Sunteți pe pagina 1din 28

SCRIITORII LUNII

SEPTEMBRIE
În prima lună de toamnă s-a născut autorul operei Ultima lună de toamnă – Ion Druță,
dar și multe alte personalități din domeniul literaturii

Ion Druță s-a născut la 3 septembrie 1928 în


Horodiște, actualmente raionul Dondușeni.Este un scriitor, poet, dramaturg și istoric
literar din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române. Primele
povestiri ale prozatorului sunt publicate la începutul anilor ’50. Operele sale Frunze de
dor, Balade din câmpie, Ultima lună de toamnă, Povara bunătății noastre, Clopotnița,
Horodiște, Întoarcerea țărânii în pământ, Biserica albă, Toiagul păstoriei etc. fac parte
din fondul de aur al literaturii naționale contemporane. A scris și pentru copii – Balada
celor 5 motănași, Povestea furnicii. Din 1960 locuiește în Rusia.
fragment din opera Povara bunătății noastre
…Tata caută în jur ceva să se apere, dar nu găsește nimic. Îi sperie cu coșul în care
duce daruri, se face a le da câte un picior, dar câinii îs răi, țin să muște. În pragul
cantonului apare o bătrânică gârbovită cu un scăunaș subțioară. Pune scaunul lângă
prag, se așază pe el și începe a privi un spectacol cu următorul conținut: doi câini
turbați și un moșneag ce n-are cu ce se apăra…
Druță, Ion. Povara bunătății noastre. – Chișinău: Cartier, 2012. – 667 p.
Alexandru Vlahuță s-a născut la 5 septembrie la
Pleșești. A fost un cunoscut scriitor român, autorul opereo România Pitorească. A
activat și în calitate de profesor la mai multe instituții de învățământ bucureștene. A fost
și t revizor școlar pentru județele Prahova și Buzău. Editează revista Vieața (1893–
1896), apoi Sămănătorul (1901), împreună cu George Coșbuc. Opere: Dan, În
vâltoare, Clipe de liniște, Din durerile lumii etc.
Fragment din poezia În amurg
Vâslaș ce-aleargă împins în zare
De oarba sete a fericirii,
Pe câmp de ape fără cărare,
Omul e pururi prad-amăgirii.

Căci scris e dorul să și-l agațe


Numai de umbre și de năluce,
Ce-n a lui veșnic întinse brațe
Zădarnic cearcă să le apuce.
Vlahuță, Alexandru. Iubire. Chișinău, 1997. – 390 p.
Nicolae Filimon – 6 septembrie 1819, București.
Este autorul nuvelor romantice și realist-satirice și primul critic muzical român. A scris
un jurnal de călătorii pe Dunăre, și prin Occident, în Ungaria, Austria și Italia. Cea mai
importantă operă a sa este romanul Ciocoii vechi și noi, apărută în 1863. Romanul este
o frescă a societății românești la începutul secolului XIX. S-a stins din viață la 19 martie
1865
fragment din Ciocoii vechi și noi
…După ce usucă scrierea prin puțin nisip pus peste dânsa, el strânse biletul în două și-l
dete în mâna lui Dinu; acesta îl citi, făcu o temenea sau un compliment otoman și
sculându-se în picioare se îndreaptă către o masă. Deschise un mic sipet de lemn de
chiparos și scoase dintr-însul pitacul de orânduire, învestit cu subscrierea și sigiliul
domnesc…
Filimon, Nicolae. Ciocoii vechi și noi. – Chișinău, 1997. – 262 p.

Ion Agârbiceanu s-a născut ls 12 septembrie


în Cenade, comitatul Alba de Jos. A fost un scriitor, ziarist și prozator român, adept
al semănătorismului, parlamentar, academician, canonic și protopop unit al Clujului. A
primit premii importante printre care: premiul național pentru proză în 1927, Ordinul
Muncii, pentru merite deosebite „în domeniul creației literare”, în 1954, Ordinul Steaua
Republicii etc. A murit la 28 mai 1963, Cluj.
fragment din Fefeleaga
…Ceva numai nu se potrivea cu bătrânețile dumnealui: când se apropia toamna, cu
pâlcele de neguri, cu nouri grei de plumb, cu vânturile tari și reci, care păreau țesute din
vaiete și durere, cu ploile dese și subțiri-subțiri, atunci ieșea părintele Viron în pridvor și-
și ațintea ochii neclintit în plumburiul cerului…
Agârbiceanu, Ion. Fefeleaga. – Chișinău: Litera, 1997. – 366 p.

George Bacovia – poetul simbolismului s-a născut la 17 septembrie 1881 la


Bacău. A fost un scriitor român format la școala simbolismului literar francez. Este
autorul unor volume de versuri și proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura
română, cu vădite influențe din marii lirici moderni francezi pe care-i admira. Volume:
Plumb; Scîntei galbene, Cu voi, Comedii în fond, Stanțe burgheze etc.

poezia Amurg de toamnă


Amurg de toamnă pustiu, de humă,
Pe câmp sinistre șoapte trec pe vânt –
Departe plopii s-apleacă pe pământ
În larg balans lenevos, de gumă.

Pustiu adânc…și-ncepe a-nnopta,


Și-aud gemând amorul meu defunct;
Ascult atent privind un singur pucnt
Și gem, și plâng, și râd în hî, în ha…
George Bacovia. Opera poetică. – Chișinău: Cartier, 2005. – 352 p.
William Golding – 19 septembrie
1911. romancier britanic, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1983. William
Golding s-a dedicat exclusiv scrisului abia la cincizeci de ani, în 1961. Experiența
războiului avea să-l marcheze profund: el și-a pierdut atunci încrederea în om ca o ființă
inocentă: pentru el, până și copiii poartă în suflete germenele răului. Aceasta este tema
primului său roman, The Lord of the Flies, din 1954 (Împăratul muștelor) care a
cunoscut un enorm succes imediat după apariție. A decedat la 19 iunie 1993.
fragment din romanul Împăratul muștelor
…O rupse la fugă prin nisip, sub razele neîndurătoare ale soarelui, traversă platforma și
dădu peste hainele risipitoare. Îmbrăcatul cămășii cenușii îi produse o nouă și stranie
plăcere. Se urcă pe marginea platformei și se așează la umbra verde, pe un trunchi din
apropiere. Piggy se saltă și el, strângând la subsoară aproape toate hainele…
William Golding. Împăratul muștelor. București: Humanitas, 2013. – 228 p.

George Coșbuc s-a născut la 20 septembrie


1866. A fost un poet, critic literar, ocazional și traducător român din Transilvania,
membru titular al Academiei Române din anul 1916. Este unul dintre reprezentanții
marcanți ai semănătorsimului. Inventator de forme poetice, este considerat poetul cu
cea mai rafinată artă prozodică din poezia românească. A efectuat studii aprofundate
asupra folclorului. A decedat la 9 mai 1918 la București.
fragment din poezia Nunta în Codru
…Dar pe mire cum îl cheamă,
Cine-i el și-al cui?
N-auziși de sturz, bag samă!
Până și-mpăratul știe
Și-i bogat? Ce-i pe câmpie,
Tot ce vezi, i-al lui!
Coșbuc, George. Opera poetică. – Chișinău, 2006. – 351 p.

Herbert George Wells s-a născut la 21


septembrie 1866, Bromley, Kent. A fost un scriitor englez celebru pentru cărțile sale de
ficțiune precum Mașina timpului, Războiul lumilor, Omul invizibil, Primii oameni în
Lună și Insula Doctorului Moreau. A mai publicat nuvele contemporane, istorie și
comentarii sociale. A fost un socialist declarat și un pacifist, operele sale mai târzii
devenind tot mai politice și didactice. Atât Wells cât și Jules Verne sunt recunoscuți ca
„părinții genului științifico-fantastic”. S-a născut la 13 august 1946, Londra.
fragment din Omul invizibil
…În lunea Rusaliilor, mrs. Hall și soțul dumisale se treziră dis-de-dimineață, înainte
chiar de Mille să se fi înhămat la corvoada zilnică, și coborâră tiptil în pivniță. Aveau de
îndeplinit acolo o operație care-i privea exclusiv pe ei – ceva în legătură cu greutatea
specifică a berii lor…
Wells, Herbert George. Omul invizibil. – Chișinău, 2005. – 202
F. Scott Fitzgerald s-a născut la 24 septembrie
1896. Scriitor american. Este considerat unul din cei mai mari scriitori ai secolului
douăzeci. Fitzgerald a făcut parte din așa-zisa „generație pierdută” a americanilor
născuți în anii 1890 și maturizați în perioada Primului război mondial. Opere: Dincoace
de Paradis, Povestiri din epoca jazzului, Cei frumoși și blestemați, Marele
Gatsby, Dulce e noaptea, Ultimul magnat etc.
fragment din Visuri de iarnă și alte povestiri
…Au fost și succese, dar pentru ele muncea mai mult, sau așa i se părea, pentru că
începuse să plătească tribut vieții sale dezordonate. Întotdeauna se gândise să se
odihnească ori să renunțe la nesfârșitele țigări, dar acum exista atâta concurență –
oameni noi ce apăreau în branșă, cu noi reputații de infailibilitate – și pe lângă asta, el
nu era obișnuit cu o viață ordonată…
Fitzgerald, Francis Scott. Visuri de iarnă și alte povestiri. Chișinău, 2015. – 227 p.
SCRIITORII LUNII
OCTOMBRIE
În luna octombrie, îi aniversăm pe Zaharia Stancu, Eugene O’Neill,
Dumitru Almaş şi Ivan Alekseievici Bunin.

Zaharia Stancu: „Să nu uiţi, Darie!”

La 5 octombrie 1902 se năştea în localitatea Salcia, judeţul Teleorman -


Zaharia Stancu - scriitor român controversat, director de teatru, jurnalist,
poet şi publicist.

Romanul său „Desculţ” a cunoscut o apreciere unanimă în perioada


socialist-comunistă. Romanul care „a parcurs globul cu sandale de aur”, aşa
cum îi plăcea autorului să spună, este cel mai tradus roman românesc din
toate timpurile, fiind tradus în 24 de limbi până în 1988, printre altele, existând
o traducere şi în limba japoneză.
Critica de specialitate consideră, totuşi, că volumul „Şatra” este cel mai bun
roman al lui Zaharia Stancu.

Scriitorul mărturiseşte că nu ştie în ce chip îşi scrie cărţile. E suficient ca o


întâmplare să-i vină în minte pentru ca, sub obsesia faptului, spiritul să intre în
alertă. Cartea se ordonează, astfel, de la sine, în mers, în cursul unei
redactări febrile de câteva săptămâni. Proza sa este mai întâi trăită în acest
chip emoţional şi retrăită, a doua oară, în momentul elaborării ei,
remarca Eugen Simion.

***

Eugene O’Neill: „Prezentul este un interludiu...”

Data de 16 octombrie 1888 se leagă de naşterea celui mai important


dramaturg nord-american al secolului XX, Eugene O’Neill.

El este cel care „a întemeiat teatrul american” după cum a declarat tânărul
său compatriot şi coleg de breaslă, Tennessee Williams.
În 1936 a fost recompensat cu Premiul Nobel "pentru puterea,
onestitatea şi emoţiile profunde ale operelor sale dramatice, care
întruchipează o concepţie originală a tragediei".

O experienţă de viaţă deosebit de diversă - a încercat tot felul de meserii de la


căutător de aur până la marinar sau reporter de ziar - s-a reflectat în fondul
dramatic din care au izvorât operele lui O'Neill. El s-a identificat frecvent cu
personajele sale.

A câştigat atenţia criticii şi a publicului abia în 1920, la 32 de ani cu


piesa Dincolo de orizont, care a marcat începutul unei noi ere în teatrul
american contemporan.
„Majoritatea pieselor moderne se preocupă de relaţia dintre om şi om, dar
aceasta este o chestiune minoră din punctul meu de vedere. Pe mine mă
interesează numai relaţia dintre om şi Dumnezeu”. (Eugene O’Neill)

***

Dumitru Almaş: „Patria şi urile le duci pretutindeni cu tine.”

La 19 octombrie 1908 s-a născut undeva între dealurile domoale ale comunei
Negreşti, judeţul Neamţ, Dumitru Ailincăi, cunoscut acum cititorilor mari şi
mici drept Dumitru Almaş.

A fost prozator, istoric, scriitor, publicist şi profesor universitar, autor de


romane istorice şi de biografii romanţate.

Portretele personalităţilor istorice, un Bălcescu care îşi joacă sacrificial ca un


actor prea conştient de rolul său sau un Heliade-Rădulescu, neguros, furtunos
şi şovăielnic, se constituie mai degrabă ca nişte relatări liricizate.
Datorită interesului pentru istorie şi pentru trecutul poporului nostru, Dumitru
Almaş a fost consultant istoric la filmele „Pintea” (1976), „Iancu Jianu,
zapciul” (1980) şi „Iancu Jianu, haiducul” (1981).

Dar cine nu a citit, copil fiind, sau cine nu a studiat la şcoală „Povestirile
istorice” ale lui Dumitru Almaş? Cine nu a trăit împreună cu eroii povestirilor?

***

Ivan Alekseievici Bunin: „Am fost pasionat de pictură, ceea ce se vede,


cred, şi în scrierile mele. ”

La 22 octombrie 1870 s-a născut Ivan Alekseevici Bunin, primul scriitor rus
laureat alPremiului Nobel pentru Literatură în anul 1933 - „pentru
artisticitatea viguroasă prin care a dezvoltat tradiţiile prozei ruse clasice”.

„Provin dintr-o familie de nobili care a dat Rusiei multe persoane ilustre atât în
politică, cât şi în artă (...). Toţi strămoşii mei au avut legături strânse cu
pământul. Toţi au fost domni ai satului”, a dezvăluit Ivan Bunin.
A avut diverse meserii în tinereţe: corector, statistician, bibliotecar. Talentul
său de scriitor a fost recunoscut de critica vremii şi apreciat de public.

În 1891, i-a apărut prima culegere de poezii, marcată de o peisagistică lirică


subtilă. A continuat şi după aceea să cânte frumuseţile naturii, cu simţul
rafinat al omului format la ţară.
SCRIITORII LUNII
NOIEMBRIE
Mihail Sadoveanu: „Vitoria Lipan c’est moi.”

S-a născut la Paşcani, la 5 noiembrie, în anul 1880. Povestitor, nuvelist,


romancier, academician şi om politic, Mihail Sadoveanu a fost
supranumit „Ceahlăul literaturii române”.
Căsătorit cu Elena Bălu în 1901, Sadoveanu a avut 11 copii. A fost director al
Teatrului Naţional din Iaşi, director de ziare, dar a desfăşurat şi o intensă
activitate politică: a devenit preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale -
funcţie politică maximă ocupată de un scriitor român în timpul regimului
comunist. A fost preşedinte de onoare al Uniunii Scriitorilor şi şef al delegaţiei
române la Consiliul de Pace de la Paris, din 1949.

A scris cel puţin 100 de volume, iar multe dintre scrieri au intrat în patrimonial
literaturii române ca: „Hanul Ancuţei”, „Zodia Cancerului sau vremea Ducăi
Vodă”, „Baltagul”, „Creanga de aur”, „Nopţile de sânziene”, „Fraţii
Jderi”, „Divanul persian”.

***

Feodor Mihailovici Dostoievski : „Dragostea abstractă pentru umanitate


ascunde aproape întotdeauna o iubire egoistă faţă de tine însuţi.”
Dostoievski, unul din cei mai importanţi scriitori ruşi, s-a născut la 11
noiembrie 1821, la Moscova, într-un spital pentru săraci, unde tatăl său lucra
ca medic rezident.

Tatăl scriitorului era un om violent, dominator şi alcoolic, care avea să fie


asasinat în cele din urmă pe moşia lui de către iobagii care s-au răzbunat
pentru tratamentul inuman la care îi supusese.

Momentul crucial al vieţii lui Feodor l-a reprezentat anul 1849, când a fost
arestat şi condamnat la moarte din cauza apartenenţei sale la grupul
Petraşevski, o formaţiune în cadrul căreia se purtau discuţii subversive.

Sentinţa a fost comutată în exil, într-un lagăr de muncă din Siberia. După
patru ani petrecuţi aici, urmaţi de alţi cinci de serviciu militar obligatoriu, revine
la Petersburg şi îşi reia activitatea literară. A fost o experienţă care i-a
schimbat şi părerile ideologice, astfel Dostoievski a abandonat ideile liberale
şi a devenit conservator şi extrem de religios.
Marile opera ale lui Dostoievski sunt: „Crimă şi
pedeapsă”, „Idiotul”, „Demonii” şi „Fraţii Karamazov”. Toate se axează pe
crime care formează baza dramatică a explorărilor sale psihologice şi a
confruntării de idei ce-i stârneau interesul: binele şi răul, voinţa liberă şi
autoritatea, credinţa şi neîncrederea.

***

Eugen Ionescu: „Nu este răspunsul cel care luminează, ci întrebarea.”

Data de 26 noiembrie 1909 marchează naşterea lui Eugen Ionescu - eseist,


critic literar şi poet, reprezentant de seamă al teatrului absurd.

„Nimic nu este mai uşor decât să reuşeşti în literatură şi, mai ales, în
literatura românească.”
„Am văzut militari rataţi, politicieni rataţi, profesori rataţi, avocaţi rataţi,
oameni scoşi la pensie /.../; nu am văzut niciun literat ratat, ci unii literaţi
înţeleşi de public şi alţii neînţeleşi.” (Eugen Ionescu)

În anul 2009, opera lui Eugen Ionescu a fost celebrată în mod oficial în
întreaga lume. Autorului i-au fost consacrate numeroase manifestări culturale
atât în ţară, cât şi în străinătate.

Cu această ocazie, fiica sa, Marie-France Ionesco, posesoare a drepturilor de


autor, domiciliată la Paris, a protestat puternic împotriva prezentării lui Eugen
Ionescu drept autor român, argumentând că toate piesele sale au fost scrise
în limba franceză.

***

Mark Twain: „Umorul este cea mai mare binecuvântare a omenirii.”

La 30 noiembrie 1835 în satul Florida, din Missouri, s-a născut un mare


umorist al Americii, după William Faulkner, - Mark Twain.
Samuel Langhorne Clemens, pe numele adevărat, este autorul
cunoscutelor romane„Aventurile lui Tom Sawyer”, „Prinţ şi
cerşetor”, „Aventurile lui Huckleberry Finn” şi „Un yankeu la curtea regelui
Arthur”.

Primii ani de viaţă şi i-a petrecut în Missouri, după care a plecat de acasă
şi toată viaţa sa a fost un călător.

El a fost renumit pentru umorul şi buna sa dispoziţie, datorită cărora s-a


bucurat de o popularitate imensă în întreaga lume. În 1907, publicul s-a
înghesuit la Expoziţia Jamestown doar ca să-l zărească pe Mark Twain.
Twain a trecut printr-o perioadă de depresie profundă, începută în 1896, pe
când se afla într-un turneu de lecturi în Anglia, la aflarea veştii că fiica sa
favorită, Susy, a murit de meningită. Decesul soţiei, precum şi decesul altei
fiice, Jean, i-a adâncit depresia.

„Aventurile lui Tom Sawyer” şi „Aventurile lui Huckleberry Finn”, deşi sunt
romane de ficţiune, au o bază reală autobiografică.

***

Vasile Voiculescu: „Primeşte lacrima amarelor căinţi/Şi iartă-mă că Te-


am vândut, Iisuse...”

La 27 noiembrie 1884 s-a născut la Pârscov, în judeţul Buzău, poetul,


prozatorul şi dramaturgul Vasile Voiculescu.

Fiu al lui Costache Voicu şi al Sultanei, el şi-a schimbat oficial numele în


1950. A fost doctor în medicină, profesând ca medic la ţară.
Opera lui Vasile Voiculescu, privită în totalitate, are, peste numeroasele ei
orientări artistice, o înfăţişare statornică de dramă lirică, scria Vladimir Streinu.
El şi-a exersat talentul pe diverse registre, de la drama religioasă (“La pragul
minunii”) până la farsă (“Umbra”), de la drama istorică (“Pribeaga”) la comedie
(“Gimnastica sentimentală”). Este un teatru experimental care anticipează
universul prozei de maturitate.
În anii postbelici, bătrânul scriitor găseşte în sine forţa de a crea câteva opere
capitale, toate publicate postum: două volume de povestiri, romanul „Zahei
orbul” şi, nu în ultimul rând, „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în
traducere imaginară de Vasile Voiculescu”.

S-ar putea să vă placă și