfanta carte
Cerul sa te ocroteasca Unde se va naste anume
Domnul Sfant ne mantuiasca. Cel ce va domni in lume?
Balthazar Preot(deschizand Biblia)

Astazi lumea dantuiasca
210
Am citit si-am rascitit, si-am gasit ca-i

prorocit Prezentator
In cartea cincea lui Miheia, ca se va Si macar ca ar fi voit
naste Mesia Pe Iisus nu L-au gasit
La Vifleem in cetate si va domni cu Tatal din cer L-a aparat
dreptate De Irod cel blestemat.
Peste toti si peste toate
Lui I se vor inchina si de El vor asculta Prezentator
Si cei mici si cei mai mari, si imparatii Si pe noi ne va scapa
cei mai tari. De toata primejdia
De-i vom fi ascultatori
Irod Voii Sale implinitori.
Soldatilor veniti indata, mergeti repede o
ceata Inger
La Vifleem in cetate si-n orase Rasuna bland spre seara
invecinate, Al clopotelor cant
Casele pe rand luati, toti copiii sa-i taiati Ca vine, vine iara
De doi ani si mai in jos, doar veti da si Iisus pe acest pamant.
de Hristos.
Inger
Inger In noaptea in care te-ai nascut
O, Iroade imparate Iisuse pentru mine
Nu te temi ca te vor bate Cu ploi de ingeri s-au umplut
Ale tale mari pacate? Inaltimile senine.
Inger Inger
Doamne, mintea-i lumineaza Ca flori de tei cadeau de sus
In Hristos fa-l ca sa creaza! Visare si lumina,
Daca aceasta nu primeste, Heruvimi pentru Iisus
Tunet, fulger slobozeste! Aduc cantare lina.
Prezentator Toti
Iar razboinicii s-au dus, au facut cum li Se apropie Craciunul!
s-a spus Iisuse, pentru tine
O, ce vaiete in cetate, prin orase si prin Inaltam colinde sfinte
sate Inaltam colinde line.
Cum plangeau, din minti iesite, mamele
nenorocite Se apropie Craciunul
Cand vedeau murind pe uliti, pruncii lor Cu zvonuri de colinde!
trecuti prin suliti. Sa ne rugam in taina
Cand steaua se aprinde!
Prezentator
Pe Iisus cel luminat Inger
Mielusel nevinovat Iisus se naste astazi
Regele Irod incerca In ochii nostri limpezi
Sa-L taie cu sabia. In pesterile lumii
211
In raza blanda a lunii. Noi colinda v-am primit

In fiecare casa Si plata v-am pregatit
Cu licariri de soare, Niste nuci, ca-s mai dulci,
In painea de pe masa, Niste mere, de ti-i vrere,
In fulgul de ninsoare. Niste alune, ca-s mai bune.
Inger Un colac de grau curat

Iisus se naste astazi De gazduta framantat.
Sa-i punem la picioare
Lumina rugaciunii Colindator
Si-o limpede cantare! Frunza verde si-o frunzuta
Multumiri, draga gazduta
Inger C-ai primit colinda noastra
El vine-n leagan verde Si ne-ai dat plata aleasa.
De ingerasi purtat
Sa spele lumea-ntreaga Colindator
De rau si de pacat. In anul ce va veni
Sanatos mereu sa fii!
Inger Sa aveti zile senine,
Sculati crestini degraba Sa petreceti tot cu bine,
Si-n calea lui cantati Sa traiti intr-o unire
Cu cei buni este Domnul Si-n deplina fericire!
Sculati, crestini, sculati. La multi ani! S-aveti folos
De nasterea lui Hristos!
Colindator
Aceasta zi preasfintita Toti
Si sarbatoare marita Astazi, toti intr-o unire
Va dorim ca sa va fie Sa dam lui Dumnezeu
La multi ani, cu bucurie! multumire!
La multi ani! S-aveti folos Si nasterea lui Hristos
De nasterea lui Hristos. Sa va fie de folos!
La anul si la multi ani!
Gazdele
212
NASTEREA DOMNULUI IISUS HRISTOS

SERBARE DE CRACIUN
PREZENTATORUL 1: Din cer ninge linistit,

Peste case, pomi si cranguri,
Iata, fulgii ne-au soptit
Ca sa nu mai stam pe ganduri.
PREZENTATORUL 2: Ne-am gadit sa-mpodobim

Cat mai vesel clasa noastra,
Sa vedeti cat va iubim
Poftiti la serbarea noastra!
PREZENTATORUL 3: Cand vine vremea rea

Cu primii fulgi de nea,
Se scutura din nori
De Sfinte Sarbatori,
Povesti cu ingerasi
Pentru copii poznasi,
Povesti cu Sfinti Parinti
Pentru copii cuminti.
TOTI PREZENTATORII: Aflati-le acum,

In prag de Mos Ajun.
Prezentatorii se retrag si se aseaza in stanga si in dreapta scenei. Apare Mosneagul An,

apoi Iarna, insotita de fulgi.
MOSNEAGUL AN: Eu sunt Mosneagul An,

Mereu batran si vesnic tanar,
Venit-am astazi printre voi
Sa va uram de sarbatori
Sa cresteti mari, sa fiti cuminti si buni,
Dar nu am venit singur copii:
V-am adus una din fiicele mele
O recunoasteti? E zana Iarna,
Doamna gerului si a zapezii.
CANTEC: Iarna ne-a sosit în zori
213
1. Iarna ne-a sosit în zori

La fereastră ne-a pus flori
Ne-a sosit cu gerul ei
Cu zăpadă şi polei.
Refren : Cât de veseli suntem noi
Că ne-aduce bulgări moi. Bis
2. Săniuţa v-a pleca
Şi pe pârtie v-a zbura.
Clopoţeii vor suna
Şi pe noi ne-or bucura.
IARNA : Iarna sunt si am venit

Cu stelute-n frunte,
Zapada am presarat
Sus in varf de munte.
Florile le-am invelit
Cu alba plapumioara,
Gerul rece a sosit,
Ce placut e-afara !
Iata-ma, sunt zana alba,
Port o mantie de nea
Si la case am pus salba
Atarnand turturi de stea.
Strada am pavat-o moale
Cu stralucitor covor,
Am pus fesuri tuturor
Chiar si gardurilor goale.
Iarna se retrage langa fulgi, Mosneagul An se duce la locul lui.
FULG 1 : Este frig si este ger

Cad fulgi albi de sus, din cer,
Vajaie si sufla vantul
Iarna a cuprins pamantul
Resemnati, copacii goi,
Unu-aici si colo doi
Stand sub cer in amortire
Au pe crengi neaua subtire.
FULG 2 : Uite colo si o casa

Sus pe ea, zapada-i groasa,
Iar din cos, spre cer in sus
Fumul gros de vant e dus.
Si alaturi de casuta
Un copil c-o saniuta ;
Iar alti doi, inalta-n graba
214
Un om mare de zapada.
FULG 3 : Suntem fulgisori,

Draguti si usori
Si mereu saltam,
Prin aer zburam.
FULG 4 : Fulg de nea, sari in sa

Sa fii tare si-otelit
Cu ce-am spus, doar am glumit !
La copii sa nu le spui
C-o sa pleci curand hai-hui
Ca se vaita si plang.
Turturii incep sa cada,
Moare omul de zapada !
Dansul fulgisorilor de nea
FULG 5 : ( alaturi e Omul de zapada ghemuit)

Ninge, ninge si iar ninge
Ca-ntr-o lume fermecata
Creste Omul de Zapada.( acum Omul de zapada se ridica)
Dintr-un bulgar cat o roata.
Am sa-i pun si palaria
Pe care-a zvarlit-o tata.
Tii...ce bine o sa-i sada !
Peste parul alb ca vata.
OMUL DE ZAPADA : Intr-o zi, degrab venira

Trei copii cu ochi zglobii,
Bulgari ei rostogolira
Si din trei, ma construira
Intr-o ordine precisa
Ca in regula nescrisa :
Bulgarele cel mai mare
Mi l-au pus la temelie
Ca sa pot sta in picioare.
Si apoi, cu veselie,
Mi-au pus partea mijlocie,
Iar bulgarele mititel
L-au pus cap, ca-i usurel.
Uite-asa, eu sunt gata.
Acum chemati-l pe tata
Sa-mi puna palaria veche
Rasturnata pe-o ureche.
215
Ochi-mi sunt din doi taciuni,

Am si nasturi din carbuni
Omul de zapada-i gata
Parca seamana cu tata !
CANTEC :
Omul de zăpadă
1. Ce-i atâta gălăgie 2. Din cărbuni i-au pus doi ochi,

Colo-n margine de sat, O tigaie cenuşie
Chiuind de bucurie Ţine loc de pălarie,
Mulţi copii s-au adunat. Şi o ţoală, de cojoc.
Ia te uită, toţi grămadă, E hazliu bată-l norocul
‘Nalţă omul de zăpadă. bis Parc-ar fi o jucărie. bis
GER IMPARAT : Eu sunt Gerul Imparat

Tin cu mandra Iarna sfat
Si cu Mosul Promoroaca
Fiecare ce sa faca.
Hai copii la sanius,
Ca-i zapada si ghetus
Si e bucurie mare
Azi, in zi de sarbatoare.
Din nori am cernut fulgisori
Ce-n hora ei s-au prins.
Cu dalb si calduros cojoc
Pamantul ei l-au nins !
In timp ce prezentatorul nr 1 isi zice poezia, apar in scena Maria si Iosif.
PREZENTATORUL 1 : Dragi copii, o sa va prezint o poveste adevarata care s-a

intamplat demult, dmult.
PREZENTATORUL 2 : Ingerul Gavril a fost trimis de Dumnezeu intr-o cetate din

Galileea numita Nazaret la o fecioara logodita cu un barbat numit Iosif.,in casa lui David.
PREZENTATORUL 3 : Numele fecioarei era Maria. Ingerii au intrat si au zis :
INGERII1,2, 3 ( impreuna)- Plecaciune Tie, careia Ti s-a facut mare har ! Domnul este cu
tine ! Binecuvantata esti Tu, femeie !
FECIOARA MARIA : Ce-o fi ? Ce-o fi ?
INGERUL 1 : Nu te teme Marie, caci ai capatat indurare inaintea lui Dumnezeu.
216
INGERUL 2 : Si iata ca vei ramane insarcinata si vei naste un Fiu, careia ii vei pune
numele Iisus.
INGERUL 3 : El va fi mare si va fi chemat Fiul Cerului Prea Inalt si Domnul Dumnezeu

ii va da scaunul de domnie al Tatalui sau, David.
FECIOARA MARIA : Iata roaba Domnului, faca-mi-se mie dupa cuvintele voastre.
PREZENTATORUL 1 : Si ingerii au plecat ( ingerii se retrag)

Cand Hristos Domnul era sa se nasca,
Sosit-a in tara porunca regeasca,
Ca toti sa purceada si sa se nscrie
In cetatea-n care-i a lor obarsie.
PREZENTATORUL 2 : Si din Galileea, de la Nazaret

Mergea si Maria cu Iosif cel drept.
Pan la Betleem, orasul vstit
Unde-s cauta loc pentru dormit.
PREZENTATORUL 3 : Maria cauta

Un lacas a capata.
Jos in sus si iar in jos
Caci bate vant friguros.
Si are vesmant de-argint
Caci azi, naste Fiul Sfant !
IOSIF : Maria atunci pleca,

Ici colo alerga
Si-o iesle mare afland
Intra intr-insa plangand.
Durerile-o cuprindeau,
Sa mai mearga nu putea,
Si-n fan moale se culca.
PREZENTATORUL 1 : Cand fu catre miez de noapte

Trecura durerile toate.
PREZENTATORUL 2 : Si se nascu Fiul Sfant

Dumnezeu p acest pamant.
FECIOARA MARIA ( leganand pruncul)

Domneste pace pe pamant
Dormi, dormi Copile Sfant !
Pastorii vin incet plangand
Dormi, dormi Copile Sfant !
Mii de heruvimi si de serafimi
217
Te slavesc in cor
Copil Mantuitor !
COLIND :
Astăzi s-a născut Hristos
1. Astăzi s-a născut Hristos 3. Vântul bate, nu-l răzbate
Mesia chip luminos Neaua ninge, nu-l atinge
Lăudaţi şi cântaţi Lăudaţi şi cântaţi
Şi vă bucuraţi. Şi vă bucuraţi.
2. Mititel, înfăşeţel, 4. Şi de-acum până-n vecie
În scutec de bumbăcel Mila Domnului să fie
Lăudaţi şi cântaţi Lăudaţi şi cântaţi
Şi vă bucuraţi. Şi vă bucuraţi.
FULG 6 : Colindul te cooara sfant,

Colindul ne aduce-n zori
In casa mea, Iisuse,
Visare si lumina.
In cor de ingeri pe pamant
Pastorii aduc din departari
Din vremurile apuse
Din albe flori cununa.
Colindul ne ridica iar
In fata Ta, IIsuse,
Cununi de dragoste in dar
Din visele-mi ascunse.
COLINDE, COLINDE : Colinde, colinde, e remea colindelor,

Caci gheata se-ntinde asemeni oglindelor
Si tremura brazii miscand ramurelele
Caci noaptea de azi-i cand scanteie stelele.
Se bucur copiii, copiii si fetele

De dragul Mariei isi piaptana pletele
De dragul Mariei si-a Mantuitorului
Luceste pe ceruri o stea calatorului.
Apar pastorii care se aseaza si dorm. In spatele lor cate un inger din cei trei de mai-
nainte. Ei ii vor atinge pe pastori cu mana pe umeri.
PREZENTATOR 1 : Iata ca deodata

Pastorilor se-arata
218
Ingerul ceresc
Ca sa le vesteasca
Nasterea Domnului
Si-a Mantuitorului.
PREZENTATORUL 2 : Ingerii au coborat

La pastori de i-au trezit
PREZENTATORUL 3 : Indemnandu-i sa purceada

Pe Hristos si ei sa-l vada.
FULG 7 : Inger bun, inger Sfant

In colinda luminand
Inger de roua, inger de-argint
Pazitor noua si stralucind !
FULG 8 : Inger de pace, inger ceresc

Ce-i daruit de la botez,
Vino, ramai in casa mea
In care intra si Precista !
INGERII ( atingandu-i pe umar pe pastori)

Nu va speriati
Si ne ascultati :
Va binevestesc voua
Bucurie mare,
Peste-ntreg poporul
Astazi s-a nascut Mantuitorul.
toti pastorii se ridica
PASTORUL 1 : Ciudat vis am mai visat

Indata ce m-am culcat !
Sa mergem la Betleem
Pe Mesia sa-l vedem.
PASTORUL 2 : Parca cerul s-a deschis,

Sa mergem, ca nu e vis.
Iata, steua ne arata
Raza sa spre el ne poarta.
PASTORUL 3 : Fratilor, sa ne grabim,

Pe Mesia sa-l gasim,
Cu daruri sa ne-nchinam
Bucurie sa aflam.
COLIND : Trei pastori
219
1. Trei păstori se întâlniră, 3. Şi să facem o cunună,

Trei păstori se întâlniră, Şi să facem o cunună,
Raza soarelui, floarea soarelui, Raza soarelui, floarea soarelui,
Şi aşa se sfătuiră: S-o împletim cu voie bună.
2. Haideţi fraţilor să mergem, 4. Să i-o ducem lui Hristos,
Haideţi fraţilor să mergem, Să i-o ducem lui Hristos,
Raza soarelui, floarea soarelui, Raza soarelui, floarea soarelui,
Floricele să culegem. Să ne fie de folos.
5. Şi de-acum până-n vecie,
Şi de-acum până-n vecie,
Raza soarelui, floarea soarelui,
Mila Domnului să fie.
PASTORUL 1 : Cad fulgi moi din cer dansand

Si dansul lor e lin.
Iisuse, astazi, al meu gand
E doar de Tine plin.
PASTORUL 2 : Privesc in albul nesfarsit

Si vad lumini de soare,
Noi venim de la rasarit
Cu o speranta mare.
PASTORUL 3 : Iisuse-Ti punem la picioare

Dragostea noastra cereasca,
Si fluvii pline de iubire
In lume-ncep sa creasca !
Cad fulgi moi in palma mea
Si stralucesc pe rand,
Caci astazi s-a nascut Hristos
Cel prea maret si bland.
FULG 9 : In noaptea Sfanta de Craciun

Pe drumul nis de luna
Trei magi calari cu suflet bun
Alearga impreuna.
De unde vin ? Cum se numesc ?
Ce doruri ii framanta ?
Spre-o iesle ei calatoresc
Si cerurile canta.
Si canta-n inimile lor
Aprinse, bucuria.
Azi s-a nascut un salvator,
Azi s-a nascut Mesia.
220
FULG 1 : Trei magi de la rasarit

Cu steaua-au calatorit
Si-au mesr dupa cum citim
Pana la Ierusalim.
Acolo daca-au ajuns
Steaua-n nor li s-a ascuns
Si ei mereu se plimbau
Si prin oras intrebau.
FULG 2 : Craii daca au plecat

Steaua iar s-a aratat
Si-au mers pana au ajuns
Unde a fost pruncul nascut.
Intra cei trei magi.
MAGUL 1 : Culca-te Imparat Ceresc

In salas dobitocesc
Te culca pe fan uscat
De ingeri inconjurat.
MAGUL 2 : Doamne Imparate Sfinte

Primeste a noastra cinstire
De rugam ca sa primesti
De la noi daruri ceresti.
MAGUL 3 : De pomenire sa-ti fie

La tot neamul crestinesc
La poporul romanesc !
COLIND : Steaua sus răsare

1. Steaua sus răsare 4. Şi dacă porniră
Ca o taină mare Ei îl şi găsiră
Steaua străluceşte La dânsul intrară
Şi lumii vesteşte. bis Şi se închinară bis
2. Astăzi prea curata 5. Cu daruri gătite
Prea nevinovata Lui Hristos menite
Fecioara Maria Având fiecare
Naşte pe Mesia bis Bucurie mare bis
3. Magii cum zăriră 6. Care bucurie
Steaua şi porniră Şi aici să fie
Mergând după rază De la tinereţe
Pe Hristos să-l vază. Bis Pâ’n la bătrâneţe bis
FULG 4 : Dumnezeu fiind din fire

Ai luat chip de omenire
221
Pentru a noastra mantuire

Ca sa ne scapi de pieire.
Fiind Tu Imparat mare
Te-ai lasat la munci amare
Si te-ai dat la chinuire
De a ta bunavoire.
FULG 5 : Si te-ai dat la rastignire

Ca sa nu ai nemurire.
O, Iisuse, nume dulce
Ne-ai scapat din Sfanta Cruce
Din osanda stramoseasca
Din mana diavoleasca.
TOTI MAGII : Se-apropie Craciunul,

Iisuse, pentru Tine
Naltam colinde sfinte
Naltam colinde line.
COLIND: Am plecat să colindăm

Am plecat să colindăm, Domn, domn, să-nălţăm
Când boierii nu-s acasă, Domn, domn, să-nălţăm bis
Au plecat la vânătoare, Domn, domn, să-nălţăm
Să vâneze căprioare, Domn, domn, să-nălţăm bis
Căprioare n-au vânat, Domn, domn, să-nălţăm
C-au vânat un iepuraş, Domn, domn, să-nălţăm bis
Ce facem din blana lui, Domn, domn, să-nălţăm
Veşmânt frumos Domnului, Domn, domn, să-nălţăm ! bis
MOS CRACIUN : Cand s-a nascut pruncul drag

In iesle de lemn de brad
Bucurie s-a facut
Si in cer si pe pamant.
Ingerii venind, cantau
Pastorii fluierau
Crai din departari veneau,
Daruri scumpe-i aduceau.
Aur ca la imparat
Cum altul nu s-a aflat.
Si oamenii-i aduceau
Din bucuriile ce le aveau.
Numai un mosneag sarac
Mos Craciun cel ce vi-i drag,
Neavand nimic la el
222
Alerga prin orasel

Cu-n sac mare la spinare
Si pe la case cerea
Ce putea omul sa-i dea.
Si-apoi cu pasul iute
Intra-n staul la vite
Cu smerita bucurie
Se inclina Mariei
Maica Domnului blajina
Si cu inima prea plina.
FECIOARA MARIA : Mos Craciune,

Du-te si le da in lume
La copiii ce-i cuminti
Care asculta de parinti.
Si de mii de ani copii
Mosu-mparte bucurii.
Fecioara Maria se retrage impreuna cu Iosif.
FULG 6. Mie mi-a spus tata

Ca vine de departe, peste vreme,
Din zapezile eterne,
Din Laponia el vine
E Mos Craciun si se mai spune
Ca e cel mai simpatic om din lume !
Caci niciodata n-a lipsit
De langa bradu-mpodobit.
FULG 7. Cat ar fi iarna geroasa

Coboara-n fiecare casa.
Trece peste dealuri, munti si vai
In sania cu zurgalai
Trasa de cerbi cu stea in frunte
Ca viscolele sa le-nfrunte.
La geam gheata s-o topeasca,
Sa vada daca-i asteptat.
Cantec Zurgălăi
1. Seara-i de mister 2. Sacul lui cel plin

Bradu-i luminat Iată s-a golit
Ard steluţe-n el Daruri pentru toţi
Totu-i minunat. Tot ce ne-am dorit.
223
3.Roata de copii 4. Anul viitor

Bradu-i la mijloc Iarăsi va veni
Şi aşteaptă, aşteaptă toţi Dar până atunci
Se aude : cioc, cioc, cioc. Oare cât va fi ?
Refren : Zurgălăi, zurgălăi,

Veseli zurgălăi
Se aud peste drum
Peste munţi şi văi.
Vine iar pe la noi,
Moşul blând şi bun,
Să cântăm, să dansăm,
Pentru Moş Crăciun !
FULG 8. In mantie rosie imbracat

Paseste tiptil ducand in spate
O traista plina cu de toate
Pentru cei mai cuminti copii ;
Surprize, dulciuri, jucarii.
Are sigur, pentru fiecare
Un dar frumos si o urare.
FULG 9 : Pe unii ii mai dojeneste

Apoi din nou la drum porneste.
Albit de ani si de ninsori
El se ridica iar la noi
Sub roi de stele si rubine
La anul sa ne vedem cu bine !
In continuare copiii recita si intoneaza cantece dedicate lui Mos Craciun.
1. Mos Craciun, Mos Craciun

Fii binevenit !
Pune sacul langa soba,
Esti cam coplesit !
Stai putin, te odihneste
Ca respiri cam greu
Tot asa cum urca scara
Si bunicul meu.
2. Te-asteptam noi, Mos Craciu

Si suntem cuminti ;
Eu iti spun si-o poezie
Daca vrei s-asculti.
Despre daruri ce sa zicem ?
224
Stim ca esti bogat

Mi-a spus mie bunicutul
Ca vii incarcat.
Cantec : Mos Craciun
Mos Craciun, Mos Craciun,

Tu esti atat de bun
Cand vii in seara de Ajun
Esti darnic Mos Craciun
Toti copilasii stau cuminti

Si-astepta darul tau
Sunt buni si-asculta de parinti
Nici un copil nu-i rau.
Mos Craciun, Mos Craciun,

Tu esti atat de bun,
Cand vii in seara de Ajun
Esti darnic Mos Craciun.
3. Mos Craciun, dragul meu

Iata ce te rog si eu :
Sa-mi aduci o papusica
Si o mica trasurica
S-o pot duce la plimbare
Pana cand s-o face mare.
Eu te rog, te rog fierbinte
Mosule, sa ma tii minte !
4. Ai sosit Mos Craciun

Te-am visat azi noapte
Ca pornisesi la drum greu
C-un sac mare-n spate,
Dar acum, ca esti aici
Si-ti vad sacul bine
Vreau sa te intreb :
Mi-aduci daruri pentru mine ?
5. Mos Craciun, sa faci ce-i face

Jucarii poti sa neaduci
Nici bomboane, mere, nuci !
Adu zapada ca ne place.
Umple bine te rugam
Cu omat vreo cinci carute
Ca e trist de saniute
225
Sanatate, te-asteptam !
6. Mos Craciun, ca esti bun

Uite, as dori sa-ti spun
Ca la anul cand mai vii
S-aduci multe jucarii !
Sa aduci de poti in spate
Multa, multa sanatate
Pentru tata si mamica
Pentru bunul si bunica.
Pentru mine s-aduci minte
Sa fiu bun si cuminte
Si sa ma ajuti sa cresc
Ca sa scriu si sa citesc !
7. Mos Craciu, bun venit !

Ca ti-e frig, demult o stim.
Insa noi am pregatit
Cat mai cald sa te primim.
Langa bradulet am pus
Scaunelul ca sa stai
Si-o masuta am adus
Pentru daruri sa o ai.
8. Cu stelute argintii
Asculta-vei rand pe rand
Cantece si poezii.
Iar daca se va-ntampla
Poezia s-o uitam
Iti promitem de pe acuma
La anul n-o vom uita !
9. Mos Craciun soseste dragul,

Bate-n usa cu toiagul.
Ia sariti care-i mai mare
Luati-i sacul din spinare !
Nu stiu, mare sunt sau mic,
Nu-i ca mine alt voinic !
PREZENTATOR 1 : Cand ne-adunam de sarbatori

Si-i asteptam pe uratori
Sa ne ureze spor in case
Pocnind din bice de matase.
PREZENTATOR 2 : Sunand apoi din clopotei

Cei care sunt mai maruntei
226
Cu toti,fetite si baieti
Printre troiene si nameti ;
O ceata de voinici, chiar daca,
Le-a inghetat nasucu-oleaca !
PREZENTATOR 3 : Si-i asteptam mereu sa vina

Cu bucurie si lumina.
Sa-i daruim pe voinicei,
Cu mere, nuci si colacei.
FULG 10 : Iarna cu zile frumoase

Are sarbatori frumoase.
Abia a trecut Craciunul
Si-a veni Revelionul
Vorbind mai pe romaneste
Anul Nou acum soseste.
Sa-l primim cu voie buna
Cum e datina strabuna !
PREZENTATOR 2 : Anul Vechi, in straie de nameti

S-a imbracat si-i gata de plecare,
Anul Nou stim, vine indraznet,
Ne-a anuntat printr-o scrisoare.
BATRANUL AN : Bucuros si-nzapezit

Anul Nou a si sosit !
Acum iata-l pe carari
Cu urari si cu cantari
Ca eu sunt deja batran
Si ma pregatesc de drum.
-Dar inainte sa-mi iei locul
Ca s-a implinit sorocul,
Te rog sa fii generos
Cu acest popor frumos !
Da-i belsug, imbraca-i glia
Sa-nfloreasca Romania !
Va doresc la fiecare
Mult belsug si bunastare !
ANUL NOU : Asa s-a hotarat candva

Eu, Anul Nou, sa vin iarna
Desi-i zapada, ger sticlos
Sunt punctual, asa-i frumos !
Va sperie ca sunt prea mic ?
Ma fac eu mare, ajung voinic !
Va urez trai bun si senin,
227
Paharul sa va fie plin !

Va urez noroc si sanatate
Si zile multe-mbelsugate !
PLUGUSORUL : Maine anul se-nnoieste,

Plugusorul se porneste,
Plugusor cu sase boi,
Plugusor manat de noi.
Boisorii din nainte
Cu cornite poleite
Boisorii din mijloc
Cu cornitele de foc !
Boisorii de la roata
Cu cornitele de piatra
Haideti flacai, manati mai !
Haideti flacai, urati mai !
Toti copiii se ridica in picioare si zic : Dragi parinti, va multumim,

Sarbatori Fericite va dorim !
La Anul si la Multi Ani !
228
DE CRĂCIUN
PERSONAJE :
Îngerul Povestitor
Gazdele-un băiat şi o fetiţă Anul Nou
Crainicul Omul de zăpadă
Colindătorii Magicianul
Zâna iarnă Moş
Crăciun(neadevărat)
Fulguşor Înţeleptul
AnulVechi Bulina roşie
Bulina Roz Oglinda
Gazdele ACTUL I Povestitorul
Decorul este simplu.Într-un colţ este suspendată o stea mare,strălucitoare.Sub

aceasta se află legănuţul…În scenă pe o masă se află un sfeşnic cu lumânări
aprinse.Pentru început,totul este scăldat într-o lumină difuză.În surdină se aude o
colindă
Intrarea îngerului în scenă este urmărită cu un reflector(lanternă).Acesta srăbate sala de
spectacol,facându-şi intrarea din spatele sălii.Îngeraşul priveşte în jur şi se opreşte
lângă steaua ce străluceşte.
Îngeraşul :
Steaua spre răsărit străluceşte,
Ea sfânta naştere adevereşte.
Că s-a născut pe pământ
Mesia,Hristos cel sfânt.
Steaua străluceşte cu tărie,
Ne vesteşte bucurie.
Toată lumea creştinească
Astăzi să îi mulţumească.
În scenă intră doi copii ce poartă în mâini crenguţe de brad.Se apropie de Îngeraş şi
şează crenguţele la picioarele acestuia. ;
Un copil :
Înger îngeraşul meu,
Ce mi te-a dat Dumnezeu.
Îţi mulţumim de vestire,
A acestei frumoase zile.
De când Iisus s-a născut
Două milenii au trecut.
Născut în ieslea cea săracă,
O lume mai bună să facă.
Alt copil :
229
Înger bun,tu azi ne luminează !

Spre fapte bune ne-ndreptează.
În tot locul ne-nsoţeşte,
De rele ne ocroteşte.
Îngerul împreună cu cei doi copii se retrag.În scenă intră gazdele.
Gazdele împreună :
E sărbătoarea de Crăciun pe tot pamântul
Gazda băiat (priveşte-n jur)
Ce seară !E o noapte înstelată.
Şi uite,sus pe cer se-arată,
O ste prea luminată.
Gazda fetiţă :
E vreme tainică de rugăciune.
Să ne-nchinăm acum !
Că iată,a venit pe lume
Iisus s-aducă mântuire.
Un copil (se roagă)
Doamne Iisuse Hristoase !
Tu coboară-n gând şi-n case,
Si viata ne lumineaza.
Cu bătăi de tobe,crainicul anunţă sosirea colindătorilor.Aceţtia intră din spatele
sălii,purtând lumânări aprinse.
Crainicul :
Gazdă bună,gazdă mare,
Gata eşti de sărbătoare ?
Gazda fetiţă :
De ce-mi pui astă-ntrebare ?
Crainicul :
Ia,priveşte pe sub mână !
Vezi,colindători se-adună.
Gazda :
Din zori casa-i aranjată,
Pe colindători i-aşteaptă.
Colindatorii(poartă lumânări aprinse)
Haide,ieşi gazdă la poartă !
Te mai uit-odată roată !
Nu ne chemi în casă,
Să ne pui la masă ?
Gazda :
Masa-i mare,masa-i bună,
Pe colindători i-adună.
Colindătorii urcă pe scenă şi aşează lumânările aprinse în vasul pregatit în acest
scop,ce se află lângă legănuţ,apoi îşi ocupă locurile.
Colindătorii:
Am venit să colindăm.
Zile bune vă urăm.
230
Zile bune şi tot pline,

De belşug şi de lumină.
Gazdele :
Mulţumim colindători.
Să cântăm că-s sărbători !
Copiii împreună cu invitaţii interpretează colindele învăţate.
Gazda băiat :
Hei,voi dragi colindători !
Ce faceţi de sărbători ?
Colindătorii :
Colindăm şi urăm,
Spre alte case plecăm.
Pe Moş Crăciun să-l căutăm.
Copiii părăsesc scena şi împreună cu invitaţii cântă colinda”O ce veste minunată”.Ei se
costumează pentru actul 2 al scenetei.
ACTUL II
În scenă intră Zâna iarnă însoţită de fulguşorii de nea.
Zâna :
În noaptea asta natura e trează,
Cerul şi pământu-mpreună veghează.
E pace,linişte şi armonie…
Dar s-aşteptăm,să vedem ce-o să fie.
Iarna priveşte în jur mirată că nu-i vede pe copiişi întreabă :
Dar unde-or fi copiii?
Fulguşor:
Iată,sunt nedumerit.
Văd că nimeni n-a venit.
Zâna :
Vremea încă nu-i târzie,
Dar spune-mi îndată mie !
Tu ce-aştepţi de la-ntâlnire ?
Fulguşor :
Ce aştept… ! ?Pe Moş Crăciun.
Se aude că, e bun.
Tu zână,n-ai vrea colea,
Rochie de catifea ?
Zâna :
Eşti cam zăpăcit se pare !
Eu am rochii de plimbare
Din zăpadă sclipitoare.
Fulguşor.
Am o zăpăceală mareee!
M-am prostit aşa se pare.
E de la căldura mare.
Zâna :
Înţeleg ce vrei să zici.
231
Dar e bine ă rezişti,

Până moşul vine-aici.
Povestitorul(uşor agitat îl introduce pe Anul Vechi)
Vine moşul ?E aici ?
Vai,că nu m-am pregătit !
Hai,An Vechi ! Auzi că vine.
Zău, nu mai ştiu ce-i cu mine !
Anul Vechi :
Mi s-a împlinit sorocul,
Anul Nou o să-mi ia locul.
Eu vă doresc tuturor
Viaţă lungă,s-aveţi spor !
Vă doresc numai de bine,

Dar să v-amintiţi de mine.
Povestitorul :
Anul Nou,iată că vine
La această întâlnire !
Şi credeţi-mă pe mine,
Că are surprize-o mie.
Anul Nou:
Bunăseara frăţioare!
Te-ai pregătit de plecare?
Sau vrei să faci o schimbare
Să vezi ce-i prin ţări cu soare ?
Anul Vechi :
Bun venit An Nou mănos1
Şi frumos ca Făt-Frumos.
Povestitor:
Anul Nou s-a învoit.
Fii An Nou,bine venit!
Anul Nou.
Vă doresc la fiecar
Valută prin buzunare…
Doar belşug şi bunăstare,
Ca în Europa mare.
În scenă intă tropăind,Omul de zăpadă,însoţit de magician ;ei anunţă sosirea lui Moş
Crăciun(nu este moşul adevărat ;este un copil)
Omul de zăpadă :
Lăsaţi gluma dragilor !
Toţi :
Ce e,ce-i aşa un mare zor ?(intră « Moş Crăciun »)
Omul de zăpadă :
Iată,Moşul a sosit.
Ah,cât sunt de fericit!
Toţi:
232
Moşule,bine-ai venit!
Omul de zăpadă :
Moşule,eşti oboit ?
Te poftesc să stai un pic !(îl analizează)
Eu aştept zău,un cadou,
Parc-aş vrea un nas mai nou.
(Mmagicianul ţopăie complice în jurul moşulu,se bucurăcă a reuşit să-i păcălească pe
copii. « Moş Crăciun » se aşează,iar copiii îi cântă un cântec).
De cântat,cântaţi frumos.
Aş fi tare bucuros,
Să aflu acum pe loc
Copilaşii mei ce fac ?
Înţeleptul :
Iată,cu ce te-aşteptăm …!
Nu c-am vrea să te-ncântăm,
Rezultate bune-avem.
Se aud bătăi de tobe.Magicianul se pregăteşte de-o scamatorie.
Magicianul :
Hocus-pocus,bambiri-bocus !
Ia-n poftiţi bulinelor în scenă !
Moş Crăciun vrea să vă vadă.
Înţeleptul :
Da,da,bulinele toate,
Sunt roadele muncii noastre.
Bulina roşie:
Bulina roşie e-un semn ales,
Cam ca nota 10 însemnez.
Şi uite,nimeni nu mă-ntrece,
Eu ştiu tot ce se petrece.
Sun cei mai buni,fără-ndoială,
Cei ce primesc bulina roşioară.
Magicianul(plictisit) :
Eşti lăudăroas-un pic.
Dar asta ce-nseamnă ?Mai nimic !
« Moş Crăciun » :
Văd că te-ai cam plictisit.
Nu pari deloc miulţumit.
Vrei să faci vro ghiduşie,
Giumbuşluc,scamatorie ?
Lasă-te de glume !Iată,
Asta-i treabă serioasă.
Înţeleptul :
Uite,înc-o bulinuţă !
Spune, cine eşti drăguţă ?
Bulina ROZ :
233
Sunt bulina roz.

Ce nu se vede ?
Şi am multă trecere la fete.
Eu pe copii îi răsplătesc
Atunci când sunt cuminţi,
Şi chiar muncec.
Magicianul (retras într-un colţ,râde)
Ha,ha,ha !
Ce păcăleală s-a-ntâmplat !
Ei cred că-i moşul cel adevărat.
Ha,ha,ha!Ce-o să mai râd de voi…
Toţi :
Cum,ţi-ai bătut joc de noi ?
Înţeleptul :
Hîm !E-o păcăleală de magician…
Să nu fi fost un moş adevărat ?
Oglinda :
Aceasta nu mai are importanţă,
Căci moşu-adevărat aşteaptă.
Înţeleptul(se gândeşte):
Ce fac cum o iau de la-nceput ?(se adresează oglinzii)
Ce mă sfătuieşti să spun ?
Oglinda :
Nimic.Eu am s-arăt li Moş Crăciun
Tot ce s-a-ntâmplat acum.
Şi îndată ne vom bucura,
De tot ce de prin sac îi vom lua.
Înţeleptul :
Eşti oglinda fermecată … !?
Oglinda :
Mai are vreo importanţă ?
Mai bine ne pregătim
Pe moşu-adevărat să-l primim.
Să-l primim cu bucurie !
Să-i arătaţi,care,ce ştie…
În uşă se iveşte Moş Crăciun,copiii îi cântă de bun venit,iar el le adresează câteva
cuvinte prin care precizează că a fost informat cu ajutorul oglinzii fermecate,despre tot
ce s-a petrecut la serbare.Copiii poartă un dialog cu moşul.Se împart darurile.
234
NASTEREA DOMNULUI
(SCENETĂ)
Scena I – Camera copilului

Un pat improvizat,
Un copil pregătindu-se de culcare,
Bunica.
Copilul (fetiţă sau băiat): Bunicuţo, spune-mi şi-n seara asta o poveste!
Bunica: Bine, dragul bunicii.
C: Albă-ca-Zăpada sau, poate, Fetiţa cu chibriturile…
B: Nu, azi o să-ţi povestesc ceva ce s-a petrecut cu adevărat…
C: Dar toate poveştile sunt adevărate!
B: Da, dar aceasta s-a întâmplat cu mult înainte de a se naşte alte poveşti.
C: Da?
B: Da.
C: Atunci spune, bunică!
B: Era o zi de iarnă
Cu fulgii mari căzând,
Cu flori de gheaţă pe la geam,
Cu îngeri albi în cer cântând.
C: Ce frumos faci poezii tu, bunică!
B: Ei, lasă… Era un orăşel din Galileea, numit Nazaret, şi în el trăia o fată cu numele
de Maria. Ea era o fată frumoasă…
C: Frumoasă…
B: Da … şi cuminte…
C: …minte…
B: Şi foarte credincioasă. Într-o seară…
Copilul adoarme, bunica îl înveleşte şi pleacă.
Pauză muzicală de trecere spre scena II – 2 minute
Scena II – Camera Mariei

Un material agăţat - peretele,
O pătură - aşternutul,
Maria spune în genunchi rugăciunea Tatăl nostru.
Apare un înger alb.
235
Îngerul: Plecăciune şie! Domnul este cu tine! Binecuvântată eşti, Maria! (Maria se
sperie.) Nu te teme, Maria! Sunt un înger trimis de Domnul tău ca să te anunţ că
tu eşti aleasă ca să aduci pe lume un prunc.
Maria: Cum aşa? Eu nu sunt căsătorită.
Îngerul: Ştiu, dar Duhul Sfânt va coborî asupra ta, iar Dumnezeu îţi va da puterea de a
naşte pe Fiul Său, Fiul Domnului.
Maria: Vreau să fac voia Domnului. (Apare Iosif.) Iosif, voi naşte un copil, Fiul lui
Dumnezeu.
Iosif: Bine, dar trebuie să mergem la Betleem, oraşul în care ne-am născut.
Iosif o ia de mână pe Maria şi călătoresc. Ajung la o casă (din carton) şi bat la uşă.
O gospodină: Cine sunteţi şi ce doriţi?
Iosif: Noi suntem din Nazaret. Călătorim de multe zile şi suntem frânţi de oboseală. V-am
ruga să ne primiţi peste noapte să dormim în casa dumneavoastră.
Gospodina: În casă la mine, peste noapte, nişte străini? Noi nu primim necunoscuţi la dormit. (Închide uşa.)
Iosif: Am bătut la multe uşi, dar nimeni nu ne-a deschis. Trebuie să găsim un adăpost.
Doamne, ajută-ne!
Maria: Uite o iesle. Să înnoptăm aici!
Iosif: În iesle?
Maria: Da. (Intră. Îl naşte pe Iisus.)
Pauză muzicală de trecere spre scena III – 2 minute
Scena III – Lângă iesle
Păstorul 1: Frate păstorule, în seara asta oiţele ne-au dat mai mult lapte ca de obicei.
Păstorul 2: Da…Cine-i acolo?
Un înger cu stea: Nu vă temeţi, căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie
pentru toţi. Astăzi s-a născut Mântuitorul nostru, Hristos Domnul. Pruncul înfăşat
în scutece este într-o iesle.
Păstorul 1: Dar ieslea unde este?
236
Îngerul: Steaua mea vă va conduce.
Păstorul 2: Slavă lui Dumnezeu în cer şi pace pe pământ!
Steaua şi păstorii se îndreaptă spre iesle.
Pauză muzicală de trecere spre scena IV – 2 minute
Scena IV – Magii fac magie

(Se aud formule magice în surdină.)
Caspar: Înţeleptule mag Melchior, gândeşti acelaşi lucru ca mine despre steaua aceea
mare care a apărut?
Melchior: Cred că da, magule Caspar.
Baltazar: După cum arată steaua şi proorocirile, pruncul care s-a născut va fi un mare
împărat.
Melchior: Proorocilor Baltazar şi Caspar, haideţi să-l preamărim împărăteşte! Vom merge
spre steaua cea luminoasă.
Se îndreaptă spre iesle.
Pauză muzicală de trecere spre scena V – 2 minute
Scena V – Scena ieslei

Păstorul 1: Cine sunteţi voi?
Păstorul 2: Dar au coroane pe cap.
Steaua: Sunt cei trei magi de la răsărit.
Magii înaintează şi îngenunchează în faţa ieslei.
Caspar: Vai, să nu-i fie de deochi! Ptiu! Ptiu! Ce frumos este!
Maria: I-am pus numele Iisus.
Baltazar: Copii, tineri şi bătrâni, cu toţii vom veni la Domnul Iisus şi vom îngenunchea
înaintea Lui cu un dar de mare preţ: inima.
Melchior: Iisus, îţi dăruiesc aur, pentru că vei fi împărat!
Caspar: Iar eu, smirnă, pentru că vei fi un sfânt!
Baltazar: Din partea mea, tămâie, ceea ce înseamnă că misiunea ta va fi să mori pentru
omenire.
Steaua (spre sală): Fiecare din noi, de azi şi dintotdeauna, îl vom primi în casele şi în
inimile noastre! Îl vom sluji şi vom fi răsplătiţi!
Pauză muzicală de trecere spre scena VI – 2 minute
237
Scena V – Camera copilului

Se apropie bunica.
Bunica: Trezeşte-te, copile!
Copilul (Se întinde.): Bunico, ştiu sfârşitul poveştii!
Bunica: Da? Care este?
Copilul: Mâine este Crăciunul, ziua naşterii lui Hristos!
Bunica: Iar azi e ziua Ajunului şi vor veni colindători.
Copilul: Hai bunică să aranjăm casa, ca să-i primim cum se cuvine!
Fundal muzical de final
238
DE CRĂCIUN
- scenetă-
Personaje: Bunica
Nepoţii
Colindătorii
Moş Crăciun
Decor: Bradul împodobit, pe jos un covor ţărănesc, scăunele
mici, pernuţe, o măsuţă pe care sunt aşezate: un coşuleţ cu felii de
cozonac, nuci, mere, gutui, lumânări aprinse.
O fetiţă va interpreta rolul bunicii şi va avea costum
corespunzător (păr cărunt, şalul pe umeri, papuci de casă, ochelari şi
un ciorap de lână neterminat pe care mai lucrează din când în când)
Nepoţii (aproximativ 7 – 8 copii) vor fi îmbrăcaţi în pijamale viu
colorate, cu papuci de casă, aşezaţi în jurul bunicii, stând pe pernuţe
sau pe scăunele.
Un nepoţel: - Bunico, vrei să asculţi cântece şi poezii învăţate

de noi la grădiniţă?
Bunica: - Sigur dragii mei, sigur…
(vor recita pe rând câte o poezie scurtă)
Bunica: - Foarte frumos dragii mei! Dar cu cine aţi învăţat
poezii atât de frumoase?
Toţi nepoţeii: - Cu doamnele educatoare!
Alt nepoţel: - Vrei să-ţi şi cântăm?
Bunica: - Sigur dragii mei! Cum să nu vreau?…
(nepoţii cântă: „Ninge, ninge liniştit…” şi „Ninge, ninge
viscoleşte…”)
O nepoţică: - Bunico, spune-ne şi dumneata o poveste!
Toţi nepoţeii: - Te rugăm bunico, te rugăm frumos…
Bunica: (lasă ciorapul în poală, îşi scoate ochelarii şi începe
povestea) – „A fost o dată ca niciodată… a fost odată un cioban
bătrân, bătrân…”
Un nepoţel nerăbdător: - Cum îl chema?
Nepoţii: - (înghiontindu-l) Sst!
239
Bunica: - „Pe ciobanul acela bătrân, bătrân îl chema Crăciun şi

odată ce mergea cu turmele de oi la păscut, rar se întorcea acasă…”
Nepoţii: - Şi?!
Bunica: - „Se făcu într-o zi că bătu la poarta Crăciunesei,
nevasta lui Crăciun, chiar Maica Sfântă, care umbla din casă-n casă
să-l nască pe Iisus. Crăciuneasa a lăsat-o pe Fecioara Maria tocmai
într-unul din grajdurile lor, de teamă ca nu cumva să observe
morocănosul Crăciun că a găzduit pe cineva. Ei,… dar Crăciun
tocmai atunci s-a întors acasă. Şi nu-i plăcu deloc ce văzu!... Ca s-o
pedepsească pe Crăciuneasă pentru că a adăpostit nişte
necunoscuţi, pe loc i-a şi tăiat mâinile!
(nepoţii îşi acoperă faţa cu mâinile, speriaţi)
Crăciuneasa însă, cu speranţa în suflet a alergat la Fecioara
Maria, care văzând-o i-a dăruit alte mâini, mai strălucitoare, mai
frumoase şi mai albe ca niciodată. Văzând minunea, Crăciun cel
morocănos cade în genunchi în faţa Fecioarei şi-şi cere iertare. De-
atunci până în ziua de azi el pregăteşte cadouri pentru copii cuminţi,
pe care le împarte în ajunul de Crăciun…
Un nepot: - Bunicuţo, şi noi îl aşteptăm cu drag!
Alt nepot: - Dar ce se aude afară?!
(Intră colindând un grup de copii, un colind tradiţional

românesc. Toţi ascultă colindul după care, bunica-i serveşte cu mere
şi nuci.
Se aude un al doilea grup de colindători, alt colind! Intrând în
scenă sunt serviţi de către nepoţi cu mere şi nuci.
Se cântă apoi un al treilea colind, toţi împreună.
Încet luminile se sting, rămânând doar lumânările şi steluţele de
pe brad şi… apare cu clinchet de clopoţel… Moş Crăciun…!
SĂRBĂTORI FERICITE!
240
SCENETĂ PT. SĂRBĂTOAREA NAŞTERII DOMNULUI

“Darul meu pentru Pruncul Împărat”
Personaje: Ana fetiţa săracă, trei magi, trei păstori, cor de îngeri (7-10 copii), Iosif şi
Maria, povestitorul.
(Ana stă pe o cutie de lemn şi plânge)
Povestitorul: Ana era singurul copil al unei familii foarte sărace care locuia într-un sătuc
de lângă micuţul oraş Betleem.
Problema cea mai mare a Anei nu era sărăcia, ci faptul că în anul care s-a scurs i-a murit
şi tatăl, iar acum nu mai avea pe nimeni. Mama îi murise la naştere şi de atunci tatăl ei a
crescut-o cu mare grijă şi iubire chiar dacă a trebuit să muncească din greu, iar în sătucul
în care trăiau se găsea foarte greu de muncă. De câteva luni, de când a rămas singură, Ana
a trăit mai mult din mila oamenilor din sat care îi mai dădeau când şi când ceva de
mâncare. Cu toate ca avea doar nouă ani, Ana învăţase să se îngrijească singură. De multe
ori îi ajuta pe oamenii din sat la treaba din gospodărie iar oamenii îi dădeau mâncare,
hăiniţe şi câteodată chiar şi câtiva bănuţi. Ana nu a răbdat foamea niciodată şi nu se putea
plânge că nu are mâncare sau alte lucruri de care avea nevoie, fiindcă oamenii din
micuţul sat se îngrijeau ca fetiţa să nu ducă lipsă. Cu toate acestea inima fetiţei era foarte
tristă, şi de multe ori vorbea despre tristeţea ei în timp ce lacrimile îi curgeau pe obraji.
Ana: ( în timp ce plânge)

- eu nu am pe nimeni…..mama a murit, acum şi tata s-a dus, nu este nimeni care să mă
iubească, nimeni care să aibă grijă de mine, sunt singură şi nu am nici un motiv de
bucurie.
- De ce Doamne?…de ce nu am şi eu o familie,… pe cineva care să vorbească cu mine,
fraţi care să se joace cu mine,.. de ce nu am şi eu pe cineva care să mă iubească.
(trei păstori se apropie şi vorbesc între ei)
Păstorii:
- Ce veste minunată !!! Fiul lui Dumnezeu s-a născut în lumea noastră.
- Haideţi să ne grăbim, să ajungem cât mai repede la staulul despre care ne-a vorbit
îngerul.
Ana: -Un înger? Despre ce vorbesc aceşti păstori?
- Să alerg după ei şi să-i întreb.
- Hei păstorilor, aşteptaţi puţin, vreau să vă întreb ceva ! Ohh, ce repede merg, hei
aşteptaţi…….au plecat.
- Nu pot să mă duc după ei fiindcă nu stiu unde s-au dus şi îmi este frică, este prea
întuneric afară.
241
( Ana se duce şi se aşează din nou pe ladă şi stă câteva momente îngândurată )
Ana: - Oare despre ce vorbeau acei păstori? Un înger, care le-a spus ceva important?
- Parcă l-am auzit pe unul dintre ei spunând că un înger li s-a arătat şi le-a spus că Fiul lui
Dumnezeu s-a născut în noaptea asta într-un staul din apropiere. Nu ştiu ce să mai cred,
însă păstorii păreau foarte bucuroşi,…şi grăbiţi în acelaşi timp.
- Mă întreb, ce se întâmplă oare?
Povestitorul: - In timp ce Ana se gândea cu uimire la ce au spus păstorii, pe drumul care
trecea pe lângă căsuţa ei au început să se audă din nou voci.
( trei magi vin călări pe cămile, vorbind între ei cu înflăcărare )

( Ana merge să vadă cine vine pe drum la ora asta târzie)
Magii: - Cred că nu mai avem mult de mers. Steaua pare foarte aproape de acest loc.
- Abia aştept să-L văd pe prunc, să mă închin înaintea Lui şi să îi dau darul care l-am adus
special pentru acest Prunc sfânt.
- Da, şi noi aşteptăm cu nerăbdare să ajungem cât mai repede. Să ne grăbim.
Ana: - Hei,..staţi puţin !!! Unde mergeţi aşa grăbiţi în miez de noapte?… şi despre ce
prunc sfânt vorbeaţi,… şi cine sunteţi ?
Magii: - Bună seara fetiţo! Ce faci la ora asta târzie afară?
Ana: - Bună seara ! am auzit că vine cineva pe drum şi ieşit repede să văd cine este, …
fiindcă puţin mai devreme au trecut pe aici câţiva păstori care erau foarte grăbiţi, şi i-am
auzit vorbind despre un înger care le-a spus că în noaptea asta s-a născut Fiul lui
Dumnezeu.
Magii: - Pentru asta am venit şi noi ! să îl vedem pe acest prunc, să ne închinăm lui şi să-
i dăm darurile care i le-am adus, căci pruncul acesta este special. Noi venim din răsărit,
dintr-o ţară foarte îndepărtată. Pe când eram în ţara noastră am văzut că a apărut pe cer o
stea nouă care strălucea foarte tare. Atunci ne-am uitat în cărţi şi am citit despre o
profeţie care spunea că în oraşul Betleem se va naşte fiul lui Dumnezeu Când am văzut
steaua am ştiut că profeţia pe care am citit-o s-a împlinit şi fiul Lui Dumnezeu s-a născut
în lumea noastră în chip de copilaş.
- Acum suntem foarte aproape, căci iată că steaua care ne-a condus din ţara noastră până
aici, s-a oprit deasupra Betleemului, nu foarte departe.
Ana: - Ooo…! ce veste minunată; vreau să vin şi eu cu voi, mă luaţi vă rog ?
Magii: - Te-am fi luat, dar nu mai avem loc pe cămile şi trebuie să plecăm acum, fiindcă
vrem să ajungem cât mai repede la prunc.
- La revedere şi numai bine fetiţo.
( magii se îndepărtează încet, încet)
Ana: - Iar am rămas sigură…..Ohhh… Aşa de mult aş fi vrut să merg şi eu cu magii. Şi

uite ce frumoasă este steaua pe care mi-au arătat-o; cum de nu am observat-o până acum?
- Cred că se întâmplă ceva neobişnuit în această noapte!..mai întâi păstorii care erau aşa
de bucuroşi şi grăbiţi, iar acum aceşti magi care au venit dintr-o ţară îndepărtată ca să se
închine pruncului despre care au zis că este Fiul lui Dumnezeu.
Povestitorul: - Ana nu mai ştia ce să creadă; prea multe lucruri uimitoare se petrecuseră
242
într-un timp atât de scurt. Inima fetiţei era umplută de curiozitate şi uimire. S-a aşezat pe
lada pe care stătea de multe ori atunci când se gândea, şi dintr-o dată parcă a început să se
audă în depărtare un cântec frumos care răsuna tot mai tare.
( un cor de îngeri apare lângă iesle cântând – Astãzi s-a nascut Hristos)
Ana: - Ce se aude? … parcă e un cântec; dar cine cântă acum la miezul nopţii?
- Se aude din direcţia în care au plecat păstorii şi magii. Ce cântec frumos!!!
Povestitorul: - Fetiţa era cuprinsă de o bucurie cum nu mai avusese niciodată. Dintr-o
dată i-a venit o idee.
Ana: Ştiu că e-ntuneric, însă mă voi duce şi eu spre locul unde luminează steaua. Vreau
să văd ce se întâmplă;.. vreau sa-l văd şi eu pe prunc…
- Dar stai puţin!…magii au zis că i-au adus daruri. Da..! nici eu nu mă pot duce cu mâna
goală. Dar ce să-i duc pruncului?
Povestitorul: După ce s-a gândit câteva momente, Ana şi-a dat seama că nu are nici un
lucru mai de valoare pe care să il poată duce acestui prunc special, cum il numiseră magii
Ana: - Eu sunt săracă, ce aş putea să îi duc pruncului, care este fiul lui Dumnezeu?
Povestitorul: - Dintr-o dată faţa fetiţei s-a luminat.
Ana: - Ştiu ce voi face!… nu am aur ca şi magii sau alte daruri preţioase, dar o să merg
să-l văd pe prunc, o să mă închin înaintea Lui şi o să îi ofer inima şi viaţa mea.
( Ana pleacă la drum bucuroasă )

( Ana se apropie de staul )
Ana: - Uite!!!… steaua este deasupra acestui staul micuţ. Cred că pruncul este înăuntru;
să merg în linişte….. Într-adevăr aici este!… uite-i şi pe păstori şi pe magi şi uite-l şi pe
prunc.
( Ana se apropie încet de iesle şi îngenunchiază)
Ana: - Pruncule drag…… eu sunt o fetiţă săracă şi nu am putut să-ţi aduc un dar, însă
vreau să îţi dau ce am eu mai preţios; inima şi viaţa mea vreau să ţi le dau ţie prunc sfânt
şi vreau să-ţi mulţumesc pentru că ai venit în lumea noastră ca să ne aduci lumina şi viaţa
adevărată. Îţi multumesc că ai venit ca să ne eliberezi de păcate, să alungi întunericul din
vieţile noastre şi să ne dai prin credinţa în tine o viaţă fericită.
Povestitorul: - În timp ce toţi stăteau uimiţi în jurul pruncului, iar Ana îi mulţumea Lui
Dumnezeu pentru iubirea pe care şi-a arătat-o prin faptul că L-a trimis pe Fiul Său în
lumea noastră ca să ne aducă viaţa, un cor de îngeri lăuda pe Dumnezeu în noaptea aceea
plină de bucurie.
Corul de îngeri: - Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pãmânt pace întru oameni
bunãvoire
243
MOŞ CRĂCIUN PLEACĂ LA DRUM

Scenetă
PERSONAJELE
POVESTITOAREA SPIRIDUŞUL 2
MOŞ CRĂCIUN SPIRIDUŞA 2
SPIRIDUŞII - băieţi şi fete SPIRIDUŞUL 3
SPIRIDUŞUL 1 SPIRIDUŞA 3
SPIRIDUŞA 1 SPIRIDUŞA 4
POVESTITOAREA
La Polul Nord, unde veşnic e iarnă,

Înconjurat de vânturi şi ceaţă,
Se înalţă nemuritor
Palatul lui Moş Crăciun
Construit din blocuri de gheaţă.
Vreau să vă spun
Acum tuturor
Povestea plină de har
A lui Moş Crăciun
Şi cum
A pornit el şi anul acesta
La drum.
Să ridicăm cortina
Şi ne vom afla
Chiar în palatul cu pricina,
Dar nu veţi avea
De suferit frigul şi gerul polar.
Înăuntru e cald, cuptorul
Geme de jar!
244
(Cortina se ridică. în palatul lui Moş Crăciun. Spiriduşii în costume verzi şi spiriduşele,
în costume roşii. Sunt mai multe grămezi de pachete sau cutii, cu etichete reprezentând
jucăriile dinăuntru. Permanent, spiriduşii intră şi ies din scenă, aducând noi cutii sau
scoţând unele din grămezile de pe scenă. O agitaţie permanentă este întreţinută în
fundal, în timp ce spiriduşii care vorbesc se apropie căt mai mult de spectatori.)
SPIRIDUŞUL 1
Hai, fraţilor, că se face târziu şi Moş Crăciun nu va avea ce să ducă la copii!
SPIRIDUŞA 1
Păi, cum să nu aibă, Doamne păzeşte! Dar toate jucăriile acestea, pe care le-am făcut noi
timp de un an întreg...
SPIRIDUŞUL 2
Da, le-am făcut! Dar nu vezi că nu mai prididim cu împachetatul?
SPIRIDUŞUL 3
Lasă, că nici de făcut nu le-am făcut noi pe toate!
SPIRIDUŞA 2
Cum? Dar cine le-a făcut?
SPIRIDUŞUL 3
Păi, ce, nu ştii? Noi am făcut jucăriile acelea, care au plăcut copiilor dintotdeauna. Mingi,
păpuşi, soldăţei de plumb, căluţi de lemn, ursuleţi de pluş, veveriţe, ba ne-am încercat
meşteşugul chiar şi la confecţionat trenuleţe cu locomotive cu aburi. Dar...
SPIRIDUŞA 2
Dar ce? Nu eşti mulţumit de ele?
SPIRIDUŞUL 3
Ba da, ba da! Sunt minunate. Altceva voiam să spun. Unii copii nu vor astfel de jucării...
SPIRIDUŞA 3
Ce spui tu? Dar ce alte jucării vor ei?
SPIRIDUŞUL 1
Aşa e, aşa e, are dreptate fratele nostru. Sunt mulţi copii care cer jucării electronice,
avioane teleghidate, maşinuţe cu motor, ba chiar şi calculatoare.
SPIRIDUŞA 2
Şi ce dacă? Le dăm exact ce vor, nu? Doar nu degeaba am deschis până acum munţi de
scrisori de la toţi copiii din lume şi nu degeaba am răspuns la mii de telefoane... Trebuie
doar să aflăm ce vor şi gata! Moş Crăciun va avea jucăriile potrivite şi le va duce exact la
destinaţie. Până acum, de mii de ani de când face a asta, n-a greşit niciodată!
245
SPIRIDUŞA 3
Şi atunci, care-i problema?
SPIRIDUŞUL 3
Eu încercam să spun că nu noi am făcut toate aceste jucării, asta e problema! Noi am
făcut modelelevechi. Între timp, însă, dorinţele copiilor s-au tot schimbat, iar tehnologia
noastră este... depăşită, nu?
SPIRIDUŞA 2
Ei, bine, şi atunci... Cum rămâne cu jucăriile moderne?
SPIRIDUŞUL 3
Pe acestea le-am comandat la producătorii lor! Am avut mari emoţii, ne-a fost teamă că
nu le vom primi la timp Dar, slavă Domnului, au sosit şi... veste bună! Sunt gata
împachetate. Gata de încărcat în sania trasă de reni a lui Moş Crăciun!
(Intră Moş Crăciun.)
MOŞ CRĂCIUN
Bună ziua, spiriduşelor şi spiriduşilor! E bine că m-aţi lăsat să dorm puţin, că tare
lungă cale mă aşteaptă. Lungă şi obositoare!
SPIRIDUŞUL 1
Bună ziua, Moş Crăciun. Abia aştepţi să pleci să mergi, ca în fiecare an, la toţi copiii, nu-i
aşa?
MOŞ CRĂCIUN
Ei, la toţi copiii! La o... mică parte!
SPIRIDUŞA 1
Cum la o mică parte, Moş Crăciun? Păi noi de ce am făcut lista cu toţi copiii şi ţi-am
pregătit pentru fiecare jucăria la care visează?
MOŞ CRĂCIUN
Ce listă?! Sper că nu mi-aţi greşit-o ca anul trecut! Vă mai amintiţi ce-am păţit? Mă duc
la o fetiţă şi-i dau o păpuşă dolofană, cu bucle aurii şi gropiţe în obrajii care zicea
„Mama! Mama" când te jucai cu ea. Şi numai ce văd că o aruncă hăăăt, cât colo. Zice:
„Nu vreau urâţenia asta! Eu vreau Păpuşa Barbie!"
SPIRIDUŞA 4
Dar nu-ţi spusesem, Moş Crăciun, să-i explici că producătorul lui Barbie ne-a trimis
marfa prea târziu? O să-i duci păpuşa anul ăsta, ce-o să fie?
MOŞ CRĂCIUN
Ba n-o să-i mai duc nimic! Copii răi!
SPIRIDUŞUL 1
246
Nu e frumos să-i învinuim pe copii pentru că fabricanţii nu ne-au trimis nouă jucăriile la
timp!
MOŞ CRĂCIUN
Nu, m-am hotărât. Anul acesta nu mai merg la toţi copiii!
SPIRIDUŞA 3
Dar cum se poate, Moş Crăciun?! După atâtea miide ani, te laşi păgubaş; acum ţi se pare
că e momentul renunţi?
MOŞ CRĂCIUN
Ba eu v-am spus-o de mai mulţi ani, dar voi nu înţelegeţi şi mereu mă faceţi să vă promit
că merg la toţi copiii!
SPIRIDUŞUL 2
Păi, te rugăm să ne promiţi şi acum, Moş Crăciun. Sania e aproape gata încărcată şi te
aşteaptă. Sunt cadouri pentru toţi! Doar n-o să te întorci cu ele înapoi?
MOŞ CRĂCIUN
Dar copiii răi... copiii răi şi neascultători, ei de ce să merite jucării?
SPIRIDUŞUL 2
Moş Crăciun, doar ştii că nu există copii răi. Toţi copiii se nasc buni!
MOŞ CRĂCIUN
Şi atunci, dacă-i aşa, de ce se comportă urât? De exemplu, de ce distrug jucăriile?
SPIRIDUŞA 3
Din curiozitate, Moş Crăciun! Vor să le afle secretul. Cine strică acum o maşinuţă-jucărie,
când se face mare construieşte o maşină adevărată!
MOŞ CRĂCIUN
Măi, iar mă luaţi pe coarda sensibilă. Dar cu învăţatul, cum e? Mulţi copii învaţă foarte
bine. Mulţi. nu. De ce nu învaţă toţi?
SPIRIDUŞA 3
Toţi învaţă, Moş Crăciun, după puterile lor. Şi unii pot să fie buni la carte, dar să nu
aibă mâini îndemânatice, în timp ce alţii, cu mâini îndemânatice, se descurcă mai încet cu
cartea... Dar fiecare copil are partea lui bună!
SPIRIDUŞUL 2
Sau unii copii au talent la sport: la înot, la gimnastică, la fotbal... învaţă, poate, mai
puţină carte, din cauza antrenamentelor grele şi lungi la care se duc.
247
MOŞ CRĂCIUN
Măi, să fie, iar îmi înduioşaţi inima... Am mai fost la unul cu un ursuleţ şi el a râs de mine
şi mi-a zis: moşule, nu înţelegi că eu am nevoie de calculator, ba de un calculator
adevărat, nu de o jucărie cu care nu poţi face nimic!"
SPIRIDUŞA 2
Sper că nu l-ai şters de pe listă, Moş Crăciun! Aici a fost o problemă, că mama lui ne-a
dat o informaţie tă. Ea voia să-1 vadă tot jucându-se cu jucăriile, nu cu calculatoarele.
Dar acum a şi câştigat un premiu e important la un concurs de informatică. Aşa că... i-am
pregătit calculatorul. Un calculator adevărat. Ultima generaţie!
MOŞ CRĂCIUN
Bine, dragele mele spiriduşe şi dragii mei spiriduşi. M-aţi convins şi de data aceasta! Toţi
copiii de pe lumea asta sunt buni şi trebuie să le duc tutur câte un cadou. Anul acesta! Că,
dacă mă mai supără vreunul, la anul nu mai primeşte nici un dar de la Moş Crăciun. Îl
şterg de pe listă şi gata! - nici nu mai stau de vorbă cu voi.
SPIRIDUŞII
Deci, ne-ai promis că te duci la toţi copiii! Bravo, Moş Crăciun! Bravo! Transmite-le
salutări de la noi!
SPIRIDUŞA 1
Moş Crăciun, sania e gata, renii sunt înhămaţi, drum bun! Drum bun!
MOŞ CRĂCIUN (Ieşind.)

Rămâneţi cu bine, dragii mei! Pregătiţi jucăriile, pentru anul viitor, că anul trece ca o
clipă, mai ales când te leneveşti! Iar de mai primiţi telefoane de la copii, spuneţi-le să stea
cuminţi şi să mă aştepte: voi trece pe la fiecare!
Cortina.
248
SCENETA MICA MOŞ CRĂCIUN

A:
Ştii, tu, Ionel, că astă seară vine Moş Crăciun? Aşa mi-a spus mămica…
B:
Da, şi mie tot aşa mi-a spus…şi…că…va aduce jucării numai copiilor cuminţi.
C:
Ei, şi ce? Spuneţi voi, dragi părinţi, noi nu am fost cuminţi?
D:
Eu nu ştiu ce să zic…Cred însă că Moş Crăciun ştie tot ce am făcut. Are el o carte mare
în care scrie orice copil şi-a sa purtare.
A:
Eu ştiu că m-am purtat bine…dar poate c-am greşit câteodată. Eu…îmi amintesc că s-a
supărat rău odată mama fiindcă am luat pisica de coadă şi am trântit-o.
D:
Dar ce a făcut de ai pedepsit-o aşa rău?
A:
Nimic, voiam să o îmbrac, să-i pun fundiţe, dar ea nu voia să stea, aşa că am trântit-o şi
tocmai atunci intra mama în cameră. M-a certat rău.
D:
Şi ce zici, nu a avut dreptate mama? E bine să chinui animalele?
A:
Dar nu o chinuiam, mă jucam.
E:
dacă mă gândesc mai bine, cred că şi eu am greşit când am frecat pereţii camerei cu
vârful unui creion şi am zgâriat uşile.
F:
Am supărat şi eu odată părinţii cărând pământ şi făcând cozonaci cu apă în mijlocul
camerei.
G:
Şi eu cred că greşesc când o întreb pe mama la ce mai serveşte spălarea de dimineaţă de
vreme ce mă spăl seara şi sunt curat.
D:
Fiecare dintre noi a greşit cu ceva, nu a respectat o dorinţă a părinţilor.
B:
Atunci…la noi nu mai vine Moş Crăciun?
A:
Eu zic că, dacă am încerca să ne corectăm greşelile, să le promitem părinţilor că de acum
încolo nu vom ieşi din cuvântul lor, poate Moşul şterge din cartea lui faptele acestea.
B:
Nu cred că poate fi şters ceea ce e bine scris, dar haideţi mai bine să ne rugăm părinţii să-i
scrie Moşului că noi, copiii, promitem ca pentru fiecare greşeală comisă să facem câte o
faptă bună.
249
Promitem! Promitem!
SĂ FIM MAI BUNI
Toţi:Peste tot, peste tot e Crăciun în noaptea cea sfântă!
P 1 : E Crăciun în ţări cu brazi şi cu pini,
P 2: Dar şi în ţări cu palmieri şi măslini,
P 3: E Crăciun şi sub piscuri semeţe de nea îmbrăcate,
P 4: E Crăciun în lanurile cu grâne coapte,
P 5: E Crăciun unde copiii sunt visători,
P 7: E Crăciun unde bătrânii încărunţesc răbdători,
P 8: E Crăciun unde pacea, ca un porumbel în zbor,

Se roteşte peste câmpia unde vitejii mor.
Toţi:Peste tot, peste tot e Crăciun!
P 6:Crăciunul este cea mai luminoasă şi mai generoasă perioadă a anului

Crăciunul înseamnă iertare, împăcare şi dăruire …
P 1: Dăruieşte speranţă celor ce n-au şi întăreşte-i!
P 2: Dăruieşte voinţă şi putere pentru a depăşi greutăţile vieţii!
P 3: Dăruieşte pace şi bunăstare celor buni la suflet!
P 4: Dăruieşte-ne bătăi multe la uşă şi priviri prietenoase!
P 5: Dăruieşte-ne grămezi de daruri,

Râsete, îmbrăţişări şi felicitări de la cei dragi!
P 7: E Pătrunse de spiritul Crăciunului, câteva dintre personajele poveştilor care ne

încântă copilăria s-au gândit să se împace; să dispară astfel invidia, răutatea, ura;
bunătatea, iertarea şi iubirea le-au cuprins sufletele.
Exemplul noi să le urmăm
250
Şi mai buni să ne formăm…
Prezentatorul 1
Vă prezentăm acum o fată,

Cea mai frumoasă din lumea toată!
Dar, pentru frumuseţea sa,
Mama vitregă o ura.
Şi-ar fi vrut s-o vadă moartă.
Ce necaz pe biata fată!
Cred că v-aţi dat bine seama,
Este Albă ca Zăpada…
Albă ca Zăpada:
Casa este aerisită,
Mâncarea este gătită,
Rufele-s toate spălate,
Paturile aranjate,
Cozonacu-i la crescut,
Ce mai este de făcut?
A… poate prin curte, cumva
Să mai dau cu mătura!
Împărăteasa:
- Spune-mi, oglindă, oglinjoară,
Sunt cea mai frumoasă din ţară?
Oglinda:
Frumoasă eşti crăiasă,
Ca ziua cea luminoasă…
Dar, acolo, ascunsă-n munţi
La căsuţa cu pitici
Stă Albă ca Zăpada,
Care-i mult mai frumoasă
Decât tine-mpărăteasă.
Împărăteasa:
-Sunt cea mai mare vrăjitoare
La poruncă îmi apare
251
Un măr roşu, rumenit,

Jumătate otrăvit.
Şi cu el voi merge-ndată
Să o otrăvesc pe fată.
Prezentatorul 2:
Să vedem ce s-a mai întâmplat…
Pe drumul din pădure
Mintea împărătesei i s-a luminat
Şi gândurile negre s-au schimbat..
Împărăteasa:
- Hei, tu fată frumoasă,
Ce stai toată ziua în casă?
Albă ca Zăpada:
Cei şapte pitici m-au învăţat
Cu străinii să nu stau la sfat.
Împărăteasa:
- Eu nu-s străină, sunt chiar mama ta,
Cea vitregă, e drept, dar chiar aşa,
Acum n-am să te mai otrăvesc,
Vreau de carnaval să te gătesc.
Prezentatorul 2
Să vedem acum de n-aţi uitat
Cu cei doi ce s-a-ntâmplat…
A cântat o vară-ntreagă la chitară

Greierele indolent
Dar se trezi deodată din visare
Când frigul se simţi prezent.
Greierele:
-Hei, tuşică, mătuşică,
Nu te obosi prea tare.
Poate creşti şi tu mai mare…
Ca să-şi spun drept, dragă furnică,
Prea eşti mică, subţirică.
Furnica:
-Ce folos că eşti mai mare
Şi-mi ceri iarna de mâncare?
Dacă nu munceşti un pic,
Vei rămâne de nimic.
Nu-i mereu vreme frumoasă,
252
Va veni iarna geroasă.
Greierele:
-Cri, cri, cri, ciudat vorbeşti
Dar poate mă dovedeşti.
Voi începe chiar acuş
Las deoparte pe arcuş,
Strâng îndată şi-eu ceva
Să nu mai cer la dumneata.
Furnica: Repede te-oi ajuta

De cuvânt de te vei ţine Şi-mpreună vom pleca
Voi lucra şi eu cu tine, La marele bal
253
Prezentatorul 3
Ha, ha, ha, ce întâmplare,
Cred că ştiţi pe unul care
Prea mult mintea nu l-a dus
Şi-are coada-n baltă sus
Căci vulpea, cumătra sa
Tot mereu îl păcălea.
Vulpea:
- Ce greu e să fii vulpe!
Căci toţi mă vorbesc de rău.
Spun că-s hoaţă, că-s vicleană,
Ori că mint şi-mi pare rău.
Ursul:
- Ştiţi, eu am avut o coadă
Mai mare decât a vulpii
Dar mi-a rămas toată-n baltă
Precum vulpea m-a-nvăţat.
De-aceea am un ciot de coadă
Şi sunt tare supărat…
Vulpea:
- Vai, cumetre,nu mai plânge,
Şi fără coadă poţi merge.
Eşti chiar mai frumos aşa…
Fără coada aceea grea.
Acum pari mai frumuşel
Stai colea pe scăunel
Să te ospătez regeşte
Cu-o saramură de peşte.
Ursul:
- Mulţumesc, vulpe roşcată,
Văd c-acum te-ai schimbat,
După ce peştele vom termina,
Te invit la palat
Căci mare chef am de dansat.
Prezentatorul 4:
Şi-acum să vedem fetiţa,
Din povestea cu …Scufiţa.
Scufiţa Roşie:
Eu sunt fetiţa
Cu scufiţa roşie
Prin pădure am plecat
La bunicuţa cu-n coş încărcat.
Lupul:
- Bună ziua, dragă Scufiţă,
Unde mergi aşa grăbită?
Scufiţa Roşie:
Merg pe la bunica mea
Că este bolnavă tare,
Să-i mai duc câte ceva
Ca să mai prindă putere.
Lupul:
- Scufiţă, bunica ta
Chiar aşa bolnavă nu e.
Am văzut-o, croşeta
O bluziţă pentru tine.
- Pe lângă flori cum poţi să treci?

Un buchet să nu culegi?
Scufiţa Roşie:
Cred că bunicuţa mea
Tare mult s-ar bucura,
Dacă flori i-aş dărui
Mult mai bine s-ar simţi.
Lupul:
- Scufiţă, te însoţesc
Spre carnaval eu mă grăbesc.
Scufiţa Roşie:
- Cum, eşti şi tu invitat
La carnaval, la palat?
Lupul:
- Desigur, să lipsesc chiar eu?
Nu-mi stă în caracterul meu.
Şi… să ştii că m-am schimbat…
Sunt un lup manierat!
Prezentatorul 5:
A fost odată un cocoş
Care s-a-ntors bogat la moş.
Moşul:
- Cine-i oare? Nu văd bine?
Cine e cel care vine?
Doamne ce minune zău,
Acela-i cocoşul meu!
Cocoşul:
- Aşterne pătura nouă
Iată, galbeni ţi-am adus.
Eşti bogat cum alţii nu-s.
Baba:
- Vai, moşnege, eşti bogat
Ai cât n-are întregul sat.
Dă-mi şi mie nişte galbeni!
Moşul:
Sfatul ţi l-am ascultat
Şi bogat eu m-am aflat.
Ia bate-ţi găina ta
Şi-apoi galbeni ţi-o oua!
Baba:
Aha, acum am priceput…
Nu-i mare lucru de făcut.
Bat găina ziua toată
Şi mâine voi fi bogată.
La cuibar când voi veni,
Numai galbeni voi găsi!
Moşul:
Stai, babă, nu te grăbi,
Stai puţin a chibzui.
Găina de-o vei bătea
Vei rămâne chiar fără ea.
Eu n-am să fiu rău
Îţi dau din aurul meu,
Uite, cumpără-ţi şi haine noi
Căci vom merge amândoi
La palat, la carnaval
Unde este mare bal.
Prezentatorul 6
-Zice-se c-a fost odată
Alt moşneag şi-o babă rea,
Moşneagul avea o fată
Baba tot la fel şi ea.
Fata moşului:
Eu de muncă nu mă sperii
Curăţ, mătur şi gătesc.
Mama vitregă şi sora
Tot mereu mă necăjesc!
Eu fac toată treaba-n casă
Şi muncesc mereu –mereu.
M-au gonit acum de-acasă
Şi-o să muncesc din greu.
Însă tata m-a-nvăţat
Să fiu harnică şi bună.
Sfatul îl voi urmări
Şi răsplată voi primi..
Fata babei:
Cum să spăl şi să fac treabă,
Cînd eu am mânuţe moi?
O să-mi rup ia cea nouă
Cocoţându-mă în păr.
Şi fântâna cea murdară,
Şi cuptorul cel stricat,
Cu aşa mâini gingaşe
Cum să le fi curăţat?
Şi-apoi mă grăbesc acum

Nu pot să-ntârzii pe drum.
Merg s-o iau pe sora mea
Acum ne vom împăca.
Şi-mpreună vom pleca
La balul de la palat.
Prezentatorul 7:
Toată lumea chefuia,
Bea, mânca şi se distra.
Totuşi cineva… veţi vedea
Nici nu bea, nici nu mânca.
Împăratul 1
- Dar bine, împărate,
M-ai poftit la tine
Să-ţi baţi joc de mine
Cu astfel de bucate?
Împăratul 2
- Dar ce-au bucatele-mpărate?
Împăratul 1
-Cum ce au? Sunt nesărate.
Fripturile sunt cu miere
Şi cu zahăr împănate.
Nici în solniţă nu-i sare
Ce zici de-asta, împărate?
Fata cea mică:

Bucatele eu le-am pregătit
Pentru cel ce s-a supărat.
Şi dacă aici l-am poftit
E pentru c-acest împărat
Odată, el trei fete avea
Dar numai pe două le iubea.
Căci cea mică, vai de ea,
A fost din casă alungată
Chiar pentru dragostea-i curată
Căci răspunsul la-ntrebarea pusă
N-a fost cu zahăr, cu miere, însă
A fost: „ca sarea în bucate”.
Îţi mai aminteşti împărate?
Împăratul 1
-Te rog să mă ierţi, fata mea!
Abia acum mi-am dat seama
Că pe nedrept te-am judecat
De-acasă când te-am alungat.
Văd că fără zahăr şi miere
Se poate oricând trăi,
Dar niciodată fără sare,
Bucatele nu poţi găti.
Împărăteasa:
- Lui Dumnezeu îi mulţumesc!
C-aşa noră mi-a fost dată
Tocmai de neam împărătesc,
Şi frumoasă şi-nţeleaptă.
Prezentator 8:
Concluzia e clară,
Mai bun trebuie să fii,
Chiar de nu-i Crăciunul
În fiecare zi.
Fiecare întâmplare
Are în viaţă-asemănare.
Poveştile, cât sunt de multe,
Spre-nvăţătură sunt făcute.
Cântec:
Refren:
Poveştile ne-nvaţă
Să ne purtăm în viaţă
În fiecare zi
Mai bun tu ai să fii.
1.Bine faci, bine găseşti,

te căieşti de te grăbeşti
Vei avea de câştigat
Dacă eşti mai cumpătat.
Refren
2.După faptă şi răsplată,

Leneşul mai mult aleargă,
Iar copilul răzgâiat
Va rămâne ne-nvăţat.
Refren
P7
Vă las cu bine, dragii mei,
Şi vă invit la dans, ehei!
Apoi, în cartea de poveşti –
O lume-n care nu găseşti
Atâta rău precum în viaţă,
Ci vorbă bună şi-o povaţă,
Să ştii să ieşi învingător
Aşa, ca-n lumea basmelor!
Dans
Notă :
Personajele din poveşti intră pe rând pe scenă pe un fond muzical 30-40s.
POVESTEA FULGULUI DE NEA
- dramatizare-
ZANA IARNA:Era odată, demult, tare demult, o fetiţă de o frumuseţe rară:

cu ochii luminoşi şi blânzi, cu mâinile fine şi catifelate şi cu părul lung şi
mătăsos că atunci când mergea atingea pământul. Mama ei era Ziua şi tatăl
ei era Noaptea.
ZIUA: Fetiţa mea, te vei numi Roua, căci ai chipul limpede ca un strop de
apă, ochii ca două scântei, limpezi şi plini de bunătate.
NOAPTEA: Privirea ta blândă ne alină mereu orice durere! Te iubim ca pe

lumina ochilor, fata noastră!
ZIUA: Trebuie să asculţi tot mereu sfatul nostru şi să nu ieşi niciodată afară
din casă în miezul zilei!
ROUA: Şi de ce, mamă, de ce nu merg si eu niciodata ziua afara la joacă?
ZIUA: Copila mea, copila mea! strigă mama înspăimântată şi o îmbrăţişă

pe fată ca şi cum ar fi apărat-o de o primejdie.
NOAPTEA: În clipa în care te va atinge soarele, noi te vom pierde, aşa a

vrut zâna cea rea..
ZIUA: Vom ieşi la plimbare numai dimineaţa şi seara, altfel nu va fi deloc

bine…
ZANA IARNA Roua era acum mai frumoasă ca oricând şi ar fi vrut să iasă
afară să se joace cât era ziua de lungă. Zi după zi dorinţa ei de a se plimba
în lumina soarelui devenea tot mai puternică şi uitând de sfatul tatălui său
ieşi afară şi începu să alerge fericită de colo-colo.
ROUA : Soare! Soare!
ZANA IARNA: Deodată, vrând să se oprească simţi că nu mai atinge

pământul.
Fetiţa striga fericită:
ROUA :Ce frumuseţe! O să ajung la Soare! O să povestesc mamei tot ce am
văzut! Dar e din ce în ce mai frig…Simt că mă îngreunez ca atunci când
cineva îmi atârnă ceva de picioare!...Mi-e frig, mi-e tare frig!...( şi fetiţa se
ghemui pentru câteva momente înainte de a pleca mai departe).
Uite, văd în depărtare un palat de apă şi praf. Cred că e palatul lui Nor
Cenuşiu!
ZÂNA IARNA: Peste ea năvăliră o mulţime de copii

care erau norişori mici, mici de tot ce se amestecau unii
cu alţii. Abia şi-a găsit un loc că a apărut Nor Cenuşiu
tunând şi fulgerând…( se bate într-o tobă)
Nor Cenuşiu : Norişorilor, duceţi-vă să adunaţi multe

picături de apă fiindcă pe pământ e nevoie de ploaie.
Lăsaţi joaca şi porniţi la treabă ! Sunt alte lucruri mai importante de făcut
decât zbenguiala voastră!
NORIŞOR 1: Nor Cenuşiu! Plecăciune fac în faţa Măriei Tale! Eu, iată, am
găsit o picătură de ploaie! E Roua, această fetiţă atât de vioaie!
NOR CENUŞIU: Adu-o mai aproape să o văd!
NORIŞOR 1: Priveşte-o, Măria Ta, sigur e potrivită pentru a fi trimisă ca o

picătură de ploaie!
ROUA: Eu nu rămân la voi! Vreau acasă! Vreau acasă! Părinţii mei cred că
sunt tare îngrijoraţi!Fetiţa a început să ţipe dar nimeni nu o asculta.
NOR CENUŞIU: Ia-o de aici, norişorule şi să nu mai aud plânsete!
NORIŞOR 1: Hai, Roua, hai să mergem! Vei vedea, nu e deloc rău să fii o
picătură de ploaie…
ZANA IARNA :Pe drum s-au întâlnit cu Vâjâie Vânt care şi el o căuta pe
Roua…
VÂJÂIE VÂNT: Norişorule, unde e Roua? M-a trimis Ger Năpraznic să o

caut şi să i-o duc ca să-i aprindă pipa şi să-i scuture barba de brumă.
NORIŞORUL 1: N-o poţi lua! Nor Cenuşiu vrea să o trimit pe pământ ca o
picătură de ploaie. Pământul are nevoie de apă!
VÂJÂIE VÂNT: Şi cine spune că nu am voie? Tu? Ger Năpraznic e foarte

supărat că am lăsat o rază de soare să pătrundă în castelul lui şi aceasta i-a
topit un fir de mustaţă. Trebuie să o duc pe Roua la el, ca să îi mai pot intra
în voie!
Vâjâie Vânt o smulse pe fetiţă …
VÂJÂIE VÂNT: Vino cu mine! Te voi duce la palatul lui Ger Năpraznic!
ROUA: Norişor, unde eşti? Nu mă lăsa cu Vâjâie Vânt…
GER NAPRAZNIC: De când te aştept, fetiţo!
ROUA:Dă-mi drumul, dă-mi drumul! Nu vreau să rămân la voi! Te rog, Ger

Năpraznic, nu mă opri aici la tine!
GER NAPRAZNIC : Nu te mai smiorcăi şi du-te şi adu un pieptene de

gheaţă să-mi scuturi bruma din păr! Aveam nevoie de cineva care să facă
asta!
Fata începu să-l pieptene, dar lacrimile i se rostogoleau pe obraz.
GER NAPRAZNIC :Nu mai plânge degeaba!Nu-i de ajuns că mi-a topit

raza de soare un fir din mustaţă, tu vrei sa ma topeşti cu totul? Ai grijă, un
fir de par de-mi va lipsi e vai de tine!
GER NĂPRAZNIC: Voi scăpa de lacrimile tale transformându-le în puf de

brumă!... ( G.N. aruncă confetti înspre fetiţă)
ZÂNA IARNA: Fata deschise geamul, iar bruma a fost luată de vânt şi
dusă spre pământ. Privea după ea şi dorul de casă îi săgeta inima. Fără să
stea pe gânduri îşi întinse pelerina şi începu să zboare …
Ger Năpraznic îl chemă pe Vâjâie Vânt şi-i spuse:

GER NĂPRAZNIC: Alearga iute dupa fata aceea! De n-o poti prinde, sufla
de poti si prefă-o in fulg de zapada!
Văzînd că nu o poate ajunge din urmă începu să sufle cu putere spre ea.Cu
ultima ei putere zise:
ROUA:N-am să te las, moşule, să îngheţi pământul! N-am să te las! Îmi voi
întinde rochiţa mea frumoasă ca să apăr pământul şi să-l încălzesc!
ZÂNA IARNA: Tremurând, îşi prinse rochiţa ei frumoasă cu mâinile şi o

întinse să apere pământul de gerul năpraznic, iar rochiţa se prefăcu în fire
sclipitoare de zăpadă care au acoperit pământul. (deasupra fetiţei va sta un
balon mare plin cu confetti albe, argintii; la final, când fetiţa se aşează şi
acoperă pământul, se va sparge balonul).
ZÂNA IARNA: Şi, aşa, fiecare fir din ţesătura minunatei rochiţe se
prefăcu în câte un firişor sclipitor de zăpadă care tocmai acoperi
pamântul să-l încălzească, să ocrotească seminţele care dormeau somnul
lung de iarnă, aşteptând primăvara să încolţească, să înveselească şi să
îmbogăţească pământul cu rod îmbelşugat.
De priviţi cu atenţie fiecare fulguşor de zăpadă, în el veţi vedea ochii

strălucitori ai Rouăi, care zâmbesc cu drag tuturor copiilor şi-i îmbie la
joc.

Part I Scenete de Craciun

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Part I Scenete de Craciun

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui

OGLINDA FERMECATĂ A LUI MOŞ CRĂCIUN...........................................................3

SCENETA MICA MOŞ CRĂCIUN...............................................................................273

OGLINDA FERMECATĂ A LUI MOŞ CRĂCIUN

Fulg 1: Mama Iarnă ne-a trezit

Şi-acum, iată-ne, am sosit!

( din culise se aude: Poşta! Poşta!)

(rămas singur, Moş Crăciun deschide un plic şi citeşte cu voce tare)

vedem şi alţi copii!

(apare un băiat cu un lucru pe care îl repară)

(apare un băieţel, ce se chinuie să se îmbrace, apoi sora, care îl ajută, îl mângâie;)

( se aud copii cântând colinde)

Crăciuniţa 1: Ce se-aude? Cine cântă-aşa frumos?

LEGENDA BRADULUI DE CRACIUN

Gazda 1: Mamă, mamă, ne spui legenda Bradului de Crăciun?

Prezentator 1: Fiecare pom din lume Adăpost I-a căutat.

Ajutor de îmi vei da, Cu vers dulce şi duios

Moş Crăciun, bine – ai venit !

Colind: O, ce veste minunată !

O, ce veste minunata, In sarac salas,

MOŞ CRĂCIUN A FOST RĂPIT!

(Dintr-o parte a scenei apar Crăciuniţele, zgribulite, frecându-şi palmele îngheţate.

Crăciuniţa 1: Vai, ce frig este! Ştii cumva unde suntem?

(apar fulgişorii de nea şi piticii, curioşi, şi întreabă în cor)

(apar copiii cu săniuţe, bulgări de zăpadă, confecţionaţi din hârtie mototolită

(reapar Crăciuniţele, fulgii şi piticii)

Pitic 3: Ce trebuie să facem?

(pe scenă apare fratele vitreg cu bandiţii şi cu Moş Crăciun, legat)

Fratele vitreg: Unde naiba e peştera noastră? Parcă a înghiţit-o pământul!

DARURI PENTRU MOŞ CRĂCIUN

PREZENTATOR : Cei mai mici pitici.

☺Promisiune către Moşul Crăciun

Dar nu o chinuiam, mă jucam.

TOŢI COPIII : Promitem! Promitem!

☺Moş Crăciun şi criza economică mondială

☺ MOMENT MUZICAL DE COLINDE

Moment de reflecţie literară ( un părinte va citi ) :

☺ Uite, vine Moş Crăciun !

TOŢI ŞCOLARII: Pentru fiecare-n parte.

Să-i citesc bunicii seara Şi deloc nu m-a certat !

Mag iubit din vremuri bune. Cărţi frumoase de citit,

( spusă de către învăţător ) O păpuşă sau o carte

Vine Moş Crăciun, Note bune, foarte bune,

ÎN COR : Da ! Da ! Notele noastre !

NOTA 10 : Un rod al muncii foarte bun se

UN COPIL : Sunt bune ?

ACELAŞI COPIL : Le dăruim lui Moş Crăciun ?

UN GRUP DE ELEVI RECITĂ ÎMPREUNĂ :

☺ COLAJ DE VERSURI PE FUNDAL MUZICAL

Ce frunza nu şi-o pierde

DACĂ V-A PLĂCUT

Se recită în cor ( de copii ) următoarea rugăciune pentru părinţi :

Dragii noştri, dragi părinţi,

În curând voi creşte mare

Sorcova, vesela, Şi să vă mândriţi cu noi,

◊ Aduce ghinion să porţi pantofi noi de Crăciun.

◊ Dacă mănânci mere în ajun de Crăciun, vei fi sănătos tot anul.

SERBARE PENTRU MOŞ CRĂCIUN

Cântec: „Dansul fulgilor de nea” (nr. 49 – cântece din programa şcolară)

Fulg 1: Iubită Iarnă, sărut mâna!

Munţi, păduri, văi şi câmpii, Dalbe flori a prins în ramuri,

(apar 4 copii, care cântă şi se bat cu bulgări de zăpadă)

Copilul 1: Mă bucur atât de mult că suntem împreună în seara aceasta!