Tradiții românești – Cele mai frumoase sărbători și

tradiții de peste an

Marile sărbători de peste an, obiceiurile și sărbătorile populare sunt

însoțite de cele mai frumoase tradiții românești. De la începutul anului, de
Sfântul Vasile, până în miezul verii cu Dr ăgaica, și până la Crăciun și Anul Nou,
românii păstrează obiceiuri și tradiții pline de farmec și culoare.

Cuprins

1 Tradiții românești la început de an. Boboteaza

2 Tradiții românești la început de primăvară

2.1 Dragobetele

2.2 Mărțișorul

2.3 Babele din luna martie

2.4 Mucenicii

3 Sărbătorile Paștelui. Tradiții creștinești

3.1 Tradiția ouălor vopsite și încondeiate

3.2 Drobul, cozonacii și bucatele ritualice

3.3 Noaptea de Înviere

4 Tradiții românești de vară

4.1 Moșii de vară

4.2 Rusaliile și Pogorârea Duhului Sfânt

4.3 Dragaica și Sânzienele

5 Sântandrei, tradiții la final de an

6 Sărbătorile Crăciunului

6.1 De Crăciun încep colindele

 6.2 Mersul cu Steaua

6.3 Bucatele tradiționale

6.4 Bradul de Crăciun și darurile

6.5 Capra, un dans cu rădăcini arhaice

7 Tradiții românești de Anul Nou

7.1 Petrecerea de Revelion

7.2 Plugușorul și Sorcova

7.3 Foile de ceapă

Cele mai frumoase tradiții românești de peste an au menirea să ne

aducă mai multă bucurie și prosperitate în case, să ne protejeze de rele, de
necazuri și dureri, să ne ocrotească familia și copiii și sănătatea. Toate
sărbătorile românești, fie ele creștine sau moștenite din vechime sunt însoțite
de obiceiuri și tradiții deosebite, cu care ne mândrim.

1 Tradiții românești la început de an. Boboteaza

Tinerii care culeg crucea din apa de Boboteaz ă vor fi s ăn ăt ăși

și viguroși tot anul Începutul unui an nou este plin de s ărb ători
religioase la români. Pe data de 1 ianuarie îl s ărb ătorim pe Sf. Vasile,
urmat de Bobotează sau Botezul Domnului pe data de 6 ianuarie și de
Sf. Ioan Botezătorul pe data de 7 ianuarie. De ce este Prin țesa
Charlotte „cel mai bogat copil regal din lume”. Valoarea averii ei o
depășește pe cea a Prințului George Recomandarea zilei Boboteaza
este una dintre cele mai frumoase tradiții românești. Preoții sfințesc
apele curgătoare, lacurile și fântânile din comunitățile lor și împart
agheasmă credincioșilor. Se cioplesc cruci din gheață care se pun în
curtea bisericilor, dacă vremea este geroas ă și apele lacurilor
îngheață. Se cioplesc și mici cruci din lemn care se aruncă în apă,
după slujba de Bobotează, iar flăcăii curajo și care reușesc să le aducă
la mal sunt binecuvântați cu sănătate și fericire tot anul.

De Bobotează, prin satele din nordul țării, femeile se adunau

la iordănit și petreceau cu mâncare bună și băutură. Fetele tinere
puneau busuioc sub pernă să î și viseze ursitul și se rugau pentru o
nuntă frumoasă în anul care începea.

2. Tradiții românești la început de primăvară

 Începutul primăverii este marcat de tradi ții cu rădăcini
păgâne legate de reînvierea naturii, întoarcerea p ăs ărilor migratoare
și începutul muncilor câmpului. Totodată, vechile s ărb ători populare
sunt legate de lumina și căldura soarelui, de dragoste și de căutarea
sufletului pereche.

2.1 Dragobetele Una dintre cele mai frumoase sărbători care

marchează începutul primăverii este Dragobetele, pe data de 24
februarie. Este sărbătoarea iubirii și a primelor flori de primăvară.
Dragobetele, presupus fiu al Babei Dochia fur ă inima fetelor și trimite
flăcăii la pețit. De Dragobete, tinerii de la sate păstrau tradi ția de a
merge la câmp sau la pădure să caute viorele și ghiocei. Fetele tinere
culegeau flori, le puneau în cosițe și la brâu, apoi porneau în fugă spre
sat. Băieții încercau să prindă fetele de care erau îndr ăgosti ți și le
furau un sărut, semn al logodnei pe care urmau s ă o fac ă în familie.
Acest joc, care se încheia cu multe logodne și nunți purta numele de
Zburătorit și de atunci a rămas și expresia ”Dragobetele sărută fetele!”

2.2 Măr țișorul. Imediat după Dragobete, sărbătoare agrară cu

vechime, venea Mărțișorul pe data de 1 Martie, o tradiție care a
căpătat popularitate pe la începutul secolului al XIX-lea la ora șe. Dar
la sate ea era mult mai veche și exista de câteva secole obiceiul de a
pune la mâna copiilor un bănu ț de argint legat cu sforicică albă și roșie
de lână. Mărțișorul este una dintre cele mai frumoase tradiții românești
care anunță primăvara, căldura, soarele, păsările călătoare și
dragostea. Este un simbol al tinereții și al iubirii, al norocului și
sănătății. Toții copiii și toate fetele și femeile trebuie să primească și să
poarte mărțișor de 1 Martie, să se bucure de noroc și sănătate tot anul.

2.3 Babele din luna martie Din ziua Mărțișorului, de la 1 la 9

martie sunt zilele Babelor, o altă tradi ție cu numeroase semnificații
vechi. Zilele Babelor reprezintă nu doar lupta dintre iarn ă și primăvară,
ci zile pline de magie în care se poate ghici destinul unui om,
sănătatea și norocul lui, dar și vremea de peste an. Tradiția spune că
în dimineața zilei de 1 martie trebuie să ne alegem o Bab ă și după cum
va fi vremea în ziua Babei respective, așa va fi și anul. Dacă e o Babă
senină și plină de soare, va fi un an bogat, fericit și cu sănătate. Dacă
va fi o Babă ploioasă și neguroasă, va fi un an mohorât, cu necazuri,
cu eșecuri și probleme de sănătate. În unele zole ale țării, tradiția
spune că nu ai voie să î ți alegi tu Baba, pentru că ea ține de ziua de
naștere. Cine s-a născut pe data de 3, spre exemplu, trebuie s ă
urmărească vremea pe data de 3 martie. Cine s-a n ăscut pe 25, spre
exemplu, trebuie să adune numerele din ziua de na ștere și să
urmărească Baba din ziua de 7 martie.

2.4 Mucenicii Zilele Babelor se încheie pe data de 9 martie cu

Praznicul celor 40 de Mucenici. Sărbătoare de inspira ție creștină,
închinată celor 40 de tineri solda ți care au fost uciși pentru credința
lor creștină la Sevastia, ea a dat na ștere mai multor tradiții specifice.
Tinerii martiri creștini sunt simbolizați prin cei 40 de colaci modelați
în formă de opturi pe care toate gospodinele trebuie s ă îi preg ăteasc ă
pe 9 martie. Iar colacii trebuie însoțiți de 40 de pahare de vin. Tot în
această zi, exista tradiția de a scoate plugul în fața casei, gospodarii
pregătindu-se pentru primele arături de primăvară. Cine sem ăna
primele grâne de Mucenici avea să culeagă o recolt ă de 40 de ori mai
bogată.

3. Sărbătorile Paștelui.

Tradiții creștinești Românii țin cu prețuire vechile tradiții de

Paște și se îngrijesc de familiile lor și de gospodării pentru a primi
Paștele cu sufletul împăcat și casele curate. Din Joia mare se opresc
lucrările la câmp și se face curățenie în casă, se curăță covoarele și
perdelele, se zugrăvește, se înlocuiesc lucrurile vechi care nu mai
sunt de folos. Așa cum se primenește casa, așa se primenește și
garderoba, conform obiceiului ca fiecare să poarte ceva nou de Pa ște.

3.1 Tradiția ouălor vopsite și încondeiate Ouăle roșii se

pregătesc în Joia Mare Tot în Joia mare femeile vopsesc ou ăle ro șii
care amintesc de patimile lui Iisus. În zilele noastre se vopsesc ou ăle
în multe alte culori, să fie coșul vesel, dar niciodată nu lipsesc ouăle
roșii. Acestea amintesc de tradiția creștină care spune că, lângă
crucea pe care a fost răstignit Iisus în ziua de Pa ște, o femeie a așezat
un coș cu ouă, iar sângele lui le-a înro șit. În nordul Moldovei și mai ales
în Bucovina există tradiția de a face ouă încondeiate, ”scrise” cu
penița cu ceară caldă și însemnate cu tot felul de motive religioase
sau populare: flori, stele și cruci, frunze, animale, păsări, rozete și linii
șerpuitoare, toate având semnificații profunde în conștiința populară.

3.2 Drobul, cozonacii și bucatele ritualice O altă tradiție

frumoasă de Paște o reprezintă bucatele specifice care se preg ătesc
atât pentru slujbă, cât și pentru masa de acasă. De Paște românii
gătesc miel, animalul neprihănit care simbolizează sacrificiul Fiului
Domnului pentru păcatele oamenilor. Drobul și friptura de miel sunt
nelipsite pe masa de Paște, alături de cozonaci, un desert preten țios,
din aluat pufos umplut cu nucă, stafide sau rahat. Pasca este un alt
aliment ritualic, o prăjitură din aluat simplu, umplut ă cu brânz ă, care
se sfințește la biserică. Din pască se păstrează câteva bucățele uscate
pentru restul anului și se folosesc atunci când un membru al familiei
este grav bolnav. Românii sunt convinși că apa sfințită, pasca,
busuiocul sfințit și mirul primite de la biserică au puteri vindecătoare
și pentru trup și pentru suflet.

3.3 Noaptea de Înviere Toți românii credincioși păstrează bunul

obicei de a merge la biserică să se împărtășească înainte de Paște,
apoi participă la slujbă în Noaptea de Înviere. Conform tradi ției, toți
creștinii pleacă de la biserică cu lumină, cu lumânări aprinse de la
lumânarea purtată de preot care primește Lumina Sfântă de la
Ierusalim. Oamenii duc lumina mai departe și celor bolnavi sau
neputincioși, care nu au reușit să ajungă la slujba de Înviere și se
salută unii pe ceilalți spunând ”Hristos a înviat!” – ”Adevărat a înviat!”
În multe zone din țară, credincioșii merg și în cimitire pentru a aprinde
lumânări la mormintele celor dispăruți din familiile lor după Înviere. În
Transilvania, în prima zi de Paște băieții ies pe stradă cu sticle de
parfum și parfumează fetele cu care se întâlnesc, pentru a r ămâne
frumoase și fragede la florile parfumate tot anul. Iar fetele îi
răsplătesc cu ouă roșii și cozonac. În mai multe zone din țară, în
Duminica Paștelui, tinerii se întâlnesc pentru jocuri și petreceri unde
își măsoară puterile și iscusința sau își găsesc aleasa inimii.

4.Tradiții românești de vară

4.1 Moșii de vară În tradiția creștină, românii obișnuiesc să

cinstească amintirea morților din familie cu prilejul acestei sărbători
care se ține la 49 de zile de la Paște. Moșii de vară reprezintă o
sărbătoare cu rădăcini precreștine și este închinată pomenirii morților.
În timpul unui an, există două sâmbete în calendarul ortodox în care
sunt pomeniți și cinstiți morții sau moșii care au trecut la cele veșnice.
Moșii de vară sunt întotdeauna pomeniți cu o zi înainte de Rusalii, la
49 de zile de la Paște, iar moșii de iarnă se prăznuiesc de Lăsata
Secului, la sfârșitul iernii.

4.2 Rusaliile și Pogorârea Duhului Sfânt La 50 de zile de la Paște

tradiția religioasă spune că duhul sfânt a coborât asupra apostolilor și
aceștia au plecat să răspândească noua credință în lume. Sărbătoarea
religioasă se împletește cu vechea tradiție populară a rusaliilor care
au mai multe semnificații în credințele vechi ale poporului român. Pe
de o parte, Rusaliile reprezintă sufletele sau spiritele mor ților, pe de
altă parte, ele sunt un soi de făpturi care vin din lumea de dincolo,
înrudite cu ielele. Se spune că cine nu ține obiceiurile de Rusalii și nu
dă de pomană morților, are de-a face cu răzbunarea acestor spirite
vindicative. În popor se mai spune că, dacă vremea este bun ă de
Rusalii, vom avea parte de belșug, de grâne bogate, de fructe bine
coapte și de pâine bună. Dar, dacă vremea este rea, plou ă și fulgeră de
Rusalii, atunci toată vara ne va merge rău și nici de belșug nu vom
avea parte.

4.3 Dragaica și Sânzienele . Cununile de sanziene protejează

sănătatea și frumusețea tinerelor fete Sânzienele sunt și ele făpturi
mitice, dar mult mai bune decât Rusaliile. Sânzienele sporesc
grânele, ajută florile să înflorească și aduc vara, ele fiind sărbătorite
pe data de 24 iunie, imediat după solsti țiu. De Sânziene, fetele tinere
fac seara tot felul de vrăji și ritualuri cu flori galbene de sânziene
pentru a-și găsi ursitul și pentru a se mărita. Dar ziua, î și pun cununi de
sânziene în păr și se adună să țină dansul Drăgăicii, un dans ritualic
pentru ploaie și belșug, pentru vreme bună și pentru protecția
împotriva spiritelor rele.

5. Sântandrei, tradiții la final de an

În vremurile noastre, noaptea de Sf. Andrei este numit ă adesea

Halloween-ul românesc. Dar obiceiurile păgâne din aceast ă zi sunt
vechi de pe vremea strămoșilor daci. Moșii și strămoșii noștri
sărbătoreau o divinitate agrară la sfârșitul lunii noiembrie care
coincidea cu nou an dacic. În noaptea aceasta, duhurile rele și strigoii
ieșeau din morminte și bântuiau printre oameni. Sugeau sângele
animalelor și furau inima oamenilor, aducând cu ele nenorociri și
moarte. Oamenii se fereau de spiritele întunecate punând usturoi pe
la geamuri și pe la uși și ungeau fruntea copiilor cu usturoi zdrobit, să
nu fie loviți de boli. Tot în noaptea de Sântandrei credeau că
ritualurile magice și vrăjitorești sunt mai puternice decât oricând.
Dimineața, gospodinele întorceau toate ulcelele și oalele cu gura în
jos, să nu se ascundă necuratul în ele. Apoi mergeau la biseric ă unde
duceau usturoi să fie sfințit și îl puneau lângă icoane. Iar seara târziu,
fetele de măritat foloseau oglinzi, lumânări și busuioc să își vadă
ursitul în vis.

6. Sărbătorile Crăciunului Na șterea Domnului și tradițiile populare

de Crăciun luminează miezul iernii și aduc bucurie, sănătate și belșug
în casele românilor. Nașterea pruncului Iisus se sărbătorește pe data
de 25 decembrie și este prilej de mare sărbătoare, înso țită de
numeroase tradiții pline de credință, speranță și magie.

6.1 De Crăciun încep colindele Una dintre cele mai frumoase

tradiții românești de Crăciun este colinda. În toate zonele țării, copiii
merg la colindat pe la casele gospodarilor, îmbrăca ți frumos de
sărbătoare și cântă colinde care vestesc Nașterea Mântuitorului. Copiii
sunt răsplătiți cu bomboane, nuci și colaci, dar și cu bănuți pentru
pușculiță.

6.2 Mersul cu Steaua În toate zonele țării, tinerii se îmbrăcau

cu hainele de duminică sau în costume tradi ționale și porneau cu
Steaua. Copiii și tinerii își confecționau singuri o stea mare din carton,
îmbrăcată în poleială și împodobită cu flori și beteală. Colindele de
Stea provin din literatura bisericească bizantină și ele anunță toți
creștinii că s-a ridicat Steaua de la Răsărit când s-a născut Iisus.

6.3 Bucatele tradiționale De Crăciun, se sacrifică porcii,

cocoșii sau curcanii. Dar bucatele tradiționale se pregătesc din carne
de porc: tobă, cârnați, leber, sângerete, alături de piftie, sarmale și
friptură. Cozonacii se numără și ei printre bucatele tradiționale, alături
de plăcinta cu brânză și colaci.

6.4 Bradul de Crăciun și darurile În Ajunul sărbătorii se

împodobește bradul de Crăciun cu beteală și globuri. Este una dintre
tradițiile mai noi ale românilor adusă de regele Carol care a împodobit
prima dată bradul la curtea regală în anul 1866. De atunci, obiceiul s-a
răspândit foarte repede în casele românilor cu stare și apoi în toată
țara. Odată cu tradiția bradului s-a încetățenit și tradiția de a cumpăra
cadouri și de a le pune sub brad în noaptea dintre 24 și 25 decembrie.
Obiceiul de a dărui cadouri de Crăciun aminte ște de cei trei magi care
i-au dăruit pruncului Iisus aur, smirnă și tămâie, daruri simbolice care
semnifică natura Sa divină, sfântă și miraculoasă.

6.5 Capra, un dans cu rădăcini arhaice Imediat după Cr ăciun,

tinerii de la sate merg cu Capra, obicei care poate avea r ăd ăcini în
tradițiile precreștine de la sfârșitul anului prin care se sărbătorea
moartea și reînvierea unor divinități. Capra se face dintr-un lemn
cioplit sub forma unui cap de capră, cu o coadă lung ă de care se aga ță
o piele subțire de capră și fâșii de hârtii colorate. Capra era împodobită
după imaginația fiecărui grup, cu flori și beteală, cu busuioc și clopoței
să se audă de departe alaiul ei. Conform tradi ției, doar bărbații tineri
mergeau cu Capra și intrau prin gospodăriile oamenilor să vestească
încheierea anului și începerea sărbătorilor la Anul nou. Dansul vesel al
Caprei aduce belșug și sănătate pentru anul care vine, iar gospodarii îi
răsplăteau pe colindători cu vin, colaci gustoși și bani.

7. Tradiții românești de Anul Nou

Trecerea dintre ani este marcată de numeroase obiceiuri și

tradiții pline de farmec, menite să aducă un an mai bun, mai bogat, cu
belșug și sănătate, cu visuri și dorințe împlinite.

7.1 Petrecerea de Revelion Încă de la Calendele romane,

începerea noului an se sărbătore ște cu petreceri bogate. Masa de
Revelion trebuie să fie cea mai îmbelșugată, se ciocnesc pahare de
șampanie și se aprind artificii. Pocnitorile alungă răul și vechiu din anul
care se încheie, iar lumânările și artificiile luminează anul nou să
înceapă sub cele mai bune auspicii. Tradiția spune că de Revelion
trebuie neapărat să porți haine noi și frumoase și să ai bani prin
buzunare, să nu te prindă anul nou sărac și cu găuri în buget.

7.2 Plugușorul și Sorcova Marea bucurie a copiilor este să

meargă iar la colindat, în prima zi a Anului Nou, cu plugu șorul și cu
sorcova. Ambele colinde cuprind urări de s ăn ătate și belșug și vestesc
începutul anului agrar, după încheierea Sărbătorilor de iarn ă.
Colindele sunt însoțite de pocnituri, clopoței și chiuituri menite să
alunge spiritele rele și să aducă veselie în casele românilor.

7.3 Foile de ceapă Din Ardeal s-a răspândit tradi ția de a face
un calendar cu foi de ceapă în noaptea de Anul Nou. Se preg ătesc 12
bilețele cu numele celor 12 luni și 12 foi de ceapă de aceea și mărime
toate. În fiecare se presară aceea și cantitate de sare și se așteaptă
până dimineața. Foile de ceapă în care se tope ște sarea se spune că
vor aduce luni mănoase, ploioase, cu bel șug. Iar foile în care sarea
rămâne netopită se spune că vor aduce luni secetoase, uscate, cu
vânt, cu pagube și cu necazuri.