MIHAI EMINESCU

-poetul românilor
Nichita Stănescu
spunea că “a vorbi despre
limba română este ca o
duminică”. Pentru noi, astăzi,
este o duminică, pentru că
vorbim, ca in fiecare an,
despre MIHAI EMINESCU.
 FAMILIA POETULUI
Intr-o familie numeroasă, care-şi avea
asigurată ziua de mâine, dar
nădăjduia intr-o depăşire a condiţiei
ei de viaţă specific ţărănească, pentru
a se detaşa de lumea obişnuită a
satului, va vedea lumina zilei copilul
Mihai…

Gheorghe Eminovici

Raluca Eminovici
Eminescu avea părul
lung şi negru, avea
nişte ochi mari,
misterioşi,despre
care Vasile
Alecsandri spunea
că sunt “ochi mari,
fără de noroc”.
Tristeţea şi
efemeritatea vieţii
se citesc in ochii
expresivi ai
poetului…
 COPILĂRIA POETULUI

Mihai Eminescu a făcut primii paşi la Botoşani, iar după

1853,locul adevăratei sale intâlniri cu natura şi cu
oamenii il reprezintă IPOTEŞTII…
 În familie a învăţat să scrie şi
să citească, iar în anul 1858
STUDII a plecat la gimnaziul din
Cernăuţi;

Între anii 1863 – 1866,

alternează cursurile la
Cernăuţi cu prezenţa sa la
Botoşani;

1869-1872 studiază la Viena;

1872-1874 studiază filosofia

la Berlin.
 AMINTIRILE ŞCOLII

Elev la Cernăuţi Aron Pumnul

Profesor
 Debutul în revista “Familia”
9 martie 1866

Coperta revistei Poezia De-aş avea…

 Primele versuri - fragmente
De-aş avea…
La mormântul lui Aron Pumnul
De-aş avea şi eu o floare
Mindră, dulce, răpitoare
Îmbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină, Ca şi florile din mai,
Cu cipru verde-ncinge antică fruntea ta; Fiice dulce a unui plai,
C-acuma din pleiada-ţi auroasă şi senină Plai rîzînd cu iarbă verde,
Se stinse un luceafăr, se stinse o lumină, Ce se leagănă, se pierde
Se stinse-o dalbă stea! Undoind încetişor,
Şoptind şoapte de amor;
Metalica, vibrînda a clopotelor jale De-aş avea o floricică
Vuieşte în cadenţă şi sună întristat; Gingaşă şi tinerică,
Căci, ah! geniul mare al deşteptării tale Ca şi floarea crinului,
Păşi, se duse-acuma pe-a nemuririi cale Alb ca neaua sînului,
Şi-n urmă-i ne-a lăsat! Amalgam de-o roz-albie
Şi de una purpurie,
Cîntind vesel şi uşor,
Şoptind şoapte de amor;
REDACTOR ZIARUL”TIMPUL”

Perioada în care a
fost redactorul
ziarului TIMPUL
a fost una în care
patriotul
Eminescu îşi
exprima părerile
cu o virulenţă
care, poate, i-a
fost, mai târziu,
nefastă…
 Eminescu la Junimea II

M
a
T i
i o
t r
e
u s
c
u

Casa Vasile Pogor – sediul Junimii

 Eminescu – sufleor la teatru

Teatrul …. Actriţa …

…Fany Tardini din Galaţi

…Fany Tardini
 Transilvania
Banat

Imagini din Sibiu

Prietenia cu Ioan Slavici

Viena Organizarea serbării de la
Mănăstirea Putna
Între 1869 şi 1872 este
student la Viena.
Se împrieteneşte cu Ioan
Slavici;
O cunoaşte, la Viena, pe
Veronica Micle;
 POEZII
PROZĂ
DRAMATURGIE
PUBLICISTICĂ
TRADUCERI
 Natura
Dragostea
Istoria
Cosmicul
 Eminescu şi Veronica Micle
“Veronica – e
întăia dată că-ţi scriu
pe nume şi cutez a-l
pune pe hârtie – nu
voi să-ţi spun, dar tu
nu ştii, nici poţi şti
cât te-am iubit, cât te
iubesc. Atât de mult
încat mai lesne aş
înţelege o lume fără
soare decât pe mine
fără ca să nu te
iubesc”.
Mihai Eminescu
 Eminescu la Iaşi

Imagini din Parcul

Biblioteca Centrală Universitară Iaşi Copou
Teiul lui Eminescu

C
r
I
e Bojdeuca din
o
a Ţicău
n
n
g
ă
OPERE
TEIUL LUI EMINESCU
Aflat în mijlocul grădinii
Copou din Iaşi,
TEIUL LUI
EMINESCU a devenit
un simbol nostalgic
pentru romantici…
Ani la rând, Eminescu
şi Veronica îşi
petreceau timpul
aici, parcul Copou
rămânând şi astăzi o
mărturie nescrisă a
iubirii lor…
 Dar vor veni timpurile
viitoare pentru a
ţintui la stâlp
memoria unei epoci
de abject materialism
şi pentru a inălţa
POETUL
EMINESCU
pe soclul său,unde noi,
cei puţini, îl înălţasem
de mult!...
 MOARTEA POETULUI

Astfel se stinse în al optulea lustru

În data de 13 iunie 1889, în jurul orei
3 dimineaţa, poetul a murit în
sanatoriul doctorului Şuţu din
strada Plantelor, Bucureşti. Ziarul
Românul anunţa ziua următoare
la ştiri: Eminescu nu mai este.
În 17 iunie Eminescu a fost
înmormântat la umbra unui tei din
Cimitirul Belu. Sicriul a fost dus
pe umeri de elevi de la Şcoala
Normală de Institutori din
Bucureşti.
de viaţă cel mai mare poet, pe
care l-a ivit şi-l va ivi vreodată,
poate, pământul românesc.
Ape vor seca în albie şi peste
locul îngropării sale va răsări
pădure sau cetate, şi câte o
stea va veşteji pe cer în
depărtări, până când acest
pământ să-şi strângă toate
sevele şi să le ridice în ţeava
subţire a altui crin de tăria
parfumurilor sale”. George
Călinescu
 BIBLIOGRAFIE

*Limba si literatura română clasa a XII-a,editura

2000
*www.wikipedia.org.
*referat.clopotel.ro
*didactic.ro